de Acidutzu
În primul rând cu beneficiarii marii corupții și cu rețelele lor teritoriale. În fiecare județ există adevărate familii de încrengături mafiote corupte până la măduva osului de domni noi (adică până la beizadelele care moștenesc afacerea). Acestea și-au creat în 24 de ani adevărate rețele locale în justiție, afaceri cu bugetele locale, poliție, politică șamd. Cu aceștia se duce de vreo zece ani o luptă sinceră de care pe care. România curată se războiește cu noua pătură de privilegiați de cumetrie creată de către Ion Iliescu după Decembrie 1989. Nu știm câți sunt – 200.000 sau 2 milioane… mai degrabă, după cum se votează și inerția cu care se aplică reformele, vorbim despre milioane. Sunt convins că toți aceștia nu se vor resemna și nu se vor preda în așteptarea pierderii privilegiilor sau chiar a unei condamnări.
Zilele acestea, sistemul juridic românesc și-a demonstrat capacitatea de a vrea și a putea să scape societatea de corupție. Întrebarea mea este: există în România echivalentul/contrapartida de 2 milioane de oameni capabili să reziste, la nevoie chiar și în stradă, ca și în Ucraina și Bulgaria, iureșului pe care-l vor da acești indivizi peste instituțiile statului de drept – așa cum au făcut-o în vara anului 2012 și în decembrie 2013? Două milioane de oameni care, dincolo de cuvinte, să iasă în stradă la nevoie, pentru a salva Justiția română de fracturare, nu numai solul și subsolul Patriei. Mai ales că văd cum unii au început deja să se cațere în noi partide politice pe seama protestelor anti-Roșia Montană și anti-gaze de șist. La fel cum în anii 90, nemernici precum Corneliu Vadim Tudor și Gheorghe Funar s-au cățărat pe tricolor pentru a accede în Parlamentul României și la guvernare. Că, până acum, sistemul ticăloșit văd că și-a luat măsuri de siguranță și a pervertit și societatea civilă – a infiltrat-o exact așa cum pe vremea lui Ion Iliescu au fost infiltrate partidele istorice cu securiști și turnătorii lor.
Ceauşescu vorbea despre „ţară în curs de dezvoltare”. Acum putem vorbi despre „ţară în curs de desfiinţare”. Dacă mă înşel, cu atât mai bine.
n-ar fi rau sa va inselati. dar tara o fac si desfac numai oamenii. iar oamenii nostri au cam uitat sa fie oameni. daca vrei tara la pret de 1 kg de zahar si 1 litru de ulei, tara de acest gen capeti. pe cat o dai, pe atat o primesti.
Domnule dragă… Am inima strânsă întrucât am o opinie pe care, din cauza cunoştinţelor mele lacunare despre societate, economie şi politichie, n-am verificat-o…şi n-aş vrea să greşesc cuiva nici măcar cu gândul… Această opinie e aceea că ţara o vând cei care nu au aşa ceva, care nu-i cunosc istoria, frământările, durerile, devenirile… Tocmai aceştia sunt cei care o vând, deşi nu au dreptul… Cât despre vot cenzitar, nu mai aduc vorba, că tot nu rezolv nimic.
Cu consideraţie, M.
votul dupa cata scoala a facut fiecare ar fi noul vot cenzitar.
nu i-as lasa la vot pe cei care nu au BAC-ul luat. (chiar daca sunt generatii intregi care l-au furat).