La o primă căutare, am găsit în folclorul nostru 150 de definiții (proverbe, zicale și zicători) despre lene (trândăvie). Sunt convins că sunt mai multe. Cum sunt convins că există mai multe definiții ale muncii, dar, la o “gugălire”-n grabă (deh, am muncit!), nu am găsit decât 33.

Prin urmare, despre lene avem: 1. A aduna surcele unde altul a tăiat lemne. 2. A ajuta pe cineva la somn. 3. A aştepta să-i cadă mere mălăieţe în gură. 4. A bate apa în piuă. 5. A bate câinii prin sat. 6. A bate câmpii. 7. A bate drumurile. 8. A bate lăturile. 9. A bate ţurca. 10. A căra vânt cu sita. 11. A căsca gura. 12. A fi bun de trimis după moarte. 13. A fi pierde-vară. 14. A fi un cioflingar. 15. A fi vântură-lume. 16. A îmbla huciu-marginea. 17. A înnoda coada la câini. 18. A lăsa lucrul baltă. 19. A lătra la lună. 20. Amânarea e hoţul timpului. 21. A merge cu paşi de melc. 22. A nu da din pas. 23. A nu face nici o brânză. 24. A nu face nici o ceapă de¬gerată. 25. A nu fi bun de nici o brânză. 26. A nu fi bun de nici o treabă. 27. A număra pietrele. 28. A o lua hăisa. 29. A paşte bobocii. 30. A paşte vântul. 31. A scuipa în vânt. 32. A se culca pe-o ureche. 33. A se duce la prăşit fără sapă. 34. A se lăsa pe-o ureche. 35. A se lăsa pe tânjală 36. A se lua cu luleaua. 37. A se muta de pe vatră pe cuptor. 38. A se uita cu un ochi la gaie şi cu altul la tigaie. 39. A sta cu burta la soare. 40. A sta cu mâinile în buzunar. 41. A sta cu mâinile încrucişate. 42. Asudă mâncând şi îngheaţă lucrând. 43. A şedea în coada sapei. 44. A tot cerne şi a nu mai frământa. 45. A trage chiulul. 46. A turna său în carne grasă. 47. A umbla bătând câinii. 48. A umbla brambura. 49. A umbla creanga. 50. A umbla cu şoalda. 51. A umbla de-a nimica. 52. A umbla de-a zbranca. 53. A umbla de flori de cuc. 54. A umbla de florile mărului. 55. A umbla de frunza frăsinelului. 56. A umbla după borta vântului. 57. A umbla după cai verzi. 58. A umbla gonind vânturile şi măsurând câmpurile. 59. A umbla handralău. 60. A umbla harhageaua. 61. A umbla în bobote. 62. A umbla în dorul lelii. 63. A umbla întărâtând câinii prin mahala. 64. A umbla lela. 65. A umbla pe urlaţi. 66. A umbla şapte hotare. 67. A umbla teleleu Tănase. 68. A umbla terchea-berchea 69. A umbla tralea-valea. 70. A umbla vâj-margina. 71. A vorbi de clacă. 72. Bate laturile. 73. Căile celor ce şed fără lucru sunt acoperite cu spini. 74. Când aud de zi de lucru, mi se îngrelează trupul. 75. Când cei, n-are, când dai, n-are. 76. Când îl cuprinde pe om lenea, sărăcia i se suie-n spate. 77. Cel ce doarme rămâne cu dinţii la stele. 78. Cine cerne toată ziua nu mănâncă mămăligă. 79. Cine e întâi la masă e pe urmă la lucru. 80. Cine-i leneş şi tot doarme, când îl caţi moare de foame.81. Cine la tinereţe e leneş, suferă la bătrâneţe. 82. Cine se codeşte mult, face puţin. 83. Cine vara petrece cântând, iarna rămâne flămând. 84. Cine ziua e leneş, să mâne flămând pe noapte. 85. Cucul cântă, iar leneşul stă şi numără. 86. Cu leneşul nu te pricopseşti. 87. Cum se culcă, iar adoarme, cum se scoală, iar i-i foame. 88. Cu omul leneş mori de foame. 89. Dacă şade el degeaba, gândeşte că toţi n-au treabă. 90. D-alde terchea-berchea, trei lei perechea. 91. De fus sari în sus; de furcă îţi faci nălucă. 92. De la sobă pân’ la foc pentru leneş e mult loc. 93. De la uşă pân’ la prag, înapoi obielele mă trag. 94. De lene ochi-şi închide şi buzele-şi deschide. 95. De leneş ce este, nici nu poate mânca. 96. De lucru e lenoasă, la joc nu are soaţă. 97. Din trândăvie se nasc toate relele. 98. Face groapă sub el. 99. Hodor, hodor, şi în pod nimica. 100. I-i a lucra ca şi câinelui a linge sare. 101. Ii e lene să şi vorbească, dar încă să mai şi muncească. 102. In casa leneşului totdeauna e sărbătoare. 103.In casa trândavului e sărăcie lucie. 104. Inconjură lucrul şi cearcă mâncarea. 105. Intreabă pe leneş, să te înveţe minte.106. In ziua lucrului vine boala trupului. 107. La casa cu două fete mor pisicile de sete. 108. La cântare e vestită, însă nu şti face pită. 109. La cel ce joacă bine, coasa nu taie. 110. La cumătrul lăudat şede fânul ne-adunat. 111. La horă mă îndes, iar de furcă fug cât pot. 112. La joc e ca focu, la lucru ca butucu. 113. La leliţa jucăuşă stă gunoiul după uşă. 114. La o treabă când se scoală parcă are ouă în poală. 115. Lenea doarme şi sărăcia o apără de muşte. 116. Lenea e cucoană mare care n-are de mâncare. 117. Lenea e începutul răutăţilor. 118. Lenea e la om ca şi rugina la fier. 119. Lenea face pe bogatul a i se urî şi pe săracul în nevoie a se târî. 120. Lenea-i începutul sărăciei. 121. Lenea încet păşeşte, dar sărăcia degrabă o ajunge. 122. Lenea pierde vremea. 123. Lenea scurtează viaţa, iar munca o lungeşte. 124. Lenea te lasă muritor de foame. 125. Leneşa când se scoală, pare că are ouă în poală. 126. Leneşii se înţeleg între ei. 127. Leneşul are gura-mpiedicată, dar o taină o spune îndată. 128. Leneşul cată de lucru, dar nu doreşte să-l găsească. 129. Leneşul, când îi este lene, visează că s-a înţepat. 130. Leneşul e frate cu cerşetorul. 131. Leneşul la toate zice că nu poate. 132. Leneşul mănâncă puţini colaci. 133. Leneşul nici nu s-a sculat şi iar trage la pat. 134. Leneşul nu ştie decât a boli. 135. Leneşului nu greu să se apuce de lucru, căci de lăsat se lasă oricând. 136. Leneşului orice treabă îi pare grea. 137. Lenosul mult vorbeşte, dar puţin lucrează. 138. Lucră de-ngheaţă şi mănâncă de-asudă. 139. Muieţi îs posmagii? 140. Multe ştie, multe croieşte şi nici una nu isprăveşte. 141. N-ai o para chioară şi lenea te omoară. 142. Ne învaţă a nu judeca după înfăţişare. 143. Nici nu pune, nici nu ia. 144. Trage mâţa de coadă. 145. Trândăvia e muma tuturor răutăţilor. 146. Trântorul mănâncă miere de-a gata. 147. Vara-ntins la umbră doarme şi iarna moare de foame. 148. Vătăşel de mahala a plecat a colinda. 149. Vede arzând pe el casa şi i-e lene ca să iasă. 150. Viermii te mănâncă de viu

Făcând noi treaba cea grea la început, despre muncă ne rămân următoarele definiții: 1. Cine lucrează și tace, mai multă treabă face. 2. După muncă și răsplată. 3. Cine se scoală de dimineață, departe ajunge. 4. Omul care nu muncește, în lipsuri trăiește. 5. Nu sta că-ți stă norocul. 6. Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte. 7. Munca înnobilează pe om. 8. Munca lungește viața, lenea o scurtează. 9. Nu lăsa pe mâine ce poți face azi. 10. Munca întărește pe om, lenea îl ofilește. 11. Omul muncitor de pâine nu duce dor. 12. Munca aduce bogăție iar lenea aduce sărăcie. 13. Ziua bună se cunoaște de dimineață. 14. Meseria e brățară de aur. 15. Cine nu muncește, flămânzește. 16. Adună vara ca să ai iarna. 17. Omul muncitor e ca un pom roditor. 18. Nu te bucura la munca altuia. 19. Bate fierul cât e cald. 20. Ceea ce vei semăna, aceea vei avea. 21. Lucrul bine început e pe jumătate făcut. 22. Cine muncește în tinerețe, are la bătrânețe. 23. Nimic nu obții fără să te ostenești. 24. Cine muncește câștigă. 25. Vorba multă, sărăcia omului. 26. Nici pâine fără muncă, nici muncă fără pâine. 27. Nu e rușinos să muncești. 28. Omul harnic și muncitor, de pâine nu duce dor. 29. Numai cine nu muncește, nu greșește. 30. Munca sfințește locul. 31. Toamna se numără bobocii. 32. Dacă muncești, nu cerșești. 33. Dupa muncă, și răsplată.

Ca o primă observație, îndemnul pentru muncă nu are pic de ștaif și este făcut numai în opoziție (comparație) cu lenea, într-un limbaj stahanovist-mobilizator. Ia comparați acum cu îndemnul: “Prost să fii să muncești, la ProFM parai primești!”. E, este că altfel sună? Lenea este mai mobilizatoare (sic!) decât munca. Gândiți-vă la câți bani „s-au dat” de-a lungul istoriei post-Decembriste a României în diverse Caritas-uri, Mondragoane, SAFI-uri, FNI-uri, FMOA-uri și cum stau toți românii și se roagă bunului Dumnezeu să nimerească cele 6 câștigătoare dintre cele 49 (și câți își trag la “șaibă”, „păcănele” și alte jocuri de-astea de inteligență alocația copiilor, șomajul sau pensia ălora bătrâni). Și, dacă nu vă este de-ajuns câte exemple despre cultul muncii v-am dat, treceți în revistă câte țepe și tunuri s-au dat avuției naționale în toată această perioadă doar pentru a se acumula sumedenie de zero-uri în coada cifrelor din conturile băieților deștepți ai sistemului și a se rescrie istoria TOP 50 Capital. Numai gândiți-vă la marii oameni ai capitalismului de cumetrie din România modernă, despre care toată lumea știe că fură, înșeală, mint cu nerușinare șamd (toată partea negativă a DEX-ului o poți contoriza în dreptul numelui lor) și, cu toate acestea, mult prea mulți români vor să fie ca ei. Țeparii sistemului sunt promovați mediatic, viața lor de cocalari este dată ca exemplu de reușită și succes. Lenea ne bate pofta de muncă și ca număr (cifric) și ca PR. (va urma)