În curtea din fața blocului în care am copilărit, era o masă de ping-pong turnată din beton, vopsită-n verde și cu marginile și delimitările de câmp de joc în alb. Nu știu cum se face dar parcă masa respectivă fusese livrată „de nouă” cu colțurile țăncușite (sparte) și cu nenumărate alte lipsuri (goluri) în suprafața de joc. Nu conta, toți copiii blocului ne adunam în jurul ei și ne jucam. Cum eram mulți, câteodată și vreo 40, cu toții doritori/amabili de joc, inventaserăm un fel de joc-eliminatoriu în care alergam roată în jurul mesei, trimițând cu paleta „chinezească” (care o aveam – care nu, cu cea „traforată”) mingea din celuloid unul altuia, ca într-un carusel – când dintr-un câmp de joc, când din celălalt. Asta până când, rând pe rând, eram eliminați din joc, pe măsură ce făceam o greșeală și trimiteam mingea aiurea. Ultimii doi rămași, câștigau dreptul să joace față în față un set complet. De precizat: altfel sare mingea de pe o suprafață din beton (mult mai iute și mai imprevizibil) și să nu uitați toate acele goluri și lipsuri din suprafața de joc care făceau mingea să ia traiectorii dintre cele mai nebănuite. Ori noi învățasem toate capcanele și cei mai buni trimiteau mingea exact acolo unde trebuia trimisă încât să-i elimine pe cei slabi. Cei slabi rămâneau cu alergatul în jurul mesei, cei buni cu jocul final.

Bun, despre terenul de joc al Sănătății românești știm că este praf și pulbere, cu găuri și lipsuri date, se clamează/afirmă/văicărește, de subfinanțare, când în realitate vorbim despre un monopol al statului pe banii contribuabililor. Ori, ca orice monopol, mai ales unul de stat (care „stat” știm că este iresponsabil), este toxic și nu poate duce decât la lipsă de competiție și (mai ales prin asta), la lipsă de calitate. Monopolul favorizează incompetența – doar pe funcțiile cheie, numai bune de azvârlit/tocat banii nimănui cum sunt considerații banii bugetului, se fac numiri politice. Iaca așa ne-am procopsit cu politizarea Sănătății, nu cu eficientizarea acesteia. Și este clar că nu putem vorbi despre competenţă, când se politizează lucrurile (celor care au uitat-o pe Daniela Bartoș, această Abramburica a sistemului de Sănătate din România, este timpul să și-o aducă aminte: este chipul și asemănarea omului politic lăsat să-și dovedească incompetența pe banii noștri). Și-aici intrăm deja în definirea regulilor parșive ale jocului: banii alocați Sănătății au fost dintotdeauna puțini – dacă atunci când vorbim despre miliardele de euro neantizate fără a se constata nimic (nici eficiență, nici îmbunătățire de sistem, doar hoteluri și sanatorii), putem pronunța cuvântul “puțin”. Și-atunci știind că sistemul nu este croit/nu funcționează eficient, de ce să ceară oricine bani mai mulți – doar să se perpetueze niște proaste obiceiuri pe banii celor care-și plătesc obligațiile? Că se afirmă că-n meciul pe care tocmai ce l-am urmărit la televizor miza este și a fost: cine fură banii de medicamente: partidul care pune ministrul, sau partidul care numește pe şeful casei? Căci hoţii nu cunosc decât 2 posibilităţi: ministerul să controleze CNAS-ul (adică să împartă prada) sau CNAS-ul să fie independent (adică prada să se ducă numai la unii). Nimeni n-a vrut până acum să reglementeze piaţa, pentru că niciunul din aceşti experţi, manageri, gestionari şi chiar moralişti nu se gândeşte decât la interesul său. Şi trebuie s-o recunoaştem: la împărţeala portofoliilor din orice coaliţie, fără controlul CNAS ministeriatul Sănătăţii n-are niciun haz. Că tocmai ce s-au mai neantizat din “puținul” Sănătății, în numai 1 an, vreo 400 de milioane de euro…

Mingea de servă a fost aruncată în teren, luni, de către Traian Băsescu: “Ideea este următoarea: sunt doi oameni responsabili: ministrul Sănătăţii şi şeful Casei. Au puncte de vedere diferite. Unul vrea control, altul nu vrea control, unul vrea medicamentele cele mai scumpe, altul vrea medicamente generice. Aici va trebui Guvernul să ia o decizie şi să le spună: asta faceţi. Vor să facă, bine, nu, uşa Guvernului, uşa Casei de Sănătate sunt deschise. Nu sunt acolo proprietarii postului. Ori pun ordine în cheltuieli, ori îşi văd de drum, pleacă de la cele două instituţii”.

Mingea a fost preluată din voleu de către premierul Emil Boc care a anunțat miercuri că: “la sectorul Sănătăţii bugetul a fost suplimentat bugetul cu 300 de milioane de lei direct prin rectificare, la care se adaugă 150 de milioane de lei în Fondul de rezervă, bani care vor fi alocaţi imediat către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, după ce se fac primii paşi stabiliţi pe linia reformei”. Voleul a fost parat cu gura, joi, de către ministrul Sănătății, Cseke Attila care s-a auto-eliminat din joc (dându-și demisia) declarându-se “nemulţumit de sumele alocate sănătăţii prin proiectul rectificării bugetare”. Din dinții ex-ministrului, mingea a poposit în buzunarul ministrului de Finanțe Ialomiţianu: “Cseke Attila ştia câţi bani ia. Toate ministerele sunt sărace”. Înapoi în gura ex-ministrului Cseke: “Nu se poate ca MFP să decidă întotdeauna asupra bugetului Sănătăţii”. Înapoi la Ialomițeanu: „Acolo s-a stabilit şi modul de alocare pe ministere. Şi s-a mers pe ideea că se duc bani pentru investiţii, pentru arierate, atât în Sănătate, cât şi pentru companii. Eu cred că sunt mulţi miniştri supăraţi că nu au primit banii solicitaţi şi nu cred că este cazul, atunci când ţi-e greu, să-ţi dai demisia. (…) Resursele sunt limitate. Domnul ministru ştia că are un minister foarte greu, cum am şi eu. Toţi miniştri solicită bani şi primesc atât câţi sunt. Ştia ce este la Ministerul Sănătăţii, ştia cu ce confruntă şi are promis că la următoarea rectificare va primi bani pentru arierate, dar trebuie nişte progrese. (…) Dar nu cred că e normal să luăm bani de la investiţii să plătim arierate (…) Eu, ca ministru de Finanţe, vreau să fie neutru, să fiu echitabil referitor la modul de împărţire a banilor”. Cseke parează prompt: „E declaraţia domnului ministru Ialomiţeanu. A spus-o şi în şedinţa de guvern pe care eu am constestat-o. Îmi pare rău, dar nu e aşa. A fost o discuţie înainte de FMI, în care s-a discutat anumite probleme, dar nu s-a discutat detaliat pe bugetul ministerului sănătăţii. Probabil pe bugetul Casei au fost discuţii de care nu ştiu, dar  pe bugetul sanătătii am avut propuneri,  am cerut o întâlnire care nu a avut loc”. Peste umărul demisionarului, intervine ex-președintele UDMR Marko Bela: “Cseke Attila a fost deranjat de atitudinea colegilor, dar problema de fond e bugetul”. La țăcăneală (când mingea este practic pasată țac-pac de la un jucător la altul fără vlagă, doar de dragul prelungirii jocului) se bagă și actualul președinte al UDMR Kelemen Hunor: “Fără ca CNAS să fie subordonată Ministerului Sănătăţii nu pot fi rezolvate problemele”. Țac-pac, Marko Bela: “Cseke a reuşit să facă o reformă serioasă, dar e o problemă de sistem”. Stop pe piept măiastru și repunere în joc – Cseke Attila: “Demisia mea nu este o chestiune politică” (adică: “UDMR va trebui să rămână la guvernare” – dacă întreabă careva; dacă nu, nu). Ca să strice tot jocul Pambuccian: “În spatele demisiei lui Cseke Attila stă lipsa de subfinanţare a Ministerul Sănătăţii”.

Nu-i bai că între timp, la radio România Actualități, Traian Băsescu tocmai ce mai pusese o minge în joc: ”Sper ca în toamnă Guvernul să înainteze Parlamentului noua lege a sănătaţii, în care spitalul să nu fie numai unitate de stat”. Eu vă recomand să citiți cu atenție materialele de pe Curs de guvernare puse la finalul “bibliografiei” de mai la vale. Veți găsi expus punctul de vedere al șefului comisiei prezidențiale cu privire la subiectul sănătății – punct însușit de către Traian Băsescu. Și să vă amintiți cum și-a însușit președintele in integrum punctul de vedere al comisiei prezidențiale (comisia Miclea) cu privire la Învățământ. Și, mai ales, cum l-a aplicat încet dar sigur. Deci: schimbul ping-pongat de replici descris mai sus sunt vax-albina-cavaler-pasta (să mă exprim elegant), iar Cseke este atât de erou cât vor dori să-l scoată Antenele și iRealitățile unor turnători (dovediți) și devalizatori (în curs de dovedire pe cale legală). Pregătiți-vă pentru o Sănătate privatizată aproape în totalitate, pentru o lege a Sănătăţii cu soluţii la fel de radicale precum cele luate în legea Educației Naționale – asta însemnând spargerea monopolului CNAS, case de asigurări private, spitale-fundaţii, minister reglementator șamd. Asta însemnând că, la fel ca la examenele de la BAC și titularizare, vor exista camere de filmat când unii directori de spitale își vor da examenul achizițiilor. Înseamnă că o serie de medicozauri (analogie cu rectozaurii) vor părăsi posturile călduțe și inutile din casele de asigurări și minister. Iar de-o fi să-l văd pe Brădișteanu cu dosarul redeschis ca la Vîntu și săltat de DNA, cred că tare multă bucurie mi s-ar produce.

Bibliografie:

• Ministrul Sănătăţii Cseke Attila şi-a dat demisia din funcţie. Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, şi-a anunţat joi demisia din funcţie, aceasta fiind înaintată primului-ministru. Acesta s-a declarat nemulţumit de sumele alocate sănătăţii prin proiectul rectificării bugetare.
• Premierul Emil Boc a anunţat miercuri, după şedinţa de Guvern, că la sectorul Sănătăţii bugetul a fost suplimentat bugetul cu 300 de milioane de lei direct prin rectificare, la care se adaugă 150 de milioane de lei în Fondul de rezervă, bani care vor fi alocaţi imediat către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, după ce se fac primii paşi stabiliţi pe linia reformei. Potrivit primului ministru, este vorba despre taxa claw-back şi impunerea sistemului de medicamente generice, adoptarea co-plăţii, în septembrie, de către Parlament, la care se adaugă elaborarea până la finalul anului a legislaţiei care să vizeze pachetul minimal de servicii medicale – care să fie adoptat la începutul lunii martie 2012. „Au mai fost acordate credite de angajament de 1,682 miliarde de lei pentru programele şi cheltuielile pe care MS şi CNAS le au”, a completat Emil Boc.
• Într-un sistem sanitar românesc care are problemele lui evidente nu se poate să ai o dublă comandă, a declarat, joi, într-un interviu pentru televiziunea publică, ministrul demisionar al Sănătăţii Cseke Attila, referindu-se la relaţia cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. „Nu se poate să ai Ministerul Sănătăţii care gestionează cam 15% din bugetul sănătăţii şi Casa Naţională cu 85% din fonduri alocate. Problema mea nu e legată de o anumită persoană sau de cine trebuie să fie acel şef unic. E legată de o problemă instituţională şi anume aceea că am recomandat de un an Coaliţiei să se găsească o soluţie prin care să fie o singură comandă unitară care poate să impună anumite strategii”, a explicat Cseke Attila.
• Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, ar fi trebuit să aştepte şi a doua rectificare bugetară pentru că problemele se rezolvau la Sănătate, a declarat joi, ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, la un post privat de televiziune. „E o nemulţumire din partea Ministrului Sănătăţii dusă către Ministerul de Finanţe. Ştiu că este un minister greu, şi al meu este greu, dar nu cred că e normal să dea bir cu fugiţii. A cerut patru miliarde de lei la rectificare, dar noi nu aveam aceşti bani. Trebuia să aştepte şi a doua rectificare’, a subliniat ministrul Finanţelor. Potrivit acestuia, ministrul Sănătăţii şi preşedintele Casei de Sănătate au fost, la sfârşitul săptămânii trecute (vineri), la o întâlnire la sediul Ministerului Finanţelor, unde s-a menţionat că suma acordată Sănătăţii la rectificare este de 300 milioane lei. ‘I-am spus ministrului Sănătăţii că pe măsură ce se înregistrează progrese în plata arieratelor mai punem deoparte 150 milioane lei’, a menţionat ministrul Finanţelor. Acesta a arătat că anul trecut, la rectificarea bugetară din luna august au fost alocate 1,9 miliarde de lei pentru Sănătate iar problema arieratelor nu s-a rezolvat. ‘Arierate au apărut şi pacienţii sunt nemulţumiţi. În acest an am dat aproape 17 miliarde de lei la Sănătate iar pacienţii sunt tot nemulţumiţi’, a arătat Ialomiţianu, care a subliniat că România s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional să plătească arieratele din Sănătate până la sfârşitul acestui an.
• Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie să verifice legalitatea facturilor din sănătate de aproximativ un miliard de lei, a declarat, joi, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţeanu, la un post privat de televiziune. ‘Am dispus la ANAF să se verifice dacă facturile din Sănătate sunt corecte. Anul trecut am avut unele informaţii că s-a forţat. ANAF trebuie să verifice dacă aceste facturi sunt legale. Avem suspiciuni’, a arătat ministrul Finanţelor, care a precizat că s-a discutat şi cu ministrul Sănătăţii acest aspect. ‘Când a fost vorba despre a se da bani la Sănătate s-a pus şi problema potrivit căreia cheltuielile nu sunt în regulă’, a mai arătat Ialomiţianu. Şeful Ministerului Finanţelor a menţionat că în aceste zile a avut loc o întâlnire între preşedintele ANAF şi preşedintele Casei de Sănătate pentru a demara acest control. ‘Rezultatele controlului trebuie să vină până vom da banii respectivi (sumele aprobate prin rectificarea bugetară – n.r.) pentru a vedea dacă nu sunt şi facturi fictive. La Casa de Sănătate cum vine FMI sau UE cum se scot facturi din sertare’, a mai spus ministrul finanţelor. Acesta a subliniat că în sănătate trebuie implementate anumite măsuri, până în luna octombrie, pentru ca sistemul să poată beneficia de fondurile de 300 milioane lei stabilite la rectificarea bugetară. Printre măsuri se numără un sistem mai eficient de control al banului public, promovarea listei medicamentelor ieftine şi introducerea sistemului de coplată. Gheorghe Ialomiţeanu a precizat că Ministerul Finanţelor nu a putut acorda Ministerului Sănătăţii la rectificare cele 4 miliarde de lei solicitate de ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, deoarece nu existau aceşti bani.
• Fitilul a fost aprins in vara lui 2010, atunci cand una dintre principalele cerinte ale FMI a fost achitarea datoriilor statului catre furnizorii din sistemul medical. Revenind in acest an, delegatia FMI a constatat ca, desi guvernul raportase in toamna lui 2010 achitarea datoriilor, acestea au crescut la loc. Dupa mustruluiala livrata de FMI, Traian Basescu anunta marti ca prioritatea zero este o noua lege a sanatatii. Imediat dupa acest anunt, oficiali ai Ministerului Sanatatii afirmau ca nu stiu prea multe despre noul proiect. Acesta a fost punctul in care linia de conflict dintre cele doua tabere s-a vazut limpede. Primul grup, provenind in special din Ministerul Sanatatii, sustine ca singura solutie este cresterea bugetului alocat sistemului medical. Si au dreptate, caci statul roman indreapta spre sanatate mai putin de 5% din PIB, fata de media UE de 8,7%. A doua tabara, cu radacini la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), sustine ca nu exista un control riguros al cheltuielilor si ca sistemul medical refuza sa stranga cureaua. Nu poti continua sa bagi bani intr-un sac plin de gauri, spun ei. Si au dreptate, caci finantarea sistemului medical este astfel construita incat fluxul banilor e dificil de urmarit. De partea carei tabere se plaseaza presedintele Traian Basescu? Presedintele a preluat discursul celui de-al doilea grup, deplangand faptul ca „firmele private nu se pot implica acum in finantarea spitalelor„. Formularea da unda verde privatizarii sistemului medical. Intai va interveni coplata. Apoi va fi definirea unui pachet de servicii medicale de baza. Dupa care, inerent, vor apare Casele de Asigurari de Sanatate private. Deci, demisia lui Cseke Attila continua in logica avertizarilor presedintelui Traian Basescu si a dorintei FMI-ului si a Bancii Mondiale de a vedea in continuare o Casa Nationala de Asigurari autonoma. Cseke Attila a fortat conflictul, trimitand in iulie chiar o „atentionare” oficiala catre presedintele CNAS. Motiv pentru care cred ca era extrem de remaniabil, motiv pentru care a si ales sa paraseasca singur postul pentru a nu fi “avansat” cu un picior in spate. Am putea lua exemplul elvetian unde exista un sistem medical privat, bazat pe asigurari, in care apare si acest concept de pachet de baza (pe care asiguratorii nu pot face profit, dar pot face profit pe pachetele suplimentare). Rezultatele sunt foarte bune, sistemul lor de sanatate este considerat printre cele mai bune (daca nu chiar cel mai bun) din lume. Cei saraci pot fi finantati de contribuabili pentru achizitionarea acestui pachet de baza, iar el poate fi definit in functie de cati bani sunt disponibili.
• Industria farma schimbă încă un ministru al sănătăţii, al 14-lea în ultimii 20 de ani. Pe fondul tensiunilor din ce în ce mai mari cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), ministrul şi-a înaintat ieri demisia după o discuţie aprinsă cu primul-ministru Emil Boc, acuzând că nu a primit mai mulţi bani – cu două săptămâni înainte el se aştepta ca rectificarea să-i aducă 1 mld. euro – şi acu­zând totodată Ministerul Finanţelor că taie şi spânzură în problema banilor. Lipsa comu­ni­că­rii la nivelul Guvernului iese, iată, în evi­denţă dintr-un conflict în sânul Execu­tivului. Nu doar jurnaliştii nu sunt informaţi, ci şi mi­niş­trii, Cseke acuzând că proiectul legii rec­tificării i-a fost pus sub nas cu puţin înainte de a fi aprobat, lucru negat de Finanţe. Oamenii din industria farma spun că re­gretă demisia demnitarului, Dragoş Da­mi­an, CEO al producătorului Terapia Ranbaxy, afirmând că Cseke este primul-ministru care a început reforma. In­teresele industriei sunt însă enorme, în­trucât statul este în acest caz „client captiv”, iar profitul sigur. Industria farma, aflată în conflict permanent cu Ministerul Sănătăţii din cauza arieratelor, este şi singura industrie care a prosperat în timpul crizei. Disputa între industria farma şi auto­ri­tăţi se desfăşoară aşa: primii acuză întâr­zie­rile în achitarea facturilor, ultimii cer amâ­nări. Cele mai consistente sume la plată pen­tru medicamente au apărut în toamna tre­cu­tă: 240 mil. euro şi asta după ce în vară fu­se­seră achitate alte facturi de 470 mil. euro. Din aceşti bani au fost finanţate datoriile spi­talelor şi medicamentele gratuite şi compensate.
• Ministrul Finantelor, Gheorghe Ialomitianu, sustine ca Cseke Attila, care si-a dat joi demisia, a fost informat personal despre suma pe care o va primi la rectificare si ca stia „la ce se angajeaza cand a acceptat postul de ministru al Sanatatii”. „E o nemultumire din partea dl. ministru, sigur ca e un minister greu, dansul stia la ce se angajeaza, dar trebuie sa mergem inainte, nu trebuie sa dam la greu bir cu fugitii”, a comentat Ialomitianu, la B1 TV.
• Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că regretă demisia lui Cseke Attila, îl înţelege pe acesta şi îi mulţumeşte pentru efortul depus, precizând că Uniunea va numi un nou ministru al Sănătăţii în următoarele 15 zile. „Domnul Cseke a făcut o treabă extraordinară la Ministerul Sănătăţii, de la bun început a fost pilonul principal în sistemul de sănătate pentru a-l reforma. În ultimul an şi şapte luni, de când a condus Ministerul Sănătăţii, a dat dovadă de seriozitate şi consecvenţă şi a făcut reforme care nu au fost făcute în ultimii 11 ani. Regret demisia domnului Cseke, îl înţeleg şi îi mulţumesc pentru eforturile făcute pentru a reforma sistemul de sănătate. UDMR va găsi un înlocuitor în termen de 15 zile, iar în acest interval domnul Cseke va conduce Ministerul Sănătăţii”, a declarat Kelemen Hunor.
• UDMR caută un ministru pentru Sănătate. UDMR va decide cine va fi succesorul lui Cseke Attila săptămâna viitoare când este programată şedinţa prezidiului Uniunii. O variantă luate în calcul este Vass Levente, unul dintre consilierii personali ai ministrului demisionar, au declarat pentru gândul surse din UDMR. În primă instanţă însă, demisia de la Sănătate va fi întoarsă pe toate feţele mâine de liderii UDMR Bihor, filială care l-a impus pe Cseke Attila la minister şi care a cerut în câteva rânduri ieşirea Uniunii de la guvernare şi un parteneriat cu USL, un prim pas fiind de altfel înţelegerea parafată, în februarie, la nivel local. De altfel, liderii organizaţiei susţin că demisia lui Cseke a fot provocată intenţionat, în condiţiile în care ministrului i s-a promis, încă de anul trecut de la stabilirea bugetului că Sănătatea va primi bani mai mulţi la rectificarea din august. Mai mult, spun ei, rectificarea trebuia să intre în guvern abia săptămâna viitoare, schimbarea de plan punând UDMR în faţa faptului împlinit. Gandul.
• Serverul care contine tot istoricul tau medical. Cine va avea acces la informatiile personale legate de sanatatea ta. Istoricul medical al fiecarui roman va fi stocat, incepand cu 2013, intr-o baza electronica de date care poate fi accesata de medicii din spitalele de pe tot cuprinsul tarii. „Unitatea-mama” va fi amplasata la Bucuresti, intr-un loc despre care autoritatile spun ca va fi „bine pazit”. Fiecare roman va avea, incepand cu anul 2013, propriul dosar electronic de sanatate, care il va inlocui pe cel clasic, pe suport de hartie. „Daca un pacient ajunge intr-un spital din Timisoara, doctorul va putea sa-i consulte intreaga istorie medicala, indiferent de unitatea medicala in care acesta se afla”, a explicat pentru gandul ce inseamna acest sistem ministrul Comunicatiilor, Valerian Vreme. Potrivit autoritatilor, dosarul electronic de sanatate ar trebui sa usureze munca medicilor, dar si sa faciliteze accesul romanilor la tratament. Pe langa datele persoanele ale fiecaruia dintre noi, fie ca suntem asigurati sau nu, dosarul electronic va cuprinde si istoricul medical, alergiile, imunizarile facute, rezultatele de la testele de laborator, documentele produse in timpul procedurilor medicale si alte informatii de acest tip. Menirea tuturor acestor informatii? Sa-i ajute pe medici sa stabileasca tratamentul adecvat fiecarui pacient, anunta Gandul.
• Cei 4,2 miliarde de lei ceruţi la rectificarea bugetară erau pentru medicamente compensate şi gratuite, programe naţionale, plata spitalelor după clasificare, achiziţia a 200 de ambulanţe şi reabilitarea a opt maternităţi, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul demisionar al Sănătăţii, Cseke Attila. El a precizat că suma cerută la rectificarea bugetară însemna 2,3 miliarde de lei pentru medicamente compensate şi gratuite, 1,2 miliarde de lei pentru programele naţionale, 500 de milioane de lei pentru finanţarea unităţilor sanitare din clasele unu – trei, care după clasificare urmau să aibă un buget cu 20-30 la sută mai mare decât în 2010, 100 de milioane lei pentru achiziţia a 200 de ambulanţe noi şi 100 de milioane de lei pentru reabilitarea maternităţilor din Suceava, Piatra Neamţ, Galaţi, Oradea, Miercurea-Ciuc, Ploieşti, Oneşti şi Târgu Mureş. „Cu ceea ce avem, sistemul ar putea supravieţui până în octombrie. Eu ceream bani ca să avem asigurată finanţarea pentru tot anul 2011. Creditele de angajament sunt pentru CNAS, pentru plata medicamentelor compensate şi gratuite şi a unor programe naţionale de sănătate până în octombrie. În schimb, Ministerul Sănătăţii a primit zero lei, astfel că pentru programul de boli cardiovasculare, diabet şi transplant nu avem niciun leu”, a mai spus ministrul demisionar.
• Viitoarea Lege a Sănătăţii: Soluţii radicale – spargerea monopolului CNAS. Case de asigurări private, spitale-fundaţii, minister reglementator
• Bolile Sănătăţii româneşti (I). Falsul mit că sistemul este supradimensionat. Nişte cifre
• Sănătatea României (II). Falsa economie a reducerii preţurilor la medicamente. Cum se compromite vârsta de pensionare