Cum să faci praf munca ultimilor ani ai lui Alin Tișe: Bica ridică mita, DNA ridică Bica

Publicat pe noiembrie 2, 2011 de Sare'n Ochi

Vicepreședintele Consiliului Județean, Radu Bica (vicepreședinte al PDL Cluj) a fost rținut luni seara de procurorii anticorupție, fiind acuzat de luare de mită, anunță DNA. Radu Bica a fost reținut, iar în cursul zilei de marți a fost prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă. Ceea ce instanța, formată dintr-un complet condus de fosta președintă a secției penale a Curții de Apel Cluj, Delia Purice, s-a și conformat. Radu Bica a fost arestat pentru o perioadă de 29 de zile. Potrivit procurorilor, Radu Bica ar fi promis unor oameni de afaceri, în schimbul unei sume de bani, că le va atribui un contract de mentenanță la stadionul „Cluj Arena”. Urmăriți cu atenție succesiunea evenimentelor – încârlândâcul acestei afaceri pute. Dacă Radu Bica a greșit și s-a lăcomit la niște bani negri, să plătească. Să fie judecat de către justiție, nu de către politicieni. Abia aștept să iasă la iveală “qui prodest”. (Ca o paranteză, Nelu Iordache, 43 de ani, patronul companiilor Blue Air, Romstrade și La Mosie, care s-a retras cu tot cu companie de pe Aeroportul Cluj, tocmai ce a pierdut licitația de construire a noii piste a aeroportului. Iar comisia de licitație a fost condusă de către Radu Bica.)

„In cursul lunii octombrie 2011, inculpatul Bica Radu Vasile a acceptat oferta a doua persoane de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, in calitatea sa de vicepresedinte al Consiliului judetean Cluj, sa le furnizeze informatii obtinute in virtutea functiei si, astfel, sa faciliteze castigarea unei licitatii privind serviciile de mentenanta pe stadionul Cluj Arena pentru anul 2012. In aceleasi imprejurari, inculpatul Bica Radu Vasile a pretins ca, la data de 27 octombrie 2011, sa-i fie remisa o prima transa, in suma de 10.000 de euro.La data de 31 octombrie 2011, inculpatul Bica Radu Vasile a primit de la una dintre persoanele cu care facuse intelegerea suma de 43.000 de lei, echivalent a 10.000 de euro, ca obiect al infractiunii de coruptie, procurorii procedand la constatarea infractiunii flagrante”, se arata in comunicatul postat pe site-ul DNA. DNA precizeaza ca a inceput urmarirea penala si fata de alte persoane, invinuite de dare de mita in acelasi dosar. Retinerea vicepresedintelui Radu Bica este catalogata ca una de „siguranta nationala”. Filajul efectuat de Serviciul Roman de Informatii (SRI) arata ca in acest dosar de luare de mita ar fi implicati si alti lideri din Consiliul Judetean Cluj, care vor fi chemati la audieri in urmatoarele ore.
CityNews.ro scrie ca Radu Bica (51 de ani) este vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj din iunie 2008. El este presedintele mai multor comisii de licitatie importante, precum cea pentru realizarea pistei de 2100 de metri a Aeroportului International Cluj si cea pentru ambele proiecte de reabilitare a drumurilor judetene.
UPDATE 11:40 Din cate se pare, Bica este acuzat ca a primit 43.000 de lei mita, echivalentul a 10.000 de euro, pentru o licitatie pentru mentenanta la stadionl Cluj Arena pentru anul 2012. In dosar sunt cercetate si alte persoane pentru dare de mita.
UPDATE 11:41 „Consiliul Judetean Cluj nu cunoaste aspectele legate de problemele juridice ale acestui caz, instantele competente fiind cele in masura sa comunice orice informatie”, a anuntat Consiliul Judetean prin intermediul unui comunicat de presa. Potrivit reprezentantilor CJ, „Consiliul Judetean Cluj a fost informat telefonic de catre DNA Cluj cu privire la luarea măsurii retinerii vicepresedintelui Consiliului Judetean Cluj, d-nul Radu Bica”.
UPDATE 11:53 „Ceea ce spune Parchetul este punctul lor de vedere. Nu pot sa va spun daca a recunoscut fapta sau nu, va da declaratii in fata judecatorului”, a declarat pentru citynews.ro avocatul lui Bica, Mihai Paul Neamt. Radu Bica va fi dus la arest in jurul orei 14:00
UPDATE 12:19 „Nu este in momentul de fata nicio licitatie pentru mentenanta stadionului in 2012. Dupa finalizarea constructiei s-au delegat mai multe servicii, cum ar fi intretinerea lifturilor, a gazonului si a iluminatului catre RAADPP, urmand ca in perspectiva acestea sa se externalizeze”, a declarat Victor Popa. Regia se afla in subordinea Consiliului Judetean si este condusa de Mircea Avram.
UPDATE 12:19 „Nu este in momentul de fata nicio licitatie pentru mentenanta stadionului in 2012. Dupa finalizarea constructiei s-au delegat mai multe servicii, cum ar fi intretinerea lifturilor, a gazonului si a iluminatului catre RAADPP, urmand ca in perspectiva acestea sa se externalizeze”, a declarat Victor Popa.
UPDATE 12:25 In urma cu cateva momente a sosit la sediul DNA directorul societatii Cluj Arena, Radu Ratiu. Acesta a declarat ca a fost chemat in calitate de martor si ca nu poate da mai multe informatii deocamdata. Directorul SC Cluj Arena SA, Radu Ratiu, fostul consilier personal al presedintelui CJ Cluj, Alin Tise, a intrat in jurul orei 12.20 in sediul DNA Cluj, la audieri in dosarul de luare de mita in care principal invinuit este Radu Bica. „Nu stiu de ce am fost chemat la DNA, dar banuiesc ca vor sa afle de la mine detalii despre aceasta licitatie. Contractul urma sa fie adjudecat in luna decembrie”, a declarat Radu Ratiu.
UPDATE 12:47 „Ieri dupa ora 17:00 Radu Bica a primit o invitatie la Parchet, pentru a da explicatii. S-a dus de bunavoie, a dat explicatii, dar a fost retinut si a petrecut noaptea trecuta in arestul IPJ. Nu exista flagrant, iar banii nu au fost insemnati”, sustin surse apropiate lui Bica.
UPDATE 13:48 Presedintele societatii Cluj Arena, Radu Ratiu, a iesit in urma cu cateva minute din sediul DNA si a spus ca a fost audiat doar in calitate de martor si ca nu stie despre ce contract de mentenanta este vorba, refuzand sa dea alte detalii.
UPDATE 14:27 Surse judiciare au mentionat numele Aspazieiei Droniuc, administrator al societatilor Frarom Import Export, Frarom SRL si Groupe Frarom Agent de Asigurare, ca persoana care ar fi platit cei 10.000 de euro. Firmele aveau sediul initial pe strada Clabucet, in Manastur, insa s-au mutat in zona Buna Ziua, pe strada Trifoiului. Contactata telefonic, Aspazia Droniuc nu a dorit sa faca vreo declaratie, insa reactia ei a confirmat legatura cu acest caz. “Nu am ce sa declar pe acest subiect”, a precizat aceasta. Vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj, Radu Bica, ar fi primit spaga de 10.000 de euro de la patronul firmei Frarom, Aspazia Droniuc, cu sediul in Cluj-Napoca. Aspazia Deoniuc este sotia fostului director de dezvoltare al Polus Center, Robert Augustin, plecat intempestiv din functia de manager in urma cu cateva luni. Femeia de afaceri detine doua societati, Frarom Import-Export Cluj-Napoca si SC Groupe Frarom Agent de Asigurari SRL, avand acelasi sediu social in cartierul Manastur. Conform datelor furnizate de Ministerul Finantelor, prima societate a mers pe minus in 2010, inregistrand o pierdere de 95.000 de lei si o cifra de afaceri de 601.000 lei. Societatea de asigurari a adus un profit de 72.000 de lei, la o cifra de afaceri de 601.000 lei. Aspazia Droniuc nu a fost retinuta de procurorii DNA Cluj, dar societatea Frarom ar fi incercat sa obtina contractul de mentenanta a stadionului Cluj Arena.
Senatorul Marius Nicoara, presedintele PNL Cluj, a declarat ca i se pare ciudat ca Radu Bica sa fie retinut pentru un contrat de numai 60.000 de euro pe luna. „Pe informatiile pe care [le] avem mi se pare ciudat sa ia spaga pentru un contract care e de 60 de mii de euro pe luna, din care sunt si cheltuieli. Raman cativa firfirei„, a spus Marius Nicoara. Vezi AICI ce a declarat. (Cat de prost sfatuit trebuie sa fii ca sa declari ca suma unei spagi este mica? De unde atata stiinta la Marius Nicoara intr-ale spaguirii?)
Radu Bica a fost retinut de procurorii DNA Cluj intr-un apartament de pe strada Teodor Mihali, din cartierul Intre Lacuri (apartament proprietate personala). Vicepresedintele Consiliului Judetean (CJ) Cluj ar fi primit acolo 10.000 de euro. Oficialul CJ Cluj ar fi luat banii de la un avocat, iar de pe urma intregii afaceri ar fi urmat sa castige 25.000 de euro. Banii primiti de Radu Bica de la avocatul Bogdan Aldea nu erau marcati.
Conform unor informaţii judiciare, pe lângă vicepreşedintele Radu Bica, mai este reţinut şi avocatul Aldea Bogdan, din cadrul Baroului Bucureşti (informatie infirmata ulterior). Avocatul Aldea Bogdan este cunoscut ca fiind reprezentantul omului de afaceri grec Jean Valvis, care s-a făcut remarcat în mediul de afaceri românesc prin faptul că a vândut SC Dorna Apemin SA către Coca-Cola Hellenic Bottling Company şi SC The Coca-Cola Company, iar în anul 2008, a vândut compania Dorna Lactate şi a brandului LaDorna către Grupul Lactalis. Conform aceloraşi informaţii, avocatul bucureştean ar fi fost persoana care i-a dat lui Bica prima tranşă de bani din partea unor reprezentanţi ai societăţii Frarom, firma care ar fi dorit să primească contractul de mentenanţă pentru Cluj Arena. Avocatul Aldea Bogdan este cunoscut ca fiind reprezentantul omului de afaceri grec Jean Valvis, care s-a făcut remarcat în mediul de afaceri românesc prin faptul că a vândut SC Dorna Apemin SA către Coca-Cola Hellenic Bottling Company şi SC The Coca-Cola Company, iar în anul 2008, a vândut compania Dorna Lactate şi a brandului LaDorna către Grupul Lactalis.
UPDATE 14:33 Avocatul lui Radu Bica, Anatol Panzaru, a declarat ca este foarte posibil sa nici nu existe o propunere de arestare pentru 29 de zile deoarece nu exista nici o dovada care sa sustina acuzatiile. „Nu este vorba despre nici o mita si nici despre vreo firma. Nu sunt dovezi care sa sustina in vreun fel dosarul. Nu s-a organizat un flagrant”, a declarat Panzaru.
UPDATE 14:43 „Nu s-a discutat de nicio firma si nu a fost dat numele niciunei firme in timpul audierii. Intr-adevar s-a discutat de doua persoane, una dintre ele cu un nume mai ciudat. Dar deocamdata nu va pot da mai multe informatii, pentru a apara interesele clientului meu. Eu sunt 100% convins ca in dosar vor exista interceptari telefonice”, a declarat Anatol Panzaru. Nu nu am reusit sa vedem nicio proba din dosar. Pot sa va spun doar ca domnul Bica a declarat ca nu se face vinovat de declaratiile Directiei Nationale Anticoruptie. Asteptam sa vedem daca se va face propunerea de arestare preventiva”, a spus si celalalt aparator a lui Bica, avocatul Mihai Paul Neamt.

(ora 14.55) In urma cu doua minute, reprezentantul DNA Cluj a inregistrat dosarul la Curtea de Apel, prin care solicita arestarea pe 29 de zile a vicepresedintelui CJ Cluj, Radu Bica. Acesta urmeaza sa fie adus in fata instantei din arestul IPJ Cluj.

UPDATE 15:25 La Curtea de Apel s-a afisat pe lista cauzelor aflate pe rol si cea a vicepresedintelui CJ, acesta fiind numit “inculpat”. Obiectul dosarului este propunere de arestare preventiva a inculpatului. Bica urmeaza sa fie adus in fata instantei la ora 16:00. (judecator Delia Purice)
A treia persoană reţinută în scandalul de corupţie de la Cluj este Aspazia Droniuc, patroana firmei Frarom SRL, care are ca principal obiect de activitate asigurarea mentenanţei pentru facilităţi sportive şi de shopping. Stirea despre retinere s-a dovedit ulterior falsa, in fata instantei fiind prezentat doar Radu Bica.
Surse din cadrul Curtii de Apel Cluj sustin ca Radu Bica va fi judecat de un complet condus de fosta presedinta a sectiei penale a Curtii de Apel Cluj, Delia Purice. Acest judecator s-a antepronuntat asupra altor cazuri, cum ar fi cel al omului de afaceri clujean Arpad Paszkany, iar din acest motiv a fost recuzata. In urma acestui scandal si-a dat demisia din functia de sef al Sectiei Penale din Cadrul Curtii de Apel Cluj. De asemenea, Delia Purice a fost acuzata ca ar fi presat-o pe judecatoarea Adina Lupea sa dea o anumita sentinta tot in cazul Paszkany. Dupa ce Purice s-a retras din procesul lui Paszkany, omul de afaceri a fost achitat. (VEZI UN ARTICOL DESPRE COMPLETUL „TOTAL DEATH”, CEL DIN CARE FACE PARTE DELIA PURICE AICI. RASPUNDE-TI IN RUBRICA COMENTARII DACA VOI CREDETI CA RADU BICA MAI POATE AVEA PARTE DE O JUDECATA DREAPTA CU UN ASTFEL DE MAGISTRAT?)
UPDATE 16:00 Radu Bica a sosit in urma cu putin timp la Curtea de Apel.
UPDATE 16:03 Bica nu a dorit sa faca nici o declaratie, spunand doar ca este nevinovat. In fata salii de judecata il astepta si sotia sa, care a declarat ca nu a vorbit nimic cu el si ca nu vrea sa spuna altceva. Acestia sunt, in momentul de fata, in sala de judecata alaturi de avocatul Anatol Panzaru. (Dosarul are numarul 1451/33/2011, iar Radu Bica este singura persoana din cadrul dosarului, fiind catalogata drept „inculpat.” Conform art 149 din Codul de Procedura Penala, partea 1, respectiv cea invocata in cadrul dosarului, judecatorii trebuie sa se pronunte daca ii vor acorda sau nu mandat de arestare preventiva de 29 de zile lui Radu Bica pana la expirarea actualui mandat de retinere dat de catre procurori, fapt care se va intampla in urmatoarele ore. „Cu ocazia prezentării dosarului de către procuror, preşedintele instanţei sau judecătorul delegat de acesta fixează ziua şi ora de soluţionare a propunerii de arestare preventivă, până la expirarea mandatului de arestare preventivă a învinuitului devenit inculpat sau, dacă acesta este reţinut, până la expirarea celor 24 de ore de reţinere. Ziua şi ora se comunică atât apărătorului ales sau numit din oficiu cât şi procurorului, acesta din urmă fiind obligat să asigure prezenţa în faţa judecătorului a inculpatului arestat sau reţinut”, se arata in articolul citat.)
(ora 16.30) Radu Bica a spus numai ca este nevinovat, dar nu a comentat mai mult. Intrebat daca crede ca a fost vorba despre o ancheta coordonata politic, Radu Bica a spus ca totul e posibil.
Procurorii DNA Cluj i-au mai audiat astazi pe avocatul Bogdan Aldea si pe Aspazia Droniuc, patroana firmei Frarom, dar cei doi nu au fost retinuti, fiind cercetati in stare de libertate in acest dosar.
Sustine DNA: In acest dosar a fost retinut si un avocat din Bucuresti, care ar fi intermediat legatura intre oficialul CJ Cluj si oamenii de afaceri care vanau contractul de intretinere a Cluj Arena. UPDATE 17:41 Avocatul Bogdan Aldea: nu-l cunosc pe Radu Bica. In cazul penal in care vicepresedintele CJ Cluj Radu Bica e acuzat de luare de mita este vehiculat si numele unui avocat din Baroul Bucuresti, Bogdan Aldea, prin intermediul caruia ar fi ajuns banii la politicianul clujean. Citynews.ro l-a contactat pe singurul avocat cu numele Bogdan Aldea din Baroul Bucuresti, care a declarat ca nu stie nimic de caz. „Probabil e o confuzie, nu stiu. Nu stiu nimic…”, a spus Aldea. El a adaugat ca, mai mult, nici macar nu l-ar cunoaste pe vicepresedintele Radu Bica. „Nu-l cunosc, eu sunt in Bucuresti. Nu stiu nimic…”, a adaugat Bogdan Aldea. Avocatul Bogdan Aldea a fost apropiat al omului de afaceri grec Jean Valvis si amandoi au fost actionari ai SC Dorna Lactate. (si-atunci: unde este avocatul retinut?)
Zice/sustine DNA: „In cursul lunii octombrie 2011, inculpatul Bica Radu Vasile a acceptat oferta a doua persoane de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, in calitatea sa de vicepresedinte al Consiliului judetean Cluj, sa le furnizeze informatii obtinute in virtutea functiei si, astfel, sa faciliteze castigarea unei licitatii privind serviciile de mentenanta pe stadionul Cluj Arena pentru anul 2012. In aceleasi imprejurari, inculpatul Bica Radu Vasile a pretins ca, la data de 27 octombrie 2011, sa-i fie remisa o prima transa, in suma de 10.000 de euro. La data de 31 octombrie 2011, inculpatul Bica Radu Vasile a primit de la una dintre persoanele cu care facuse intelegerea suma de 43.000 de lei, echivalent a 10.000 de euro, ca obiect al infractiunii de coruptie, procurorii procedand la constatarea infractiunii flagrante. Inculpatului Bica Radu Vasile i s-au adus la cunostinta acuzatiile in conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedura penala, iar la data de 1 noiembrie 2011, procurorii anticoruptie au dispus retinerea acestuia pentru 24 de ore. La aceeasi data, acesta este prezentat la Curtea de Apel Cluj cu propunere de arestare preventiva pentru 29 de zile”, se arata intr-un comunicat DNA Cluj.
Dupa corespondentul EvZ la Cluj, Mihai Soica, dosarul penal în care vicepreședintele Consiliului Judetean Cluj a fost reţinut pentru luare de mită face parte din categoria dosarelor de “siguranță națională”. Urmărirea rețelei de corupție a fost monitorizată de Serviciul Român de Informații vreme de câteva luni. Zau?!
UPDATE 21:22 Magistratii Curtii de Apel Cluj au decis in urma cu putin timp arestarea lui Bica pentru 29 de zile. Avocatii acestuia au declarat ca vor depune recurs. Dosarul nu are suficiente probe. „Dosarul provine dintr-un alt dosar unde era cercetat una dintre parti. In aceste conditii probele practic mi se par foarte neclare. Nu exista o inregistrare ca lumea, nici macar ambientala, nici nimic. Una dintre persoanele implicate a dat doar o declaratie. Din punctul meu de vedere lucrurile nu sunt clare. Nu prea sunt probe. Nu ai cu ce sa iti desfasori procesul”, sustine o sursa din apropierea procesului. Faptul ca Delia Purice a judecat acest dosar este “cu dedicatie” – dupa cum se spune in jargon. “Cu dedicatie”, pentru ca, sustin sursele, Radu Bica a fost prezentat catre judecare dupa ora 16, ora la care se stia ca acest judecator este de serviciu. Din momentul in care s-a stiut ca Delia Purice judeca cauza, s-a stiut ca Radu Bica va fi arestat. De aceea se pune intrebarea: QUI PRODEST?
UPDATE 21:46 Avocatul Mihai Neamtu a declarat dupa aflarea verdictului ca nu i se pare unul corect avand in vedere probele din dosar si ca urmeaza sa sustina recursul la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Potrivit declaratiei de avere depusa in 2005, Radu Bica avea un teren de peste 800 de metri patrati si o casa de 200 de metri patrati in Turda, ambele cumparate in 1982 si un venit anual de 75 de milioane de lei vechi dobandit din functia de director, fara a specifica locul de munca. In declaratia din 31 ianuarie 2007, in averea familiei mai intra un teren din Cluj-Napoca de peste 1.000 de metri patrati, cumparat de Andra Laura Bica. Tot in acel an, Radu Bica a luat un credit de 8.850 de euro de la BCR, iar sotia sa unul de 9.150 de euro de la aceeasi banca. Din aceasta declaratie mai reiese ca Bica a castigat 26.000 de lei ca sef la Autoritatea Rutiera Romana, 7.200 de lei in calitate de consilier judetean, 14.000 de lei pentru participare la examinare la diferite cursuri de pregatire si perfectionare din domeniul transporturilor autorizate si 2.400 de lei de la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, in calitate de membru in consiliul consultativ. O a doua declaratie de avere a fost depusa la sfarsitul aceluiasi an, iar in aceasta apare un apartament de 65,9 metri patrati cumparat in Cluj-Napoca impreuna cu sotia. Apare, de asemenea, un credit scadent in 2022 in valoare de 56.250 de euro. Potrivit acestei declaratii, Bica a avut venituri de 31.200 de lei de la ARR, 7.200 de lei de la Consiliul Judetean pentru functia de consilier, 18.000 de lei pentru ca a fost membru in comisia de examinare la cursuri si 2.400 de lei de la AJOFM. In declaratia din 7 iulie 2008 apar aceleasi bunuri, datorii si venituri. In declaratia de anul urmator, respectiv 2009, veniturile de la ARR au scazut, fiind de 18.000 de lei, iar cele de la cursurile de perfectionare au fost de 10.000 de lei. Tot din aceasi declaratie reiese ca Bica a incasat 25.619 de lei ca vicepresedinte al Consiliului Judetean si 3.207 de lei in calitate de consilier. Potrivit declaratiilor din 2010 si 2011, Bica a avut venituri numai de la Consiliul Judetean pentru functia de vicepresedinte, acestea fiind in valoare de 48.754 de lei, respectiv 43.845 de lei. Bica era, potrivit declaratiei de interese din 2005, administratorul firmei SC Complex Prestari Servicii Turda, iar acum este actionar la aceeasi societate cu 18 parti sociale sau actiuni. Bica era si administratorul firmei Servagro Impex SRL, conform declaratiei din 2005. Pentru aceeasi firma, Bica a acordat un imprumut in nume personal in valoare de 18.000 de lei, in acelasi an.

Referinte:

Ce ma mira: la nicio ora de la retinere, comentariile nu mai aveau legatura cu actul de coruptie in sine: se vorbea doar despre comenzi politice duse la capat. Ba ca sunt tabere de la putere care-si regleaza conturile, ba ca oameni ramasi fideli opozitiei de acum arata pisici, ba ca-i comanda de sus-sus – nimeni nu lua in calcul ca impricinatul ar putea fi chiar vinovat, nici vorba ca procurorii sa fie considerati fideli meseriei.
Stati linistiti, in presa locala nu o sa vedeti foarte multe reactii pertinente despre subiectul arestarii ditamai vicelui Consiliului Judetean Cluj pentru luare de mita. Bica era omul care il inlocuia pe Alin Tise la emisiuni, la evenimente de inaugurare a investitiilor, era, putem spune fara sa gresim, mana sa dreapta. Va fi audiat Alin Tise? Eu cred ca da. Faptul ca SRI a coordonat aceasta operatiune, ma face sa cred fie ca Bica e implicat intr-un rahat de anvergura enorma, si atunci rahatul ii va pata pe multi oameni din Cluj si Bucuresti, fie ca SRI urmarea cu totul altceva si Bica a picat in plasa, si atunci rahatul are aceeasi anvergura si ii va pata pe multi oameni din Cluj si Bucuresti. Oricum am lua-o, arestarea lui Bica da direct in imaginea nepatata a lui Alin Tise, care nu a avut pana acum niciun fel de probleme de natura penala, fiind cel care si-a construit o imagine interesanta in acest sens. Bica a fost coordonatorul si seful de comisie al mai multor licitatii: la Aeroport, la stadion, la refacerea drumurilor judetene, licitatii de sute de milioane de euro. Frateeee, nici in Germania, asemenea bani nu i-ar fi lasat inerti pe cei mai ingerasi dintre functionari! Au SRI, DNA sau DIICOT si alte informatii despre trucari de dosare, spagi, interventii pentru subcontractori sau il vedem pe Bica iesind fain frumos de la instanta, liber si curat, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat? 37 de milioane de euro de la Cluj Arena sunt bani multi, dragii mei, nu-mi ziceti ca agentul economic ACI i-a primit pe tava cadou si nu a scapat nimic pe jos in drum spre casa…
Potrivit gsp.ro, Bica ar fi primit 10.000 de euro de la omul de afaceri Aspazia Droniuc, proprietarul firmei Frarom import-export SRL, iar în schimbul banilor Bica ar fi urmat să ofere informații despre licitația care urma să se facă în luna decembrie. Rezultatul acesteia ar fi stabilit cine se va ocupa de stadion din 2012.
Gandul: Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj Radu Bica reţinut pentru luare de mită, după ce a acceptat oferta a două persoane de a primi 25.000 de euro pentru a facilita câştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul Cluj Arena, a fost arestat, marţi, de Curtea de Apel Cluj.
Jurnalul.ro: Radu Bica a acceptat oferta a două persoane de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, în calitatea sa de vicepreşedinte al CJ Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute în virtutea funcţiei şi, astfel, să faciliteze câştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul Cluj Arena
Adevarul: Avocatul lui Radu Bica, Anatol Pânzaru a declarat că în cauză nu există un flagrant delict, nu există dovezi împotriva clinetului său şi că „în niciun caz“ nu poate fi vorba de luare de mită.
În aceeaşi cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane, învinuite pentru infracţiunea de dare de mită, informează Mediafax.
PSD Cluj jubileaza dupa retinerea lui Bica pentru mita: „Mafia PDL Cluj incepe sa se sparga”
“Este primul gest de normalitate din partea acestei structuri a statului după o lungă perioadă. Toată lumea vedea cum le cresc averile aleşilor locali în urma diverselor proiecte publice. În sfârşit se face un prim pas spre verificarea legalităţii contractelor atribuite firmelor de casă ale PDL. Sperăm ca acest exemplu să nu rămână singular, ci să fie urmat de multe altele, deoarece există destule afaceri dubioase desfăşurate de băieţii deştepţi portocalii în Cluj”, a declarat Remus Lăpuşan, preşedintele PSD Cluj.
Mircea Jorj, membru in CA al Cluj Arena: Radu Bica nu putea atribui contractul de intretinere a stadionului

Acest articol a fost publicat în Procurorul cu toporul și etichetat Blue Air, Cluj, Cluj-Napoca, Clujena, DNA, mita, Radu Bica, retinere, Romstrade. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

25 de răspunsuri la Cum să faci praf munca ultimilor ani ai lui Alin Tișe: Bica ridică mita, DNA ridică Bica

de-a dura lex zice:

noiembrie 2, 2011 la 8:49 am

parcă-s blestemate astea 3 stadioane noi.
trebuia să le construiască direct camere cu gratii.

Răspunde
Nae Camionagiul zice:

noiembrie 2, 2011 la 9:07 am

Mita in rate. Foarte nasol cu criza aceasta!

Răspunde
ribelalu zice:

noiembrie 2, 2011 la 10:08 am

Salut coane.
Nu trebuie sa-ti mai explic eu cum se fura la licitatiile astea. Totul depinde de caietul de sarcini. Eu am acces pe siteul de licitatii publicxe. Hai sa-ti dau niste caiete de sarcini de luna asta:
Regia Padurilor Romsilva, caiet de sarcini din 17.10.2011 pentru achizitie autoturism:

Autoturisme de teren cu cilindree sub 1600 cm3: 4 buc
CARACTERISTICI TEHNICE
1 capacitate cilindrică maxim 1600 cm3
2 putere maximă minim 80 kw
3 combustibil motorină
5 emisii de CO2 maxim 145 g/km
6 consum urban/extra/mediu maxim 6,5/5,5/5,6 l/100km
7 transmisie manuală
8 tracţiune integrală 4 x 4
9 cuplu maxim CEE minim 200 Nm
10 volum rezervor minim 50 l
11 volum portbagaj minim 400 l
12 norma de poluare euro 5
13 numar de locuri pe scaun minim 5
14 garda la sol minim 200 mm
15 lungime minim 4000 mm
16 Numar de uşi 4+1
DOTĂRI MINIME
SIGURANTA
1 ABS cu EBV şi asistenţă la frânarea de urgenţă, sistem de franare faţă discuri, spate tamburi
2 airbag frontal şofer, airbag frontal pasager.
3 centuri de siguranţă faţă şi spate, centuri de siguranţă faţă în 3 puncte reglabile pe înălţime
4 tetiere faţă şi tetiere spate reglabile pe înălţime
5 ASR – ESP; antidemaraj electronic
INTERIOR
6 aer condiţionat cu reglare manuală; incalzire – ventilare cu 4 viteze şi comanda reciclare aer
7 computer de bord; indicatoare digitale:carburant, temperatură, lichid răcire, kilometraj
8 geamuri cu acţionare electrică faţă-spate; geamuri cu tentă de culoare
9 închidere centralizată cu telecomanda
10 iluminare cutie de documente, iluminare portbagaj
11 radio CD-MP3 cu satelit de comanda pe volan, pre-echipare radio
12 proiectoare ceaţă
13 stergator parbriz cu minim 2 viteze şi temporizare fixă, ştergator luneta
14 luneta degivrantă şi ştergator luneta
15 direcţie asistată hidraulic
16 indicatoare digitale : carburant, temperatura lichid racire, kilometraj
17 bancheta spate rabatabilă, tableta portbagaj tip înfăşurător
18 scaun şofer reglabil pe înălţime
19 volan reglabil pe înălţime
20 reglaj faruri din interior
21 Semnal optic portiere deschise
22 Stingere progresivă a iluminării interioare
23 parasolar pasager cu oglindă de curtoazie

EXTERIOR
1 oglinzi retrovizoare exterioare cu reglaj electric şi degivrante, retrovizor interior cu reglaj noapte/zi
2 mânere deschidere uşi din exterior în culoarea caroseriei
3 Protecţii laterale, protecţie praguri, scut protectiv faţă spate
3 jante de oţel 16’’
4 Culoare: metalizată. Ofertantul va oferi o paletă de minim 5 culori.
GARANTIE
minim: 3 ani sau 100 000 kilometri
garanţia anticoroziune minim 6 ani, garanţie vopsea minim 3 ani fară limită de kilometri
Lipseste doar denumirea masinii, restul e luat cu copy-paste din cartea tehnica a unui anumit tip de autovehicul. Si atunci cum sa mai castige si altul? O sa revin cu alt exemplu si mai elocvent, numai sa-l caut (sunt date inclusiv dimensiunile exterioare)

Răspunde
- ribelalu zice:
  
  noiembrie 2, 2011 la 10:23 am
  
  Aceleasi cerinte, foarte putin modificate exista si intr-o licitatie organizata de Directia Silvica Timis. Este vorba de consum 6.5/5.5/5.5 si puterea motorului o idee mai mica dar trecuta tot cu minim.
  Se poate observa ca „blatul” cu SUV-urile de un anumit model este la nivel national si contractul este „impartit” pe directiile judetene la misto, ca sa nu bata la ochi.
  
  P.S. din pacate nu mai gasesc anuntul cu licitatia pentru autoturisme in care erau date si dimensiunile exterioare ale autovehiculului (bineinteles cu o marja de 1-2 cm sa nu bata la ochi)
  
  P.P.S. coane, ti-am trimis un mail…poate gasesti ceva interesant pe-acolo pentru un viitor material.
  
  Răspunde
  - Sare'n Ochi zice:
    
    noiembrie 2, 2011 la 11:42 am
    
    am primit si studiez caietul de sarcini. multumesc, coane.
    
    Răspunde
Evanghelista zice:

noiembrie 2, 2011 la 1:33 pm

Vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj le-a spus ieri judecatorilor si procurorilor ca suma de 43.000 de lei, echivalentul in euro pe care ii luase de la Aspazia Droniuc erau pentru plata mai multor facturi de achizitie de cereale si ingrasamant pentru un teren pe care il are in Salaj. Intregul dosar al procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie se bazeaza pe cateva interceptari telefonice si pe o declaratie data de cea care i-a imprumutat banii lui Bica. Cei 10.000 de euro pe care Bica i-a primit de la Aspazia Droniuc erau necesari pentru plata mai multor facturi agricole pentru un teren de 24.000 de metri patrati pe care Bica il detine in comuna Napradea, judetul Salaj. “El a incercat sa contracteze un credit bancar, dar acesta a intarziat si trebuia sa plateasca urgent acele facturi. Pe Aspazia Droniuc o cunoaste de aproximativ patru, cinci ani si a intrebat-o daca nu cunoaste pe cineva care sa il imprumute cu acesti bani. Aspazia Droniuc a luat la randul ei banii cu imprumut de la avocatul Bogdan Aldea, din Bucuresti, cu care se pare ca a incheiat mai multe afaceri, si apoi banii i-a dat lui Bica”, a explicat o sursa pentru citynews.ro. Aceeasi sursa a explicat ca Aspazia Droniuc este verificata de procurori inca din anul 2009 si exista suspiciuni ca ar fi comis si alte infractiuni. Tocmai de aceea, dosarul lui Radu Bica include doar o parte din toate interceptarile realizate. “Ea a fost audiata si luni si marti, iar in declaratia data luni a incercat sa faca o intelegere. Acum s-a ajuns la cuvantul ei impotriva cuvantului sau”, a explicat aceeasi persoana. Interesant este ca desi Aspazia Droniuc este o cheie in dosarul vicepresedintelui Consiliului Judetean Cluj, Radu Bica, aceasta nu a fost arestata, impotriva ei luandu-se masura obligarii de a nu parasi tara.
Procurorii au aratat insa in fata judecatorilor Curtii de Apel Cluj ca banii primiti de Bica nu insemnau nicidecum o datorie si un ajutor pentru plata unor facturi, ci o atentie pentru ca Bica sa furnizeze informatii cu privire la o viitoare licitatie pentru incheierea unui contract de mentenanta la Cluj Arena. Avocatii lui Radu Bica s-au ferit sa intre in detalii in legatura cu dosarul insa arata ca probele sunt foarte subtiri. “In Codul de Procedura Penala se vorbeste despre indicii temeinice. Aceste indicii temeinice pot justifica efectuarea unor acte premergatoare si pot sta la baza unor sesizari. E important ca aceste sesizari sa se faca privind infractiuni care s-au savarsit si nu care ar putea sa se savarseasca. La noi in tara suntem ascultati in ideea in care la un moment dat vom fi predispusi sa incalcam legea”, a explicat unul dintre avocatii lui Bica, Anatol Panzaru. Acesta a mai aratat ca Radu Bica nu avea nicio atributie in incheierea vreunui contract de mentenanta si nici nu era factor de decizie.

Răspunde
- NoKioara zice:
  
  noiembrie 2, 2011 la 5:47 pm
  
  Răspunde
- Prin batista zice:
  
  noiembrie 2, 2011 la 6:03 pm
  
  Mincatorul de rahat al procurorilor, goarna EvZ Mihai Soica(ca) raspandeste mizerii pe asa-zisa presa nationala: „DNA şi SRI l-au filat luni de zile, au aşteptat să ia şpaga şi imediat au bătut la uşă. Scuza penibilă a lui Bica: „Am împrumutat banii”. http://www.evz.ro/detalii/stiri/marirea-si-decaderea-lui-radu-bica-unul-dintre-cei-mai-puternici-oameni-din-cluj-prins-c-952203/pagina-comentarii/1.html
  Bai, cretinule! Parca alte susre gurnalistice sustin ca a picat „din intimpalre” pe filaj. ‘Zgura!
  
  Răspunde
  - Sare'n Ochi zice:
    
    noiembrie 2, 2011 la 6:08 pm
    
    da, am citit materialul publicat de catre procurorii DNA Cluj sub semnatura lui Mihai Soica. chiar ma amuza sa dau cateva citate, savuros de contradictorii fata de ceea ce au publicat alti jurnalisti clujeni. dar, asta nu ma impiedica sa remarc duritatea de limbaj si sa va rog sa nu o repetati (caz in care am sa va trec pe moderare. multumesc).
    Timp de doi ani, Radu Bica a a fost filat într-un dosar de siguranță națională. Existau bănuieli dar nu s-a putut dovedi niciodată vreo acuzație. Aceasta până în urmă cu două săptămâni.
    „Consiliul Județean a anunțat că vrea să organizeze o licitație pentru asigurarea mentenanței la Cluj Arena. Prețul 60.000 de euro/lună. Pe fir a intrat Aspazia Droniuc, patroana firmei Frarom SRL, cu sediul în Cluj Napoca, specializată în asigurarea mentenanței clădirilor de interes public. Până acum, firma a derulat contracte importante cu mall-ul Polus Center din Cluj. Aspazia Droniuc nu îl cunoștea pe Radu Bica așa că a apelat la serviciile avocatului bucureștean Bogdan Aldea, prieten de familie cu politicianul. Înțelegerea viza faptul ca licitația pentru serviciile de mentenanță să nu mai aibă loc iar lucrările să fie încredințate în mod direct firmei Aspaziei Droniuc. Şpaga negociată pentru Bica ar fi urmat să fie de 25.000 de euro. A primit doar prima rată de 10.000 de euro, pe 31 octombrie 2011, chiar în apartamentul în care locuia și a cărui chirie era achitată de Consiliul Județean Cluj. La scurt timp, după ce plicul cu cei 10.000 de euro au ajuns în posesia lui Bica, procurorii DNA și polițiștii au demarat o percheziție imobiliară, banii fiind găsiți ascunși într-o cameră din apartament. Luat la întrebări despre proveniența banilor, Bica a spus ce spun toți cei care sunt prinși cu mită. „I-am împrumutat de la Aspazia Droniuc”. În dosarul de față nu există mituitor și nici flagrant. Asta pentru că întreg probatoriul s-a făcut pe baza unei anchete a SRI. S-a știut exact totul, locul și timpul de predare a banilor. Luați la întrebări, ceilalți doi inculpați au fost foarte coperanți, pentru a nu ajunge în arestul IPJ CLuj.
    În schimb Bica a dat declarații controversate, care nu au lămurit situația. Acesta a fost prezentat la Curtea de Apel Cluj pentru a se obține un mandat de arestare preventivă. Faptul că Radu Bica nu o cunoștea pe Aspazia Droniuc, deci nu avea cum să ia un împrumut a fost confirmat de soția politicianului, doctorul Antonica Bica. Aceasta a spus că nu cunoaște nici o persoană care să poarte numele de Aspazia Droniuc.”
    
    Răspunde
    - Prin batista zice:
      
      noiembrie 2, 2011 la 6:15 pm
      
      Corect. Si-mi cer scuze pentru limbajul folosit cu privire la o „limba a procurorilor”. Ce vreau sa tentionez sunt urmatoarele aspecte:
      – Reprezentanţii CJ Cluj spun că nu se derulează, în prezent, nicio procedură de licitaţie pentru mentenanţa „Cluj Arena” şi doar au existat propuneri, întrucât costurile, estimate la 60.000 de euro pe lună, nu pot fi suportate din bugetul judeţean. „S-au făcut mai multe propuneri în şedinţele Consiliului de Administraţie de la SC Cluj Arena SA, iar una făcea referire la faptul ca toate contractele de mentenanţă, de închirieri, să se atribuie prin licitaţie. Nu s-a discutat niciun moment despre vreun contract de mentenanţă pentru un serviciu anume şi nici nu s-a luat vreo decizie în acest sens. Costurile de mentenanţă au fost estimate la 60.000 de euro pe lună, aici intrând servicii pentru gazon, iluminat-nocturnă, sistemul IT şi de camere de supraveghere”, a explicat Mircea Jorj, membru în Consiliul de Administraţie de la SC Cluj Arena SA. De altfel, Jorj a precizat şi faptul că Radu Bica nu avea nicio atribuţie pentru a organiza o astfel de licitaţie.
      – Avocatul vicepreşedintelui CJ Cluj, Anatol Pânzaru, a declarat marţi seară pentru „Adevărul”, imediat după pronunţarea deciziei instanţei, că s-a formulat deja recurs împotriva hotărârii prin care Radu Bica a fost arestat preventiv pentru 29 de zile. „Dosarul va fi înaintat la Bucureşti, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Apreciez că în dosar nu există indicii că domnul Bica a săvârşit o faptă penală, nu a fost implicat în niciun fel de activitate infracţională”, a arătat Anatol Pânzaru. „Nu a existat un flagrant. Ca să existe un flagrant, trebuie să fie prinşi, în acelaşi moment, şi cel care dă mita, şi cel care ia mita. Aşa ceva nu s-a întâmplat în acest caz”, a adăugat Pânzaru. Potrivit avocatului apărării, este foarte posibil ca termenul de judecată să fie fixat, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru vineri, 4 noiembrie, sau cel mai târziu luni, 7 noiembrie.
      CAZUL PUTE!
      
      Răspunde
      - Sare'n Ochi zice:
        
        noiembrie 2, 2011 la 6:16 pm
        
        nu credeti ca ar fi mai bine sa lasam ICCJ sa se pronunte? de aceea are dl. Bica avocati ca sa-i faca o aparare beton, nu?
        
        Răspunde
      - Prin batista zice:
        
        noiembrie 2, 2011 la 6:41 pm
        
        Sotia lui Radu Bica a refuzat sa spuna daca cunoaste numele Aspazia Droniuc, patroana firmei Frarom, cea care i-ar fi dat mita vicepresedintelui CJ Cluj, Radu Bica. „Sa lasam justitia sa isi faca treaba. Il voi sustine neconditionat”, a mai spus sotia lui Bica.
        http://www.time4news.ro/cluj/ultima-ora/sotia-lui-radu-bica-este-nevinovat-am-incredere-neconditionata-in-el.html
        Soica(ca) unde a auzit faptul ca aceasta doamna ar fi declarat ca nu o stie pe presupusa mitutoare? In biroul procurorului DNA, nu?
        
        Răspunde
NoKioara zice:

noiembrie 2, 2011 la 5:22 pm

Aspazia Droniuc, patroana firmei Frarom, cea care ar fi vrut sa obtina contractul de mentenanta la Cluj Arena si care i-ar fi dat spaga 10.000 de euro lui Radu Bica, a fost in perioada 1999 – 2000 reporter la Monitorul de Cluj. Aspazia s-a retras din presa si s-a casatorit cu Robert Augustin, fost manager al Polus Center pana acum cateva luni. Aspazia Droniuc nu a fost retinuta de procurorii DNA Cluj, dar surse judiciare mentioneaza ca l-ar fi „vandut” pe Radu Bica, despre care a spus ferm ca banii primiti, cei 10.000 de euro, reprezinta mita pentru adjudecarea contractului de mentenanta pe Cluj Arena, in valoare lunara de 60.000 de euro.

Răspunde
NoKioara zice:

noiembrie 2, 2011 la 5:29 pm

Mai multe despre „amarata” necasatorita „care n-avea pe nimeni”, venita din Moldova sa se faca „om” la Cluj… 🙂
http://www.citynews.ro/cluj/eveniment-29/cine-este-femeia-care-i-ar-fi-dat-spaga-lui-bica-206505/
Potrivit unor surse judiciare, Aspazia Droniuc ar fi colaborat cu anchetatorii. Desi femeia este indicata ca fiind persoana care i-a dat 10.000 de euro vicepresedintelui CJ Cluj, prin intermediul avocatului Bogdan Aldea, din Bucuresti, ea nu a fost arestata. Cat despre relatia misterioasei femei, care este practic cheia intregului dosar de coruptie, cu vicepresedintele CJ Radu Bica, surse judiciare au declarat astazi pentru citynews.ro ca cei doi se cunosc de 4-5 ani, iar banii erau, de fapt, un imprumut.
Super tare, frate! Daca banii sunt un imprumut, de ce s-au dat 29 de zile arest? Era in toane bune Delia Purice, sau tocmai cde mai matrasea un dosar pentru a-si multumi sefii procurori?

Răspunde
- Sare'n Ochi zice:
  
  noiembrie 2, 2011 la 5:42 pm
  
  Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Radu Bica, a intrat în atenţia DNA din întâmplare. Procurorii aveau mandat de interceptare a convorbirilor Aspaziei Droniuc, patroană a firmei Frarom Import-Export SRL, şi au dat peste o discuţie între ea şi Bica. Arestat pentru 29 de zile la finalul zilei de marţi, Bica susţine că e nevinovat. Procurorii Serviciului Teritorial Cluj al DNA susţin că, luni seară, în jurul orei 19, Radu Bica ar fi primit 10.000 de euro de la avocatul bucureştean Bogdan Aldea, în contul Aspaziei Droniuc. Ea dorea să câştige licitaţia pentru atribuirea lucrărilor de mentenanţă la stadionul din Parcul Central. Licitaţia urmează să fie organizată luna viitoare, după cum a declarat la DNA Radu Raţiu, directorul societăţii Cluj Arena SA, care administrează stadionul. Avocaţii lui Radu Bica, Mihai Neamţu şi Anatol Pânzaru, au declarat că investigatorii aveau în vizor de circa doi ani firma Frarom a Aspaziei Droniuc, pentru o anchetă penală. Printre convorbirile ei interceptate de procurori s-ar fi aflat şi una cu Radu Bica, fără legătură cu dosarul iniţial, convorbire în care se anunţa “tranzacţia”. Mită pentru obţinerea de informaţii despre licitaţie, au spus procurorii. Împrumut de la o cunoştinţă veche, susţin avocaţii. Cert este că procurorii nu au propus arestarea nici în cazul Aspaziei Droniuc, şi nici în ceea ce-l priveşte pe avocatul bucureştean Bogdan Aldea. Ceea ce ar putea însemna că a existat o înţelegere între ei şi procurorii DNA: libertate în schimbul deconspirării lui Bica. Aspazia Droniuc a primit doar interdicţie de a părăsi Clujul. Nu a existat un flagrant. Banii nu au fost marcaţi şi nu a existat un denunţ, mai spun avocaţii Neamţu şi Pânzaru. Alertaţi în legătură cu presupusa tranzacţie, procurorii au descins luni seară în locuinţa de serviciu a lui Bica, imediat după ce ieşise avocatul Bogdan Aldea. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean nu a contestat primirea banilor, dar spune că sunt în contul unui împrumut. Argumentul său este faptul că se cunoaşte de circa 5 ani cu Aspazia Droniuc. Dosarul este unul complicat, deoarece nu există un flagrant în sensul clasic, cu bani marcaţi, ci un mituitor care face înţelegere cu acuzarea pentru a scăpa. In ce-o priveste pe Aspazia, asta, eu nu inteleg de ce anume era in vizorul SRI inca de acum 2 ani. In 2009, vezi foto de mai jos, vindea ghivece intelligente de la firma sotului pe site-urile de socializare, dandu-se drept o consumatoare dezinteresata!!!
  
  Răspunde
Prin batista zice:

noiembrie 2, 2011 la 6:19 pm

Procurorii au cerut arestarea preventiva pe 29 de zile considerand ca Radu Bica este o persoana periculoasa. De asemenea, procurorii au cerut cercetarea in libertate a celeilalte persoane implicate in dosar. Procurorul sef al Directiei Nationale Anticorupţie Cluj, Elena Botezan, permite constatarea rezonabilă că s-ar putea ca domnul Bica să fi luat banii si si-au bazat cererea doar motivand printr-o simpla declaratie a Aspaziei Droniuc si prin faptul ca s-a gasit o suma de bani. Surse din apropierea lui Radu Bica recunsc ca in interceptarile telefonice va aparea cuvantul „bani”, dar ca nu este nimic ilegal in cadrul acestor interceptari. Avocatii au cerut sa se mearga pe prezumtia de nevinovatie si ca Radu Bica sa fie cercetat in libertate. „Se poate judeca un om si in stare de de libertate.Nu poti sa spui ca Aspazia Droniuc e corupta si o cercetezi in libertate, pe cand Radu Bica să fie cercetat în arest?”, ar fi spus unul dintre avocaţi. Deşi nu a apărut încă motivarea instanţei, avocaţii au declarat deja recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar motivarea recursului va fi făcută după ce instanţa de la Cluj va susţine arestarea preventivă pe 29 de zile. „Aceasta panica de a-i aresta rapid se lasa cu achitari si manjitul imaginii unui om si apoi ce se face, isi cere scuze? Ar trebui sa pornim de la ideea ca ar putea fi nevinovat. Nu stiu daca maniera in care se conduc arestarile este una ok”, sustine Mihai Neamtu, unul din avocatii lui Radu Bica.

Răspunde
Never More zice:

noiembrie 2, 2011 la 6:53 pm

Vad ca PDL s-a miscat iute: Vicepresedintele CJ Cluj, Radu Bica, a fost suspendat din PDL!
http://www.ziarelive.ro/stiri/vicepresedintele-cj-cluj-radu-bica-a-fost-suspendat-din-pdl.html

Răspunde
Never More zice:

noiembrie 2, 2011 la 6:58 pm

Intreb ca prostul: Aspazia Droniuc, care deţine în Cluj două firme care au declarat un singur angajat, este cea care i-ar fi dat mita vicepreşedintelui CJ Cluj? Cum plm?

Răspunde
Prin batista zice:

noiembrie 2, 2011 la 7:02 pm

Scrie Soica(ca) si publica EvZ, fara sa mai verifice: http://www.evz.ro/detalii/stiri/vicepresedintele-cj-cluj-retinut-de-dna-952092.html „A treia persoană reţinută în scandalul de corupţie de la Cluj Aspazia Droniuc, patroana firmei Frarom SRL, care are ca principal obiect de activitate asigurarea mentenanţei pentru facilităţi sportive şi de shopping. La percheziţia efectuată în apartamentul politicianului s-au găsit 10.000 de euro. Banii reprezentau prima tranşă pentru cedarea contractului de mentenanţă a noului stadion din Cluj.”
Pai, in alta parte sustine ca s-a realizat un flagrant, apoi altii scriu ca muierea este in stare de libertate? Vreun idiot de editor de la EvZ verifica ce afirma flacaul acesta, goarna procurorilor clujeni? Eu vad ca iau cu furca orice gunoi le livreaza individul si-l arunca in pagina.

Răspunde
Prin batista zice:

noiembrie 3, 2011 la 8:17 am

„Inalta Curte il suspenda pe vicele Radu Bica din functie” – da CityNews titlul profesionist (prin batista). Ori aflam din corpul maetrialului ca: “Conform legii 215 art.59 daca masura de arest preventiv este mentinuta si la Inalta Curte de Casatie si Justitie atunci se impune suspendarea din functia de consilier judetean in temeiul acesteia fiind si functia de vicepresedinte. In acel moment instanta transmite Prefecturii Cluj cererea de suspendare si prefectul emite ordinul. Functia poate fi reluata in momentul in care inceteaza conditiile suspendarii mandatului. La fel s-a intamplat si in cazul primarului din comuna Calatele care si-a reluat functia”, a declarat Mircea Jorj. Radu Bica isi va pierde definitiv functia in Consiliul Judetean in momentul in care este condamnat si primeste o pedeapsa cu executare.”

Răspunde
- Sare'n Ochi zice:
  
  noiembrie 3, 2011 la 8:25 am
  
  Radu Bica nu-şi pierde nici funcţia de vicepreşedinte, şi nici pe cea de consilier judeţean, până la o sentinţă definitivă a instanţei, spune prefectul Florin Stamatian. „Când mi se va aduce la cunoştinţă sentinţa definitivă, voi emite un ordin prin care să-l suspend din funcţii. Până atunci, nu are ce să se întâmple”, a spus Stamatian.
  
  Răspunde
Never More zice:

noiembrie 3, 2011 la 8:20 am

Macar PDL aplica o lege interna in ce-i priveste pe acei membri ai sai care sunt cu onoarea nereperata: „Radu Bica a fost suspendat de drept din calitatea de membru al PDL. “Domnul Radu Bica a fost, de-a lungul anilor, un factor de echilibru si corectitudine in interiorul Partidului Democrat Liberal Cluj. Domnia sa se bucura de prezumtia de nevinovatie, urmand ca aceasta sa fie probata in fata organelor abilitate. Din punct de vedere politic, ii sunt aplicate dispozitiile articolului 23 litera c din Statutul Partidului Democrat Liberal, fiind suspendat de drept din calitatea de membru al PDL”.”
Nu ca janghinosii din USL care se auto-suspenda de sanchi. Ca Adrian Severin si ca Catalin (sic!) Voicu a carui auto-suspendare „a incetat din proprie vointa”.

Răspunde
Sare'n Ochi zice:

noiembrie 3, 2011 la 1:52 pm

Motivarea arestarii preventive a vicepresedintelui CJ Cluj. Procurorii sustin ca a luat mita in masina si a ascuns-o sub saltea:
http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-10599116-motivarea-arestarii-preventive-vicepresedintelui-cluj-procurorii-sustin-luat-mita-masina-ascuns-sub-saltea.htm
Potrivit motivarii instantei, in sala de judecata procurorii au relatat ca Radu Bica a primit mita in masina administratoarei firmei din Cluj si ca banii i-a ascuns sub salteaua unei canapele din apartamentul sau.
Bun, si-atunci unde este avocatul din baroul Bucuresti?

Răspunde
Acidutzua zice:

noiembrie 4, 2011 la 8:24 am

ROMANIA, CURTEA DE APEL CLUJ, SECŢIA PENALĂ ŞI DE MINORI Dosar nr.1451/33/2011, ÎNCHEIEREA PENALA NR. 127, ŞEDINŢA CAMEREI DE CONSILIU DIN 1 NOIEMBRIE 2011 INSTANŢA COMPUSĂ DIN: PREŞEDINTE: GREFIER : Ministerul Public , Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie . Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat de către procuror …, procuror şef serviciu. Pe rol fiind soluţionarea propunerii de arestare, formulată de către Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul teritorial Cluj, faţă de inculpatul B. R.V. , pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev.de art. 254 al.1 Cod penal coroborat cu art.6 din Legea 78/2000. La apelul nominal se prezintă inculpatul in stare de reţinere, asistat de către apărătorii aleşi, P.A. şi N.P.M., ambii din cadrul Baroului Cluj Napoca, cu delegaţiile depuse la dosar. Procedura de citare este legal indeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care, Curtea a verificat datele personale ale inculpatului B. R.V.. Înainte ca procurorul de şedinţă să susţină propunerea de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului B. R.V., apărătorii aleşi ai acestuia, au invocat o serie de excepţii vizând nelegala sesizare a instanţei. Acestea s-au referit în primul rând la faptul că, la dosarul 130/P/2011 vizându-l pe inculpatul B. R.V. trebuia ataşat dosarul de urmărire penală 60/P/2011 al DNA CLUJ vizând-o pe învinuita D.A., lucrare care cuprinde întreaga probaţiune administrată până în acest moment de către DNA CLUJ şi nu doar aspecte secvenţiale, respectiv minime probe şi mijloace de probă, depuse în prezenta cauză. S-a mai învederat nelegala autorizare a interceptărilor efectuate în acest dosar 130/P/2011, posibila inexistenţă a acestor autorizări, nelegala efectuare a interceptărilor şi lipsa valorii probante a proceselor-verbale de redare a convorbirilor interceptate. S-a relevat încălcarea substanţei dreptului la apărare a inculpatului B. R.V. prin neîncunoştinţarea apărătorilor aleşi şi neprezentarea acestora la efectuarea actelor de urmărire penală derulate faţă de învinuita D.A.. O altă excepţie a vizat încălcarea dispoziţiilor art. 91 indice 2 alin.5 Cod procedură penală, avocaţii inculpatului apreciind că nu se puteau utiliza ca probe convorbirile şi comunicările interceptate ale inculpatului B. R.V. din dosarul 60/P/2011 în dosarul nr. 130/P/2011. Cu privire la excepţii procurorul a solicitat respingerea acestora cu menţiunea că dosarul înaintat instanţei de judecată este complet, existând la fila 3 rezoluţia din 28 octombrie 2011 prin care s-a dispus disjungerea din cauza penală nr. 60/P/2011 a DNA CLUJ, a faptelor ce fac obiectul sesizării din oficiu din data de 27 octombrie 2011 privind făptuitorii B.R., A.B.M., D.A. şi D.R., pe cale de consecinţă formându-se actualul dosarul penal nr. 130/P/2011, la care au fost ataşate toate probele şi mijloacele de probă care îi privesc pe învinuiţii şi inculpatul B. R., aferente dosarului 60/P/2011. În speţă, au fost respectate prevederile art. 91 indice 2 alin.5 Cod procedură penală şi mai mult interceptările convorbirilor purtate de învinuiţi şi inculpat au fost consemnate în procese-verbale a căror conformitate cu realitatea a fost certificată de procuror, în condiţiile legii. Informaţiile cuprinse în procesele-verbale de consemnare a discuţiilor telefonice au valoarea unor probe legal obţinute, fiind autorizate de către magistrat astfel că, pot fi valorificate în contextul cauzei conform art. 91 indice 1 Cod procedură penală. Pe de altă parte, s-au respectat dispoziţiile art. 172 Cod procedură penală, la data de 31 octombrie 2011 apărătorii aleşi ai inculpatului depunând un memoriu prin care au solicitat să fie încunoştinţaţi cu privire la toate actele procesuale ce se vor efectua în cauză, cerere onorată de către procuror. Curtea deliberând, a respins excepţiile invocate ca nefondate cu următoarele motivări: Nu este necesară depunerea în probaţiune a dosarului penal 60/P/2011 a DNA- Serviciul Teritorial Cluj întrucât la fila 1 din dosarul de urmărire penală există procesul-verbal de sesizare din oficiu al DNA Cluj din 27 octombrie 2011 în care se precizează că „ drept urmare a datelor şi informaţiilor reieşite din cauza penală 60/P/2011 cu privire la săvârşirea infracţiunilor de corupţie de către D.A., A.B.M., B.R.V. şi D.R., organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu”. Mai mult, la fila 3 din dosarul de urmărire penală 130/P/2011 există rezoluţia procurorului din 28 octombrie 2011 prin care se dispune disjungerea din cauza penală 60/P/2011 a DNA –Serviciul Teritorial Cluj a faptelor ce fac obiectul sesizării din oficiu din data de 27 octombrie 2011 privind pe D.A., A.B.M., B.RV. şi D.R. şi înregistrarea prezentului dosar penal 130/P/2011 la care au fost ataşate toate probele şi mijloacele de probă vizându-i pe învinuiţi şi pe inculpatul B. R.V.. Pe de altă parte, aşa cum rezultă din cuprinsul dosarului de urmărire penală prezent, în cauza cu nr. 60/P/2011 a DNA Cluj se efectuează cercetări faţă de învinuita D.A. pentru infracţiunea de dare de mită în formă continuată prev de art. 255 Cod penal cu aplicarea art. 41, 42 Cod penal, existând date că, începând cu anul 2009 aceasta este implicată în fapte noi de corupţie, alături de alţi participanţi, astfel că nu ar fi consult şi oportun ataşarea acelei lucrări la cea de faţă, fiind vorba de alte infracţiuni şi alte persoane, motiv pentru care s-a şi dispus disjungerea de către procuror. Având în vedere obiectul cauzei, se constată că soluţia asupra unei propuneri de arestare preventivă presupune verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 143 şi art. 148 din Codul de procedură penală, iar nu a legalităţii probelor puse la dispoziţie judecătorului. Prezumţia rezonabilă de comitere a unei infracţiuni conform art. 68 indice 1 Cod procedură penală se desprinde, sau nu, din probele dosarului, iar stabilirea certă a situaţiei de fapt, încadrării juridice a faptelor şi vinovăţiei inculpatului sunt aspecte ce ţin de etapa cercetării judecătoreşti. În această fază a soluţionării propunerii de arestarea preventivă, Curtea nu are abilitatea de a cenzura corectitudinea administrării probelor de către organele de anchetă şi nici de a verifica apărări care ţin de fondul cauzei. Până la dovada contrarie, probele administrate de procuror nu pot fi înlăturate de către instanţa sesizată cu luarea unei măsuri preventive. Pe de altă parte, folosirea în prezenta cauză a convorbirilor sau comunicărilor interceptate potrivit legii într-o altă cauză este posibilă, în temeiul dispoziţiilor art. 91 indice 2 alin. 5 Cod procedură penală, iar instanţa, sesizată cu o propunere de arestare nu este investită să cenzureze dacă obţinerea probelor – în altă cauză, din care au fost preluate – a respectat condiţiile legale, ci se limitează la a aprecia asupra aparenţei de legalitate a dovezilor pe care propunerea parchetului se sprijină . În speţă, nu este încălcat dreptul la apărare al inculpatului B. R.V., deoarece la data de 31 octombrie 2011, apărătorii aleşi ai acestuia au depus la dosarul de urmărire penală instrumentat de DNA CLUJ, o cerere prin care au cerut încunoştinţarea lor pentru a fi prezenţi la toate actele procesuale ce urmează a se derula în cauză, atât în privinţa inculpatului pe care îl asistă, cât şi referitor la ceilalţi învinuiţi, solicitare căreia organele de urmărire penală i-au dat curs, conferindu-le această posibilitate după depunerea memoriului. Astfel, au fost respectate pe deplin dispoziţiile art. 172 Cod procedură penală cât şi cele ale art. 6 din CEDO privind dreptul inculpatului la un proces echitabil, acesta având posibilitatea ca atât în faţa procurorului cât şi ulterior în faţa instanţei de fond precum şi în căile de atac de a cere şi administra probe considerate necesare, pentru a demonstra lipsa de temeinicie a susţinerilor acuzării. Nemaifiind cereri prealabile de formulat şi excepţii de invocat, instanţa acordă cuvântul în dezbaterea propunerii de arestare preventivă. Reprezentantul DNA – Serviciul Teritorial Cluj solicită, în temeiul art. 1491 alin. 9 C.proc.pen., admiterea sesizării şi arestarea preventivă a inculpatului B. R.V., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev de art. 254 alin 1 Cod penal, pentru o perioadă de 29 de zile începând cu data de 1 noiembrie 2011 şi până la data de 29 noiembrie 2011. Apreciază că este incident temeiul prev. de art.148 lit.f C.proc.pen., având în vedere că inculpatul a comis o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestia prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Acest temei este acceptat şi în practica CEDO, pericolul social concret pentru ordinea publică se apreciază prin raportare la persoana inculpatului, reacţia opiniei publice, consecinţele faptei săvârşite, având în vedere că inculpatul avea calitatea de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. Lăsarea în libertate a inculpatului ar genera o stare de nelinişte în rândul opiniei publice, având în vedere împrejurarea că persoanele bănuite de comiterea unor astfel de infracţiuni grave ar fi cercetate în stare de libertate.. Concepţia de ordine publică la care face referire art. 148 lit.f C.proc.pen. trebuie înţeleasă ca un pericol concret imediat, care afectează echilibrul social, în cazul în care unei asemenea fapte de corupţie legea nu i se aplică cu fermitate. Există date certe că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat, iar lăsarea în libertate a acestuia ar influenţa continuarea cercetărilor în această cauză, având în vedere funcţia şi poziţia în societate a inculpatului B. R.V.. Conform art. 150 Cod procedură penală Curtea a trecut la ascultarea inculpatului conform declaraţiei ataşate dosarului. Apărătorul ales al inculpatului B. R.V., avocat P.A., arată că a examinat această cauză cu atenţie sporită. Nu se respectă egalitatea armelor, având în vedere modalitatea în care s-a procedat în acest dosar. Eforturile apărării sunt în sensul stabilirii adevărului, însă sunt văduviţi de egalitatea armelor. Nu se pot studia aproximativ 300 de pagini într-o oră. Apreciază că inculpatul B. R. este lipsit de egalitatea de arme garantată de codul de procedură penală, de Constituţie şi de CEDO. Mai mult, dacă s-ar admite propunerea de arestare solicitată de parchet s-ar încălca şi art. 6 din CEDO vizând dreptul la un proces echitabil, deoarece nu s-a procedat la aplicarea unui tratament juridic egal între învinuita D.A. faţă de care s-a luat de către procuror măsura obligării de a nu părăsi localitatea, raportat la inculpatul B. R.V., care a fost reţinut. Clientul său, inculpatul B. R. este o persoană respectată de toată comunitatea. În măsura răgazului avut la dispoziţie pentru a studia dosarul a constatat că actul de sesizare conţine o multitudine de posibile cauze de corupţie. A constatat că DNA a concentrat forţe formidabile, resurse financiare considerabile, precum şi mijloace tehnice pentru interceptarea convorbirilor telefonice. Se folosesc fonduri exagerate pentru a se descoperi elemente de mare corupţie. A constatat că la un moment dat se începe urmărirea penală pentru o singură infracţiune de luare de mită doar în baza declaraţiei date de învinuita D.A., la dosar neexistând alte probe şi indicii temeinice care să justifice presupunerea rezonabilă că inculpatul B. ar fi autorul faptei. S-a propus luarea măsurii arestului preventiv şi în baza interceptărilor realizate în prezenta cauză. Precizează că procurorul are datoria de a administra probe şi în favoarea inculpatului, însă în această situaţie procurorul de caz omite să administreze probe în acest sens, respectiv să audieze martori. Potrivit art. 66 C. proc. pen. inculpatul are dreptul să combată probele existente în defavoarea sa. Procurorii nu au dovedit data săvârşirii infracţiunii de luare de mită susţinând că aceasta s-a consumat la începutul lunii octombrie 2011, deşi suma de 43.000 lei a fost încasată de inculpat doar la 31 octombrie 2011 şi aceasta reprezenta în realitate o convenţie civilă de împrumut. Învederează că totul s-a întâmplat într-un anumit mod, pentru a se dovedi cu orice preţ că vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj este un infractor. În prezenta cauză nu există probe şi indicii temeinice care să confirme susţinerile parchetului, ca atare măsura preventivă solicitată apare excesivă şi nefondată. În realitate, în dosarul nr. 60/P/2011 au fost efectuate investigaţii cu privire la învinuita D.A. şi în cursul acestora au fost descoperite date cu privire la presupusa infracţiune de care este bănuit inculpatul B. R.. În fapt, între inculpat şi învinuita D.A. s-a realizat o convenţie civilă de împrumut, inculpatul având termen de scadenţă pentru achitarea unor sume la instituţiile de credit la 31 octombrie 2011, de aceea a luat suma de 43.000 lei cu acest titlu de la învinuită. Apărătorul ales al inculpatului B. R., avocat N.M.P. a învederat că procurorul de caz uită că este dator să strângă probe şi în favoarea inculpatului. Este incident în cauză art. 136 alin. 8 C.proc.pen., care prevede că la alegerea măsurii preventive ce urmează a fi luată se ţine seama de scopul acesteia, de gR.l de pericol social al infracţiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura. Aceste aspecte însă nu impresionează pe nimeni, sunt lipsite de importanţă. În cauză, nu există probe şi indicii temeinice care să justifice presupunerea rezonabilă vizată de art. 68 indice 1 Cod procedură penală în sensul că, inculpatul B. R.ar fi săvârşit fapta pentru care este cercetat. Singura afirmaţie a învinuitei D.A. care nu se coroborează cu alte probe şi indicii, nu poate justifica o măsură preventivă. CEDO a statuat în numeroase decizii că cercetarea inculpaţilor în stare de libertate este regula, detenţia reprezentând o excepţie de la aceasta. Inculpatul B. R.V., având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorilor aleşi. Susţine cu tărie că această infracţiune nu a comis-o şi ar fi nedrept să fie închis pentru ceva ce nu a săvârşit. Arată că este căsătorit, având un copil în întreţinere, până în prezent nu a avut nici o abatere de la regulile de conduită în familie şi societate ceea ce justifică efectuarea cercetărilor faţă de el în stare de libertate. C U R T E A Asupra cauzei penale de faţă, Prin propunerea inregistrată sub numărul de mai sus la Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, a solicitat in conformitate cu disp.art 149 ind.1 Cpp. coroborat cu art. 28 al.1 pct.1 lit. b Cpp. , art 148 lit. f Cpp., rap.la art. 143 Cpp., luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul B. R.V. fiul lui …, reţinut pentru o perioadă de 24 de ore , începând cu data de 1 noiembrie 2011 ora 00,18 . cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev.de art. 254 al.1 Cp., coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000. În motivarea propunerii, DNA a invederat că există probe şi indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă in sensul că, inculpatul ar fi comis faptele pentru care este urmărit penal, constând in acea că in cursul lunii octombrie 2011 invinuiţii D.A. şi A.B.M., la intelegere cu inculpatul B. R.V. , au oferit acestuia suma de 25.000 euro, pentru ca, cel din urmă in calitatea sa de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute in virtutea funcţiei şi astfel, să faciliteze câştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul Cluj – Arena , pentru anul 2012. De asemenea se precizează în propunerea DNA că inculpatul B. R.V. a pretins ca, la data de 27 octombrie 2011 să îi fie remisă o primă tranşă din suma convenită, respectiv 10.000 euro , bani pe care i-a primit efectiv la data de 31 octombrie 2011 in monedă naţională , fiind prins imediat după comiterea faptei. Prin procesul verbal din data de 27 octombrie 2011, înregistrat la dosar penal nr. 60/P/2011 s-a dispus sesizarea din oficiu a DNA Cluj cu privire la săvârşirea de către făptuitorii B. R., vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj a infracţiunii de luare de mită prev. de art. 254 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, A.B.M., avocat în cadrul Baroului Bucureşti, D.A., asociat al S.C. G.F., a infracţiunii de dare de mită prev de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi D.R. a complicităţii la infracţiunea de dare de mită prev de art. 26 Cod penal, raportat la art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000. Prin acest act s-a reţinut că, in cursul lunii octombrie 2011 făptuitorii D.A. şi A.B.M., la intelegere cu făptuitorul B. R.V. , au oferit acestuia suma de 25.000 euro, pentru ca, cel din urmă in calitatea sa de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute in virtutea funcţiei şi astfel, să faciliteze câştigarea unei licitaţii privind un proiect derulat de societăţile deţinute de făptuitori pe raza judeţului Cluj. Din contactele care au avut loc între cei trei s-a invocat de către procuror că, o parte din suma de 25.000 euro a fost predată în cursul nopţii de 26/27 octombrie 2011 de către făptuitorul A.B.M. către făptuitorii D.A. şi D.R., care au efectuat o deplasare în Bucureşti tocmai în acest scop şi urmau să fie remişi făptuitorului B. R. în cursul zilei de 27 octombrie 2011. Prin rezoluţia DNA- SERVICIUL TERITORIAL CLUJ din 28 octombrie 2011 s-a dispus disjungerea din cauza penală 60/P/2011 a aceleiaşi instituţii a faptelor ce fac obiectul sesizării din oficiu din data de 27 octombrie 2011 privind făptuitorii B. R., vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj cercetat cu privire la infracţiunea de luare de mită prev. de art. 254 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, A.B.M., avocat în cadrul Baroului Bucureşti, D.A., asociat al S.C. GROUPE FRAROM- AGENŢIE DE ASIGURARE SRL CLUJ-NAPOCA, cercetaţi cu privire la comiterea infracţiunii de dare de mită prev de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi D.R. cercetat pentru complicitate la infracţiunea de dare de mită prev de art. 26 Cod penal raportat la art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi pe cale de consecinţă înregistrarea unui nou dosar penal, respectiv cel din speţă 130/P/2011. Organele de urmărire penală au procedat la disjungerea din cauza penală 60/P/2011 a DNA CLUJ a faptelor ce fac obiectul sesizării din oficiu din data de 27 octombrie 2011, deoarece în cursul efectuării actelor premergătoare în dosarul penal de mai sus, lucrare ce o vizează pe D.A., cercetată cu privire la comiterea infracţiunii de dare de mită prev de art. 255 Cod penal, în formă continuată începând cu anul 2009, au fost descoperite fapte noi de corupţie în care aceasta este implicată, alături de alţi participanţi, disjungerea fiind operată pentru o mai bună derulare a urmăririi penale. S-a considerat de către DNA CLUJ că în ceea ce îl priveşte pe inculpat sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală cu referire la art. 148 lit.f Cod procedură penală pentru a se dispune luarea măsurii arestării preventive. Astfel, există probe şi indicii temeinice că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care este cercetat, acestea rezultând din declaraţiile învinuitei D.A., declaraţiile învinuitului D.R., din conţinutul informaţiilor cuprinse în notele de redare a convorbirilor telefonice, din conţinutul procesului-verbal de percheziţie domiciliară încheiat la 31 octombrie 2011, prin care se atestă ridicarea din posesia inculpatului a sumei de 43.000 RON ce a făcut obiectul infracţiunii. Ca şi temei al arestării au fost invocate prevederile art. 148 lit.f Cod procedură penală având în vedere că inculpatul B. R.V. a comis o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, apreciată în raport de conduita acestuia, de rezonanţa faptelor comise precum şi de calitatea sa de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. De asemenea, pericolul pentru ordinea publică îşi găseşte expresia şi prin starea de nelinişte, prin sentimentul de insecuritate în rândul societăţii, generat de faptul că persoane bănuite de săvârşirea unor infracţiuni de o gravitate deosebită sunt cercetate în stare de libertate, pericol ce se reflectă la nivelul întregii ordini sociale în contextul în care se aşteaptă o reacţie promptă şi eficientă a organelor judiciare în lupta împotriva corupţiei. Pericolul public concret reiese şi din împrejurarea că, fapta de care este presupus şi bănuit inculpatul că ar fi comis-o, este de natură să prejudicieze buna reputaţie a instituţiilor publice, în speţă a Consiliului Judeţean Cluj, precum şi sentimentul de încredere în buna credinţă a celor desemnaţi să aplice legea în calitate de reprezentanţi ai acestor unităţi. Inculpatul B. R.V. audiat fiind de către procuror s-a declarat nevinovat raportat la infracţiunea pentru care este cercetat, învederând că în fapt, între el şi învinuita D.A. s-a realizat o convenţie civilă de împrumut cu privire la suma descoperită la reşedinţa sa din … şi care a fost ridicată de către organele de urmărire penală la data de 31 octombrie 2011, aceasta nefiind primită cu titlu de mită. Soluţionarea propunerii de arestare preventivă a inculpatului B. R.V. a avut loc în şedinţa camerei de consiliu din data de 1 noiembrie 2011 când, anterior acordării cuvântului asupra acesteia, au fost invocate o serie de excepţii de către apărătorii inculpatului, vizând nelegala sesizare a instanţei. Acestea s-au referit în primul rând la faptul că, la dosarul 130/P/2011 vizându-l pe inculpatul B. R.V. trebuia ataşat dosarul de urmărire penală 60/P/2011 al DNA CLUJ vizând-o pe învinuita D.A., lucrare care cuprinde întreaga probaţiune administrată până în acest moment de către DNA CLUJ şi nu doar aspecte secvenţiale, respectiv minime probe şi mijloace de probă depuse la prezenta cauză. S-a învederat nelegala autorizare a interceptărilor efectuate în acest dosar 130/P/2011, posibila inexistenţă a acestor autorizări, nelegala efectuare a interceptărilor şi lipsa valorii probante a proceselor-verbale de redare a convorbirilor interceptate. S-a relevat încălcarea substanţei dreptului la apărare a inculpatului B. R.V. prin neîncunoştinţarea apărătorilor aleşi şi neprezentarea acestora la efectuarea actelor de urmărire penală derulate faţă de învinuita D.A.. O altă excepţie a vizat încălcarea dispoziţiilor art. 91 indice 2 alin.5 Cod procedură penală, avocaţii inculpatului apreciind că nu se puteau utiliza ca probe convorbirile şi comunicările interceptate ale inculpatului B. R.V. din dosarul 60/P/2011 în dosarul nr. 130/P/2011. Curtea a respins excepţiile invocate ca nefondate cu următoarele motivări: Nu este necesară depunerea în probaţiune a dosarului penal 60/P/2011 a DNA- Serviciul Teritorial Cluj întrucât la fila 1 din dosarul de urmărire penală există procesul-verbal de sesizare din oficiu al DNA Cluj din 27 octombrie 2011 în care se precizează că „ drept urmare a datelor şi informaţiilor reieşite din cauza penală 60/P/2011 cu privire la săvârşirea infracţiunilor de corupţie de către D.A., A.B.M., B. R.V. şi D.R., organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu”. Mai mult, la fila 3 din dosarul de urmărire penală 130/P/2011 există rezoluţia procurorului din 28 octombrie 2011 prin care se dispune disjungerea din cauza penală 60/P/2011 a DNA –Serviciul Teritorial Cluj a faptelor ce fac obiectul sesizării din oficiu din data de 27 octombrie 2011 privind pe D.A., A.B.M., B. R.V. şi D.R. şi înregistrarea prezentului dosar penal 130/P/2011 la care au fost ataşate toate probele şi mijloacele de probă vizându-i pe învinuiţi şi pe inculpatul B. R.V.. Pe de altă parte, aşa cum rezultă din cuprinsul dosarului de urmărire penală prezent, în cauza cu nr. 60/P/2011 a DNA Cluj se efectuează cercetări faţă de învinuita D.A. pentru infracţiunea de dare de mită în formă continuată prev de art. 255 Cod penal cu aplicarea art. 41, 42 Cod penal, existând date că, începând cu anul 2009 aceasta este implicată în fapte noi de corupţie, alături de alţi participanţi, astfel că nu ar fi consult şi oportun ataşarea acelei lucrări la cea de faţă, fiind vorba de alte infracţiuni şi alte persoane, motiv pentru care s-a şi dispus disjungerea de către procuror. Având în vedere obiectul cauzei se constată că soluţia asupra unei propuneri de arestare preventivă presupune verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 143 şi art. 148 din Codul de procedură penală, iar nu a legalităţii probelor puse la dispoziţie judecătorului. Prezumţia rezonabilă de comitere a unei infracţiuni conform art. 68 indice 1 Cod procedură penală se desprinde, sau nu, din probele dosarului, iar stabilirea certă a situaţiei de fapt, încadrării juridice a faptelor şi vinovăţiei inculpatului sunt aspecte ce ţin de etapa cercetării judecătoreşti. În această fază a soluţionării propunerii de arestare preventivă, Curtea nu are abilitatea de a cenzura corectitudinea administrării probelor de către organele de anchetă şi nici de a verifica apărări care ţin de fondul cauzei. Până la dovada contrarie, probele administrate de procuror nu pot fi înlăturate de către instanţa sesizată cu luarea unei măsuri preventive. Cu privire la legalitatea interceptărilor convorbirilor telefonice s-a constatat că parchetul a respectat dispoziţiile legale şi jurisprudenţa în materie, efectuarea lor subsumându-se condiţiilor prevăzute în secţiunea a V-a a Titlului III din Codul de procedură penală. Dispoziţiile din Codul de procedură penală român au fost apreciate în acord cu jurisprudenţa CEDO şi nu încalcă drepturile persoanei, iar interceptările convorbirilor purtate de inculpatul B. R.V. cu învinuiţii din cauză au fost consemnate în procese-verbale a căror conformitate cu realitatea a fost certificată de procuror, în condiţiile legii. Curtea s-a rezumat la a verifica existenţa autorizaţiilor pentru interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon, emise în baza art. 91 indice 1 din Codul de procedură penală precum şi respectarea condiţiilor cerute de lege pentru autorizarea acestor activităţi, nefiind necesar, în actualul stadiu al cauzei, a se analiza incidenţa dispoziţiilor art. 64 alin.2 din Codul de procedură penală cu privire la mijloacele de probă obţinute în baza acestora. Pe de altă parte, folosirea în prezenta cauză a convorbirilor sau comunicărilor interceptate potrivit legii într-o altă cauză este posibilă, în temeiul dispoziţiilor art. 91 indice 2 alin. 5 Cod procedură penală, iar instanţa, sesizată cu o propunere de arestare nu este investită să cenzureze dacă obţinerea probelor – în altă cauză, din care au fost preluate – a respectat condiţiile legale, ci se limitează la a aprecia asupra aparenţei de legalitate a dovezilor pe care propunerea parchetului se sprijină . În speţă, nu este încălcat dreptul la apărare al inculpatului B. R.V., deoarece la data de 31 octombrie 2011, apărătorii aleşi ai acestuia au depus la dosarul de urmărire penală instrumentat de DNA CLUJ, o cerere prin care au cerut încunoştinţarea lor pentru a fi prezenţi la toate actele procesuale ce urmează a se derula în cauză, atât în privinţa inculpatului pe care îl asistă, cât şi referitor la ceilalţi învinuiţi, solicitare căreia organele de urmărire penală i-au dat curs, conferindu-le această posibilitate după depunerea memoriului. Astfel, au fost respectate pe deplin dispoziţiile art. 172 Cod procedură penală cât şi cele ale art. 6 din CEDO privind dreptul inculpatului la un proces echitabil, acesta având posibilitatea ca atât în faţa procurorului cât şi ulterior în faţa instanţei de fond precum şi în căile de atac de a cere şi administra probe considerate necesare, pentru a demonstra lipsa de temeinicie a susţinerilor acuzării. Curtea analizând propunerea formulată, pe baza actelor şi lucrărilor din dosarul cauzei reţine următoarele: Inculpatul B. R.V. este cercetat penal în dosarul nr. 130/P/2011 al DNA CLUJ- Serviciul Teritorial Cluj pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prev de art. 254 alin.1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr 78/2000 constând în esenţă, in aceea că, in cursul lunii octombrie 2011 invinuiţii D.A. şi A.B.M. avocat în Baroul Bucureşti, la intelegere cu inculpatul B. R.V., au oferit acestuia suma de 25.000 euro, pentru ca, cel din urmă in calitatea sa de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute in virtutea funcţiei şi astfel, să faciliteze câştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul Cluj – Arena, pentru anul 2012. De asemenea inculpatul B. R.V. a pretins ca, la data de 27 octombrie 2011 să îi fie remisă o primă tranşă din suma convenită, respectiv 10.000 euro, bani pe care i-a primit efectiv la data de 31 octombrie 2011 in monedă naţională respectiv suma de 43.000 RON, fiind prins imediat după comiterea faptei. Faţă de inculpatul B. R.V. s-a început urmărirea penală la data de 31 octombrie 2011 cu privire la săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev de art. 254 alin 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Prin Ordonanţa din 1 noiembrie 2011 a DNA CLUJ faţă de inculpat s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru infracţiunea mai sus menţionată. Sesizarea privind luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul B. R.V. are la bază o singură infracţiune de luare de mită prev de art. 254 alin 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Acuzaţiile aduse inculpatului B. R.V. constau în aceea că, învinuita D.A. este asociat la SC F. I E SRL CLUJ, societate care are ca principal obiect de activitate servicii de mentenanţă. În contextul finalizării construcţiei la Stadionul Municipal Cluj-Arena, învinuita a devenit interesată în obţinerea contractului privind asigurarea serviciilor de mentenanţă ale noii investiţii privind electricitatea, asigurare clădiri, întreţinere gazon. Având în vedere relaţia de prietenie pe care învinuita D.A. o avea cu inculpatul B. R.V., cei doi au discutat despre interesul învinuitei faţă de potenţialul financiar pe care darea în folosinţă a stadionului îl putea constitui pentru societatea sa comercială. Potrivit declaraţiilor învinuitei D.A., inculpatul B. R.V. i-a promis că se va interesa şi îi va furniza informaţii privind următoarea licitaţie ce urma a fi demarată pentru serviciile de mentenanţă pe Cluj-Arena, informaţii esenţiale, de natură să-i confere un avantaj faţă de alţi ofertanţi şi să-i faciliteze câştigarea licitaţiei. Învinuita a arătat că, inculpatul B. R.V. i-a precizat că, suma ce va fi alocată lunar pentru aceste servicii se va ridica la aproximativ 20.000 euro. Cu prilejul aceloraşi discuţii, purtate în cursul lunii octombrie 2011, învinuita D.A. i-a oferit inculpatului suma de 20.000-25.000 euro, ofertă pe care acesta a acceptat-o, urmând ca, în schimb, să furnizeze învinuitei informaţii care ar fi dus la câştigarea de către SC G.F. unde era asociată inculpata, a viitoarei licitaţii. Pentru a se dispune luarea măsurii arestării preventive a unei persoane trebuie să fie îndeplinite cumulativ cerinţele art. 143 Cod procedură penală, ale art. 136 alin.1 lit.d şi alin.8 Cod procedură penală şi una din condiţiile prevăzute de art. 148 lit. a-f Cod procedură penală. Cu privire la solicitarea parchetului de a se dispune arestarea preventivă a inculpatului B. R.V. apărătorii aleşi au arătat că aceasta este nefondată, la dosarul de urmărire penală neexistând probe şi indicii de comitere a infracţiunii de către clientul lor, nu subzistă temeiul stipulat în art. 148 lit.f Cod procedură penală, iar pe de altă parte potrivit art. 136 Cod procedură penală scopul măsurilor preventive se poate realiza, nu neapărat prin măsuri privative de libertate, instanţa fiind cea care, în funcţie de datele concrete ale cauzei referitoare la fapta imputată şi la elementele de circumstanţiere ale inculpatului, va opta pentru arestarea acestuia sau din contră, va dispune măsuri alternative la detenţie, cum sunt cele privind obligarea de a nu părăsi localitatea sau ţara vizate de art. 145 şi art. 145 1 Cod procedură penală. Apărătorii aleşi ai inculpatului au învederat că dacă instanţa va lua faţă de el măsura arestării preventive, s-ar încălca în speţă, dreptul la un proces echitabil al acestuia reglementat de art. 6 din CEDO raportat la faptul că nu beneficiază de acelaşi tratament cu învinuita D.A. faţă de care prin Ordonanţa DNA CLUJ din 31 octombrie 2011 s-a luat măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Curtea reţine că în cauză există probe şi indicii temeinice care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul B. R.V. este autorul infracţiunii de luare de mită descrisă mai sus, fiind întrunite astfel cerinţele art. 143 Cod procedură penală. Teza finală a textului suscitat, prevede condiţia existenţei probelor sau indiciilor temeinice, că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, proba fiind privită ca „un element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei”. Pentru a dispune arestarea unei persoane, organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte şi informaţii care să convingă un observator obiectiv (judecător) cu privire la existenţa indiciilor temeinice că s-a săvârşit o infracţiune. Acest aspect nu presupune ca autorităţile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzaţii încă din momentul arestării (cauzele Brogan şi Murray c/a Regatului Unit). În prezenta cauză, probele administrate până în acest moment procesual creează cu suficientă putere rezonabilitatea comiterii de către inculpatul B. R.V. a infracţiunii pentru care este cercetat. Se cunoaşte că, proclamând dreptul la libertate, scopul textelor din Codul de procedură penală român cât şi cel al art.5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este asigurarea că nici o persoană nu va fi lipsită de libertatea sa în mod arbitrar. (cauza Amuur c/a Franţei). Protejarea libertăţii individuale împotriva ingerinţelor arbitrare ale autorităţilor nu trebuie să stânjenească însă eforturile autorităţilor judiciare în administrarea probelor, desfăşurarea procesului în bune condiţii. Instanţa europeană a afirmat adeseori în jurisprudenţa sa că orice privare de libertate trebuie să fie făcută în conformitate cu normele de fond şi de procedură prevăzute de legislaţia naţională, dar în acelaşi timp, trebuie să respecte scopul esenţial al art.5: protejarea individului împotriva arbitrariului autorităţilor statale (C. Bârsan, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole, vol.I Drepturi şi Libertăţi, Bucureşti 2005). Indiciul este un element care poate indica sau poate fi revelator asupra unui fapt sau asupra vinovăţiei celui care l-a comis. El conţine o ştiinţă sau o cunoştinţă certă şi directă asupra unui fapt, circumstanţe, situaţii, iar prin informaţia şi revelaţia produsă de această ştiinţă dă o probă indirectă cu privire la existenţa infracţiunii şi a vinovăţiei – proba indicială. Principiile de securitate juridică şi de protecţie împotriva arbitrariului impun fondarea fiecărei privaţiuni de libertate pe o bază legală specifică şi pe o suspiciune rezonabilă. Solicitarea parchetului de a se lua împotriva inculpatului B. R.V. măsura arestării preventive, este justificată prin prisma art.148 lit.f C.proc.pen. Prin luarea acestei măsuri nu trebuie să se înţeleagă că inculpatului i se impută săvârşirea unei infracţiuni, ci că există probe şi indicii considerate temeinice în acest sens, în raport cu stadiul în care se află procesul penal. Ori, suntem în prezenţa indiciilor temeinice atunci când din datele existente în speţă rezultă presupunerea că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală, a săvârşit fapta. În consecinţă, dacă prin termenul „probă” se înţelege, conform dispoziţiilor art.63 C.proc.pen. ”orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei”, în legătură cu termenul „indicii temeinice” ele sunt simple presupuneri, determinate de aparenţe mai mult sau mai puţin grăitoare. Indicii temeinice există atunci când din examinarea atentă a unor date existente în cauză, se desprinde în mod motivat, ce trebuie justificat, analizat, presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală, a săvârşit cu adevărat o faptă ce ar atrage o sancţiune penală. Indiciile trebuie să fie un multiplu, cu surse independente şi totodată serioase, fără să conţină pure generalităţi. Raţionamentul procurorului trebuie, în acest sens, să fie satisfăcător, convingător, să arate motivele pentru care măsura este necesară, iar lipsa unor elemente reale, raţionale, cât de cât convingătoare, face ca măsura de arestare preventivă să fie ilegală. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede, la art.5, posibilitatea arestării sau reţinerii persoanei în vederea aducerii ei în faţa autorităţii competente „atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârşit o infracţiune”. În spiritul Convenţiei, prezumţia de nevinovăţie nu exclude arestarea preventivă. De aceea, nu se poate susţine că dispoziţiile legale ar fi contrare prevederilor constituţionale şi dispoziţiilor corespunzătoare privitoare la prezumţia de nevinovăţie, cuprinse în pactele şi convenţiile internaţionale privitoare la drepturile omului. Art.23 din Constituţia României, republicată, prevede că libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, iar reţinerea sau arestarea unei persoane este permisă numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege. Raportând dispoziţiile legale la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, constatăm că acestea transpun întocmai în dreptul intern prevederile art.5 paragraf 1 lit.c din Convenţie, potrivit cărora o persoană poate fi lipsită de libertatea sa dacă a fost arestată sau reţinută, în vederea aducerii sale în faţa autorităţii judiciare competente, sau când există motive verosimile de a bănui că a săvârşit o infracţiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a o împiedica să săvârşească o infracţiune sau să fugă după săvârşirea acesteia. Probele şi indiciile temeinice care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul B. R.V. a comis infracţiunea de luare de mită sunt următoarele: declaraţiile învinuitei D.A. care a arătat că inculpatul, în cursul lunii octombrie 2011 a acceptat oferta acesteia privind remiterea sumei de 25.000 euro pentru ca, în virtutea funcţiei pe care o ocupă, să-i furnizeze informaţii esenţiale pentru câştigarea licitaţiei vizate. Cele susţinute de învinuita D.A. în această fază a urmăririi penale, sunt probate cu conţinutul convorbirilor telefonice interceptate şi ataşate dosarului de unde rezultă că, după ce inculpatul a acceptat primirea sumei de 25.000 euro, la data de 26 octombrie 2011, chiar la solicitarea inculpatului B. R.V., învinuita D.A. i-a făcut o vizită la biroul său de la Consiliul Judeţean Cluj. După părăsirea biroului vicepreşedintelui CJ Cluj, D.A. l-a contactat telefonic pe învinuitul A.B.M.- avocat în Baroul Bucureşti, căruia i-a făcut cunoscut faptul că, „ i-a fost cerut acum urgent de către inculpat 10.000 …..şi că restul de 10-15.000 urmează să-i dea ulterior”. În momentul în care învinuita D.A. i-a făcut cunoscut interlocutorului că nu are de unde să facă rost de bani în scurt timp, învinuitul A.B. s-a oferit să-i pună el la dispoziţie. După acest contact, învinuita D.A. l-a sunat din nou pe inculpatul B., căruia i-a confirmat că vineri 28 octombrie 2011 va trece pe la el pe la birou, ca să îi ducă „asigurările”. Inculpatul i-a replicat că nu se află în localitate vineri, părăsind municipiul Cluj-Napoca încă de joi 27 octombrie 2011, de la ora 14.00. În acest context, învinuita D.A. i-a promis inculpatului că îl va resuna. La scurt timp de la convorbirea cu inculpatul B., învinuita D. l-a contactat din nou telefonic pe învinuitul A.B.M. căruia i-a făcut cunoscută împrejurarea că are nevoie de bani şi mai urgent deoarece „mâine la 14.00 pleacă”, cu referire la inculpatul B. R.V.. Legăturile susţinute şi apropiate dintre învinuiţii D.A. şi A.B. au relevat faptul că ambii au încercat să găsească varianta optimă şi sigură ca banii să ajungă la D.A., în condiţiile în care avocatul A. domiciliază în Bucureşti iar banii îi aparţineau acestuia. Relevant în speţă, este faptul că în discuţiile dintre D.A. şi A.B. au fost excluse variantele de deplasare în vederea predării banilor, cu avionul, din motive de securitate, avocatul A. precizând că la controlul din aeroport se face scanare cu raze, iar banii vor fi depistaţi, cu trenul nu se impune din motive de durată mare în timp şi nesiguranţă iar prin virament bancar exista posibilitatea să se sesizeze Oficiul de Prevenire şi Combatere a spălării banilor. Probele ataşate dosarului de urmărire penală demonstrează că învinuiţii au convenit ca D.A. şi soţul acesteia D.R. să se deplaseze în aceeaşi după-masă de miercuri 26 octombrie 2011, la Bucureşti pentru a se întâlni cu A.B.M., în vederea preluării banilor, urmărind totodată să se întoarcă în timp util în Cluj pentru a se întâlni cu inculpatul B., până la data comunicată de el că se află în Cluj-Napoca, respectiv până joi 27 octombrie 2011 la ora 14.00. Din conţinutul interceptărilor rezultă că la 26 octombrie 2011 la ora 17.04 învinuita D.A. l-a contactat pe inculpatul B. căruia i-a comunicat că „mâine la ora 12.00 vin să aduc …asigurarea”, iar acesta la rândul său i-a confirmat că o aşteaptă, apreciind că „ a fost operativă” . Lucrările şi actele din dosarul de urmărire penală pun în evidenţă împrejurarea că învinuita D.A. nu a încheiat nici o poliţă de asigurare pentru inculpatul B. R. sau la solicitarea acestuia. De altfel, atât în faţa procurorului cât şi în faţa judecătorului inculpatul a arătat că nu aştepta de la învinuita D.A. nici o poliţă de asigurare. Din conţinutul dosarului de urmărire penală rezultă că învinuita D.A. ajungând prea târziu în Cluj, inculpatul fiind pregătit pentru plecarea într-o vacanţă în Austria, predarea banilor a fost amânată pentru 31 octombrie 2011, dată la care acesta a stabilit cu învinuita D. să se întâlnească la biroul său din cadrul CJ CLUJ, promiţându-i că aspectele convenite referitoare la licitaţie nu vor suferi modificări. Aceleaşi probe şi indicii temeinice relevă faptul că la 31 octombrie 2011 inculpatul B. R.a primit de la învinuita D.A. suma de 43.000 lei, echivalent a 10.000 euro ca obiect al infracţiunii de corupţie, fiind prins imediat după remiterea sumei de bani. După primirea banilor, activitate care a avut loc în autoturismul învinuitei D., inculpatul a urcat la apartamentul în care acesta locuieşte ca reşedinţă în … şi i-a ascuns în lada unei canapele, părăsind apartamentul cu intenţia de a reveni la locul de muncă, fiind interpelat la ieşirea din bloc de echipa DNA Cluj. Cu ocazia percheziţiei acestui apartament a fost identificată suma de 43.000 lei primită la 31 octombrie 2011 de inculpatul B. de la învinuita D.A.. Alte probe şi indicii temeinice care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul B. a comis infracţiunea de luare de mită se referă la declaraţiile învinuitului D.R. care a învederat că, în cursul zilei de 26 octombrie 2011 a efectuat o deplasare urgentă la Bucureşti împreună cu soţia sa, care trebuia să intre în posesia unei sume de bani. De asemenea, înregistrările convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaţiilor date de către … cu începere din data de … conţin probe şi indicii temeinice care relevă împrejurarea că la data de 26 octombrie 2011 inculpatul B. R. a pretins de la învinuita D.A. suma de 10.000 euro precum şi faptul că acei bani reprezentau o parte din obiectul unei infracţiuni. În consecinţă, sunt îndeplinite condiţiile prev de art. 143 Cod procedură penală dar şi cele prevăzute de art. 5 pct.1 lit.c din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în sensul existenţei acelor motive verosimile de a bănui că inculpatul a comis o infracţiune, care în jurisprudenţa CEDO (cazul Fox, Campbell şi Hartley versus U.K.) au fost definite ca acele fapte şi informaţii care ar indica unui observator obiectiv că persoana respectivă ar fi putut săvârşi infracţiunea, iar această analiză trebuie făcută în raport cu toate circumstanţele cauzei. În cauza Mckay contra Regatului Unit din 3 octombrie 2006 CEDO a arătat că în prima fază a detenţiei provizorii, existenţa motivelor plauzibile de a crede că inculpatul este autorul faptelor reprezintă un motiv suficient pentru o plasare în detenţie. Probele care ar putea da naştere unei bănuieli legitime nu trebuie să fie de acelaşi nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare, a învederat Curtea Europeană în cauza O”Hara contra Regatului Unit din 16 noiembrie 2001. Cu prilejul audierii sale de către judecător, inculpatul B. R.V. nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de luare de mită, arătând că a primit suma de 43.000 lei de la învinuita D.A., cu titlu de împrumut şi că singurele discuţii pe care le-a avut cu aceasta au privit exclusiv încheierea acestei convenţii civile. A învederat că la data de 26 octombrie 2011, când a avut loc o discuţie în biroul său de la CJ CLUJ cu învinuita D.A., i-a comunicat acesteia că ar avea nevoie de obţinerea unei sume de 50.000 RON cu titlu de împrumut, întrucât a demarat unele lucrări agricole pentru cultivarea, întreţinerea unor terenuri, banii fiindu-i necesari pentru achiziţionarea de sămânţă şi îngrăşăminte chimice. Mai mult, a afirmat că la data de 31 octombrie 2011 trebuia să ramburseze la instituţii de credit sume importante de bani, sens în care date fiind relaţiile de amiciţie cu învinuita D.A. din anul 2008, a considerat că poate apela la serviciile acesteia, în scopul obţinerii împrumutului, pentru a rambursa datoriile la bancă la termenul scadent. Inculpatul a respins orice acuzaţie legată de promisiunea oferirii unor informaţii obţinute de el în virtutea funcţiei, referitoare la viitoarea licitaţie, având ca obiect serviciile de mentenanţă pe Cluj-Arena. În acest sens, inculpatul a arătat judecătorului că nici măcar nu se punea problema demarării unei astfel de licitaţii, deoarece stadionul se afla în perioada de garanţie oferită dată de constructor. Curtea reţine că apărarea formulată de inculpat este nesinceră deoarece, conduita şi discuţiile telefonice purtate de acesta cu învinuita D.A. pun în evidenţă presupunerea rezonabilă că el a pretins remiterea, de urgenţă a sumei de 10.000 euro, bani de care avea nevoie la imediata plecare în minivacanţa din Austria, din suma totală de 25.000 euro acceptată la începutul lunii octombrie 2011, cu ocazia oferirii acesteia de către învinuita D.A. şi avocatul A.B.. Probele şi indiciile temeinice ale cauzei demonstrează că inculpatul împreună cu învinuita D.A. au folosit un limbaj codificat pentru denumirea banilor, în cadrul conversaţiilor telefonice ceea ce conduce la concluzia că sumele de bani constituiau obiectul unei tranzacţii ilicite. Mai mult, la dosarul de urmărire penală nu este depusă, deoarece nici nu s-a încheiat o convenţie civilă de împrumut, care să ateste persoanele între care s-a realizat înţelegerea, suma împrumutată, durata în timp şi scadenţa, nefiind precizată nici moneda în care s-a perfectat tranzacţia. Împrejurarea că inculpatul nu-şi asumă recunoaşterea infracţiunii pentru care este cercetat reprezintă o prezumţie legală, respectată de autorităţi şi care subzistă până la momentul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare. În consecinţă, prin admiterea propunerii parchetului vizând luarea măsurii arestării preventive, nu s-ar înlătura această prezumţie, ci doar s-ar verifica condiţiile limitative prevăzute de art.148 şi următoarele din Codul de procedură penală, în raport de materialul probator administrat până în această fază a urmăririi penale. Aprecierea probelor se va face de către instanţa de fond sub aspectul reţinerii sau nu a vinovăţiei inculpatului. În legislaţia română motivele limitative pentru care o persoană poate fi privată de libertate se regăsesc în disp.art.148 C.proc.pen., iar în prezenta cauză, sunt incidente disp.art.148 lit. f C.proc.pen. Sub aspectul condiţiilor de admisibilitate a propunerii de arestare preventivă, se observă că măsura restrictivă de libertate poate fi luată dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea comisă este închisoarea mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Prima condiţie Curtea o apreciază ca îndeplinită , întrucât infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, se sancţionează cu o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare. În ceea ce priveşte condiţia pericolului concret pentru ordinea publică şi aceasta este îndeplinită şi rezultă din analiza probelor de la dosar, după cum urmează: inculpatul, în calitatea pe care a avut-o, de persoană obligată să vegheze la respectarea şi aplicarea legii în instituţiile administraţiei publice, s-a folosit de funcţia sa pentru a obţine foloase materiale. Starea de pericol pentru ordinea publică în cazul său presupune o rezonanţă socială a unor fapte grave, atât în rândul comunităţii locale asupra căreia şi-a exercitat influenţa negativă, dar şi la nivelul întregii ordini sociale, într-un context în care imaginea instituţiilor statului este afectată de acuzaţiile de corupţie tot mai frecvente, în legătură cu care se aşteaptă o reacţie cât mai promptă şi eficientă a organelor judiciare. Astfel, în cazul de faţă, bănuiala vizând săvârşirea infracţiunii de luare de mită implicând un reprezentant al administraţiei publice, cu precădere prin natura relaţiilor socio-profesionale afectate, face ca lăsarea în libertate a inculpatului B. R.să constituie un pericol pentru ordinea publică. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat, în cauza Lettellier contra Franţei, că, în circumstanţe excepţionale, prin gravitatea lor deosebită şi prin reacţia publicului la săvârşirea lor, anumite infracţiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenţia înainte de proces, cel puţin pentru un timp. În speţa de faţă există bănuieli rezonabile că fapta pentru care este cercetat inculpatul B., constituia infracţiune la momentul în care s-a produs şi al efectuării urmăririi penale (cauza Wloch contra Poloniei din 19 octombrie 2000). Obstrucţionarea justiţiei şi pericolul de sustragere au constituit motive întemeiate de a refuza eliberarea unei persoane arestate preventiv, apreciate ca atare de CEDO în interpretarea art. 5 paragraf 3 din CEDO. De aceea, în situaţia de faţă, se impune o astfel de reacţie a autorităţilor pentru a nu se crea şi mai mult neîncrederea în capacitatea justiţiei de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului pentru ordinea publică, pentru crearea unui echilibru firesc şi a unei stări de securitate socială. Cu privire la condiţia pericolului concret pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpatului B. R.V. o prezintă pentru opinia publică, s-a reţinut îndeplinirea ei, motivat de gravitatea infracţiunii şi modalitatea în care inculpatul a săvârşit pretinsele fapte ce demonstrează ignorarea deliberată a ordinii de drept şi convingerea că legea trebuie folosită doar ca instrument de înfrângere a acesteia, în realizarea unor scopuri personale, materiale, imediate. S-a apreciat că inculpatul prin funcţia avută a intrat în mediile sociale şi economice care puteau să-i asigure siguranţa şi confortul propriu, serviciile pe care le oferea, ca şi sumele mari de bani încasate demonstrând lipsa unor repere morale reale şi disponibilitatea de a rezolva totul prin corupţie, inculpatul având abilitatea de a disimula faptele pretins ilegale în fapte oneste, creând o imagine distorsionată a realităţii. Pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social, dar acestea prezintă puncte de interferenţă, astfel că, în practica judiciară s-a conturat un punct de vedere majoritar, în sensul că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport cu datele referitoare la fapte, adică natura şi gravitatea infracţiunilor comise, cât şi cu rezonanţa socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârşirii acestora, datele referitoare la persoana inculpatului, antecedentele penale ale sale. Numai criteriul referitor la pericolul social concret sau generic al infracţiunii săvârşită de inculpat nu poate constitui temei pentru luarea măsurii arestării preventive. O parte a doctrinei naţionale a susţinut că pentru infracţiuni deosebit de grave, cum este şi luarea de mită, probele referitoare la existenţa acestor infracţiuni şi identificarea făptuitorilor constituie tot atâtea probe cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, întrucât prin natura lor au o rezonanţă şi implicaţii negative asupra siguranţei colective. Prin urmare, există anumite tipuri de infracţiuni care, prin natura lor, conduc la ideea unui pericol concret pentru ordinea publică, fie prin amploarea socială a fenomenului infracţional pe care îl presupun şi îl dezvoltă, fie prin impactul asupra întregii colectivităţi, şi care justifică luarea măsurii arestării preventive. În prezenta speţă, se constată că infracţiunea de care este acuzat inculpatul B. R.este în măsură să lezeze ordinea socială, respectul şi încrederea de care angajaţii Consiliului Judeţean Cluj trebuie să se bucure în faţa comunităţii şi a cetăţenilor, lipsa de respect şi de încredere a populaţiei în instituţiile statului cunoscând o creştere alarmantă pe fondul unor astfel de fapte. În cauza Jose Gomes Pires Coelho contra Spaniei din 28 martie 2006 Curtea Europeană a arătat că pericolul pentru ordinea publică se poate aprecia şi în raport de alte circumstanţe, cum ar fi de pildă caracterul celui vizat, moralitatea, domiciliul, profesia, legăturile familiale, aspecte care pot să confirme existenţa riscului de perturbare a anchetei sau să îl facă atât de redus încât să nu justifice detenţia. Dincolo de respectul de care s-a bucurat inculpatul B. în societate până în prezent, aspect demonstrat de încadrarea sa într-o muncă utilă, de împrejurarea că este căsătorit, având în întreţinere un copil, de lipsa antecedentelor penale, Curtea apreciază că presupusa atitudine adoptată de inculpat pentru a-şi atinge scopuri de ordin material şi descrisă în considerentele încheierii denotă un caracter şi o moralitate îndoielnice, în măsură să confirme pericolul periclitării anchetei şi a ordinii publice prin lăsarea în libertate la acest moment procesual. Tot în privinţa pericolului concret pentru ordinea publică, trebuie precizat că în dreptul naţional sunt prevăzute pedepse de peste 10 ani închisoare pentru infracţiunea de care este acuzat inculpatul, deci, prin gravitatea deosebită şi prin reacţia particulară a opiniei publice, faptele de natura celor reţinute în sarcina inculpatului, sunt considerate că suscită o tulburare a societăţii, aşa încât se justifică o detenţie preventivă. Aceste împrejurări sunt apreciate de către Curte ca fiind de natură a tulbura opinia publică şi de a-i afecta grav încrederea într-un sistem real de valori, generând atitudini de neîncredere la adresa organelor statului chemate să protejeze ordinea socială, fiind întrunite cerinţele art. 148 lit.f Cod procedură penală şi impunându-se luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul B. R.V.. Curtea nu apreciază ca oportună luarea la acest moment procesual a altei măsuri preventive, mai puţin restrictive de libertate, în mod alternativ, cele prevăzute de art. 145 şi art. 145 1 Cod procedură penală întrucât în cauză urmează a fi efectuate investigaţii complexe pentru verificarea tuturor condiţiilor în care a fost săvârşită pretinsa infracţiune de luare de mită, fiind posibilă şi descoperirea de noi fapte, iar faţă de activitatea infracţională şi modalitatea în care a acţionat inculpatul, ţinând seama de relaţiile pe care şi le-a creat în decursul anilor în mediul profesional face posibil ca lăsarea sa în libertate să îi descurajeze pe cei care au cunoştinţă despre acele fapte, în a oferi relaţiile necesare organelor de anchetă. Curtea consideră că în baza art. 136 Cod procedură penală, pentru desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a procesului penal şi pentru o bună administrare a justiţiei, pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la urmărire penală, este oportună la acest moment procesual măsura arestării preventive, subzistând temeiurile invocate de procuror şi reţinute ca atare de către instanţă. Astfel de fapte, de care este bănuit inculpatul, săvârşite la un asemenea nivel, sunt de natură să creeze şi să inducă opiniei publice convingerea că legea se opreşte şi nu are eficienţă faţă de astfel de persoane care, prin statutul lor, ar trebui să asigure încrederea societăţii în modul în care mediul de afaceri şi cel al administraţiei publice funcţionează, astfel că, lăsarea în libertate a acestor persoane ar potenţa starea de neîncredere a opiniei publice, cu privire la modul în care organele judiciare aplică legea şi protejează respectarea valorilor sociale care reglementează buna şi corecta desfăşurare a actului de justiţie. Curtea concluzionează că datele prezentate probează că, lăsarea în libertate a inculpatului B. R.V. prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, constatându-se îndeplinite cerinţele art. 148 lit.f Cod procedură penală şi apreciindu-se că se impune luarea măsurii arestării preventive faţă de susnumit, existând un interes în protejarea opiniei publice de riscul lăsării în libertate a inculpatului B. R.V., aplicarea altor măsuri nefiind suficientă. Pentru considerentele prezentate, în baza art. 149 ind.1 alin.9 Cod procedură penală se va admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE – Serviciul Teritorial Cluj, privind pe inculpatul B. R.V. şi in consecinţă: In temeiul art. 148 lit.f şi art. 136 alin.1 lit.d şi alin.8 Cod procedură penală rap. la art. 143 Cod procedură penală se va dispune arestarea preventivă a inculpatului B. R.V., fiul …, pe o durată de 29 zile, cu începere de la 1 noiembrie 2011 şi până la 29 noiembrie 2011. Se va dispune conform art.151 Cod procedură penală emiterea mandatului de arestare preventivă. Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, conform art. 192 pct.3 alin.3 Cod procedură penală. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D I S P U N E : În baza art 149 ind.1 alin.9 Cod procedură penală admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE – Serviciul Teritorial Cluj, privind pe inculpatul B. R.V. şi in consecinţă: In temeiul art. 148 lit.f şi art. 136 alin.1 lit.d şi alin.8 Cod procedură penală rap. la art. 143 Cod procedură penală dispune arestarea preventivă a inculpatului B. R.V., fiul lui …, pe o durată de 29 zile, cu începere de la 1 noiembrie 2011 şi până la 29 noiembrie 2011. Dispune conform art.151 Cod procedură penală emiterea mandatului de arestare preventivă. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare. Pronunţată în şedinţa publică din 1 noiembrie 2011, ora 21:20 în prezenţa inculpatului. PREŞEDINTE GREFIER PROCES-VERBAL Cu ocazia pronunţării încheierii penale nr. 127 din 1 noiembrie 2011 prin care s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv faţă de inculpatul B. R.V., acesta a arătat că înţelege să declare recurs. PREŞEDINTE GREFIER Conform cu originalul din baza de date ECRIS. ANONIMIZAT, Expert asistent Adrian Danila

Răspunde
Acidutzua zice:

noiembrie 7, 2011 la 2:10 pm

2.200 de intercepari pe siguranta nationala realizeaza ofiterii Serviciului Roman de Informatii in fiecare an avand la dispozitie un buget de 907.769.000 lei. Una dintre interceptari ar fi fost al unei aproapiate a PDL, Aspazia Droniuc, care ar fi cercetata in doua dosare din 2009: unul de trafic de influenta si unul de evaziune fiscala. A intrat in vizorul SRI din cauza evaziunii fiscale si a traficului de flori din Olanda si a „castigat” un mandat de interceptare telefonica. Relatia de cunostinta a acesteia cu Radu Bica, vicepresedintele Consiliului Judetean(CJ) Cluj, a fost fructificata imediat de catre SRI si apoi transmisa la DNA. Dupa cateva ore dupa ce Aspazia Droniuc i-ar fi imprumutat 10.000 de euro lui Radu Bica, procurorii DNA l-au saltat pe cel care era cunoscut drept seful licitatiilor in Consiliul Judetean Cluj si unul dintre liderii PDL pe plan local. Procurorii DNA s-au gandit ca ar fi prins „un peste mare”, insa probele sunt subrede si singurul fapt pe care se bazeaza e a marturiei unei persoane care este invinuita in alte doua dosare. Aspazia Droniuc pentru a-si spala imaginea din celelalte dosare in care este urmarita de catre DNA Cluj s-a hotarat sa il „toarne” pe vicele CJ Cluj si sa faca o intelegere rezonabila cu procurorii. Momentan, singurul lucru bun de care a beneficiat a fost ca nu a fost arestata preventiv, dar a ramas invinuita in dosarul de presupusa „dare de mita” catre Bica.
http://www.gazetadecluj.ro/citeste/6187-radu-bica-victima-sri

Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Scrie un comentariu aici...

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Email (obligatoriu) (Adresa de email nu va fi publicată.)

Nume (obligatoriu)

Site web

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare / Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Twitter. ( Dezautentificare / Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare / Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

	ceaikovski la Nimeniklaturiştii
	Ceaikovski la La CSM în poartă, Iohannis aru…
	Ceaikovski la La CSM în poartă, Iohannis aru…
	Revoluţie de panică… la „ACŢIUNI TERORISTE…
	fosile la Ce a trecut poate neobservat d…
	Ce a trecut poate ne… la Ce a trecut poate neobservat d…
	ion la Imunitate de turmă? Turma nu d…
	G. Nicolau la Scrisoare argeşeană despre mag…
	vax-albina la Cleptocraţia conduce România
	Sare'n Ochi la Dai în mine, dai în tine, dai…