Învățământ corigent la morală și profesionalism

de Ștefan Ciocan

Grup de repetenți la morală și deontologie aducând un fierbinte Omagiu mult-iubitului-și-stimatului-Patron: "Noi CRESCENT în mitocănie odată cu salarizarea"!

Numeroasele scandaluri legate de examenul de Bacalaureat din acest an au scos la lumină, poate, singurul ministru hotărât să schimbe un sistem în România, de 21 de ani încoace. Degeaba s-a bătut Băsescu cu cărămizile în piept că taie şi spânzură în interiorul unui sistem corupt, că până acum nu a reuşit prea multe. Nu a reuşit să schimbe aproape nimic în justiţie şi în Ministerul de Interne, două chei ale normalizării vieţii sociale din România. Nu a reuşit să-i pună la respect nici pe moguli şi nici pe baronii locali care se ţin cu dinţii de “feudele” pe care le conduc după bunul lor plac. În tot acest război al normalităţii cu anormalitatea a apărut un om, care tăcut, a reuşit, cel puţin deocamdată, să scoată învăţământul românesc din minciună. Daniel Funeriu a spus zilele trecute o frază pe care personal o consider replica anului. “Dacă în urmă cu 20 de ani se făcea ce am făcut în acest an la Bacalaureat, aveam deja 20 de generaţii care nu erau obişnuite cu frauda”, a spus Funeriu şi în vorbele lui este atâta adevăr încât Iliescu, Constantinescu cu toţi premierii din vremea lor şi cu toţi miniştrii ai educaţiei (Se aude Marga? Se aude Abramburica?) ar trebui să se prezinte în piaţa publică şi să-şi pună tone de cenuşă în cap.

În acest an 661 de elevi au fost eliminaţi de la probele Bacalaureatului. Asta în condiţiile în care s-a anunţat cu mult înainte de examen că nu vor fi tolerate tentative de fraudă. Şi totuşi copiii, părinţii şi profesorii la un loc au încercat să păcălească sistemul de supraveghere. Pentru că de 20 de ani se anunţă toleranţă zero la Bacalaureat, dar toată lumea a închis ochii în faţa fraudelor masive. Plicurile cu bani adunaţi în sală şi plasaţi supraveghetorilor, protocoalele masive pentru comisiile de examinare au fost până anul acesta o cutumă în toate liceele din România.

Din păcate învăţământul Românesc este corigent în ceea ce priveşte moralitatea şi profesionalismul. Dascălii au învăţat să ceară doar bani de la Guvern şi nu cunoştinţe de la elevi. În mare parte corpul profesoral este format din oameni care nu au găsit altceva mai bun de făcut. Profsorii în vârstă, cu vocaţie, au ieşit de mult la pensie, lăsând locul unor cadre didactice ajunse la catedră absolut din întâmplare, absolvind examene de titularizare tot atât de fraudate ca şi Bacalaureatele de până acum. Este o realitate că performanţa în învăţământul românesc este una conjuncturală şi cu titlu de excepţie. Marea masă a absolvenţilor sunt slab pregătiţi, fără o cultură generală demnă de un absolvent de liceu. Facultăţile preiau, din liceu, tinerii şi le le pun în braţe diplome pe care odată obţinute, nu au la ce să le folosească. Pentru că, într-o proporţie covârşitoare, tinerii absolvenţi de liceu şi facultate din România sunt la 22 – 23 de ani complet nepregătiţi pentru viaţă şi meserie. În aceste condiţi este evident că ministrul Funeriu a deranjat un sistem care avea tot interesul să ascundă gunoiul sub preş. Evaluarea finală, Bacalaureatul, fraudat din greu, era dovada că sistemul de învăţământ din România funcţionează impecabil. Profesorii se lăudau cu rezultatele de excepţie ale elevilor şi mai cereau câţiva lei la salariile, suficient de mari dacă le raportăm la performanţa reală a muncii lor. Elevii erau mândri că, după patru ani petrecuţi prin barurile de lângă şcoli, au reuşit să obţină note mari la Bacalaureat, lăudându-se fiecare cât a fost de dibaci în metoda de copiere. Părinţii îşi trimiteau progeniturile în vacanţe (mânca-i-ar mama de deştepţi) aşteptând primul examen grilă la Spiru Haret şi, implicit, prima şpagă pentru promovarea lui. Şi aşa, toată România era fericită în aşteptarea realizării planului de 100% populaţie absolventă de facultate.

P.S. Acest material l-am scris după ce am stat de vorbă cu un părinte, al unui elev din cei 111 eliminaţi de la Bacalaureat, la un liceu din judeţul Hunedoara, pe care l-am întrebat dacă se va duce la Inspectoratul Şcolar să protesteze alături de alţi părinţi şi copii. “I-am tras o bătaie pruncului, să se înveţe minte. La ce i-a trebuit lui să copieze când am băgat milioane în meditaţii. Cum să mai protestez? Îmi crapă obrazul de ruşine pentru ce a făcut nemernicul.” Auzind asta mi-am dat seama că Funeriu este pe un drum bun.

COMPLETARE: Am găsit această caricatură – se pare că problema educației este similară peste tot; părinții își cam cocoloșesc copiii, pentru se simt vinovați că nu mai au timp pentru ei, iar statul face experimente de „politici corecte” cu profesorii.

PPS (Victor Lungu): Subiect de discuție, venit din partea unui părinte (îi rog pe aceia dintre cititori care au o părere pertinentă să ne dea un răspuns. Mulțumesc!)

“Bună seara Victor,

Bîiatul meu a dat examen pentru BAC și, din nefericire a ales Camil Petrescu – „Ultima noapte…”, fiind singura operă pe care au studiat-o din acest autor. Văzând cerințele, le-a luat prin eliminare: a trecut în revistă personajele din singura operă de Caragiale pe care au făcut-o la ore: „O scrisoare pierdută”, și a estimat că nu prea avea cum să scrie 2 pagini despre unul dintre personaje, și nu îndeplinea una dintre cerințe (sunt curioasă cum vor fi punctați cei care nu au scris cele 2 pagini (cerință din enunț) – vor pierde cele 30 de  puncte de la subiectul 3, așa cum s-a spus despre cei care au scris din Petrescu?), apoi „Iona” de Sorescu, este o mare porcărie – induce sinuciderea, pentru adolescenți fiind foarte riscant să le predai așa ceva, astfel a ales în cele din urmă „Ultima noapte…”.

Se vede clar că cerința subiectului 3, face referire la „text dramatic” și nu la „gen dramatic”. Un text dramatic poate fi în orice operă literară care tratează o dramă. Se poate vedea din DEX :”… Fragment dintr-o scriere…”, care exprima „… Caracterul plin de dramatism al unei situații…”, iar genul dramatic este explicat separat ca expresie (vezi mai jos).

Din punctul meu de vedere, ar fi corect să se acorde cel puțin punctajul pentru redactare sau să aibă o nouă șansă prin repetarea examenului la română. Nu este cinstit ceea ce s-a întâmplat, de ce într-un examen așa de important, cu o programă școlară alternativă – profesorul poate face orice operă dorește, fără nici măcar să prezinte pe scurt anumite opere care vor fi cerute la BAC – nu a fost o cerință clară, care să facă referire direct la operă, având în vedere ponderea punctajului în nota finală? Puteau să facă o departajare, dacă se dorea, prin alte metode și la subiecte cu o pondere mai mică în nota finală. Din punctul meu de vedere este o bătaie de joc! Nu știu dacă se poate face ceva. Dacă se poate, aștept propuneri… Mulțumesc că ai citit aceste rânduri.

Explicații din DEX ale cuvintelor „capcană” și subiectul 3:

„TEXT ~e n. 1) Succesiune de propoziții sau de cuvinte, care constituie o comunicare (scrisă), construită conform regulilor unei limbi. 2) Fragment dintr-o scriere. 3) Parte verbală a unei compoziții muzicale. /<lat. textum, fr. texte, germ. Text (Sursa: NODEX);

DRAMÁTIC n. Caracter plin de dramatism al unei situații. /<fr. dramatique, lat. Dramaticus (Sursa: NODEX);

DRAMÁTIC, -Ă adj. 1. Care ține de dramă sau de teatru. ◊ Gen dramatic = gen literar care cuprinde operele în care ideile și sentimentele, ducând la desfășurarea unui conflict între personaje, sunt prezentate dinamic pe scenă; cronică dramatică = prezentare (analitică) a unei reprezentații teatrale; artă dramatică = arta și teoria punerii în scenă și interpretării operelor dramatice. ♦ (Despre voci) Care se caracterizează printr-o sonoritate colorată și plină de gravitate, dar având o mobilitate limitată. 2. (Fig.) Bogat în contraste, în conflicte; care se desfășoară dinamic în fața noastră; zguduitor, emoționant. [Cf. fr. dramatique, it. dramatico, lat. dramaticus]”

Subiectul 3: „Redactează un eseu de doua–trei pagini, despre particularitățile de construcție a personajului dintr-un text dramatic studiat, aparținând unuia dintre autorii canonici: I.L. Caragiale, Camil Petrescu sau Marin Sorescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

− susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă tema textului dramatic în construcția personajului ales;

− prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele textului dramatic;

− relevarea unei trăsături dominante a personajului, ilustrate prin două episoade/ secvențe dramatice semnificative/ citate comentate;

− ilustrarea a patru elemente de structură și compoziție ale textului dramatic ales, semnificative pentru tipologia personajului (acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, indicații scenice, tehnici specifice, limbaj, final etc.)

Ce prevede baremul de corectate? Continut – 16 puncte; − sustinerea unei opinii in concordanta cu cerinta 4p/ Incercare de sustinere a opiniei sau schematism 2p 4 puncte; − prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele din textul studiat 4 puncte; − cate 2 puncte pentru fiecare dintre cele doua episoade/ secvente dramatice semnificative/ citate comentate,relevante pentru o trasatura a personajului ales 2x2p=4 puncte; − cate 1 punct pentru ilustrarea fiecaruia dintre cele patru elemente de structura si compozitie ale textului dramatic studiat, semnificative pentru tipologia personajului ales 4x1p= 4 puncte; Redactare – 14 puncte

− organizarea ideilor in scris 3 puncte; • text clar, organizat, coerent, cu echilibru intre cele trei componente: introducere, cuprins si incheiere, in care constructia paragrafelor subliniaza ideile In succesiune logica – 3 puncte; • text partial organizat, cu dezechilibru intre componente, in care constructia paragrafelor nu subliniaza ideile in succesiune logica – 2 puncte; • text vag organizat, fara evidentierea trecerii de la o idee la alta – 1 punct; − abilitati de analiza si de argumentare 3 puncte; • relatie adecvata idee-argument, utilizare de argumente convingatoare, formulare de judecati de valoare relevante – 3 puncte; • relatie partial adecvata idee-argument, utilizare de argumente insuficient de convingatoare, formulare de judecati partial relevante – 2 puncte; • relatie idee-argument inexistenta, idei nerelevante, schematism – 1 punct; − utilizarea limbii literare (stil si vocabular potrivite pentru continutul eseului, claritatea enuntului, varietatea lexicului, sintaxa adecvata – 2p/ vocabular restrans, monoton 1p) 2 puncte; − ortografia (0-1 erori – 2p/ 2 erori – 1p/ 3 sau mai multe erori – 0p) 2 puncte; − punctuatia (0-1 erori – 2p/ 2 erori – 1p/ 3 sau mai multe erori – 0p) 2 puncte; − asezarea corecta a textului In pagina, lizibilitatea 1 punct; − incadrarea in limita de spatiu indicata 1 punct; In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum doua pagini si sa dezvolte subiectul propus.

Acest articol a fost publicat în Un castravete, dom' Profesor și etichetat , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

71 de răspunsuri la Învățământ corigent la morală și profesionalism

  1. Nu aș fi vrut să fiu în situația absolvenților de liceu și a părinților lor. Părintele are dreptate!

    • Stefan zice:

      Daca esti un om cinstit nici nu ai fi fost in situatia lor. Daca ai fi obisnuit cu rezultate marete obtinute prin furt si frauda atunci ai fi avut doar regretul ca ai fost prins. In nici un caz acela ca nu ai invatat.

      • Nu am obținut rezultate prin furt sau fraudă, nu că pe vremea mea nu s-ar fi copiat, iar fiului meu i-am cerut tot timpul să învețe. Nu am trecut prin astfel de situații, ceea ce ar fi fost dezonorant, eu însămi fiind profesoară.

        • Sare'n Ochi zice:

          cred ca exprimarea corecta era: un om cinstit nu s-ar fi aflat in situatia celor care au fost dati afara din examen numai pentru ca au vrut sa triseze.
          parerea mea personala este ca acei copii au fost si sunt debusolati in primul rand de atitudinea parintilor (in mare parte) care i-au abandonat in fata televizoarelor (deh, grija zilei de maine – si eu am fost in situatia sa-mi las copilul cel mic de izbeliste o vreme, cu rezultatea imediate – de la un copil eminent, la un copil situat in jumatatea de sus a esicherului, mult sub capacitatile sale. si asta in numai un semestru. am confiscat calculatorul si brusc s-a putut recupera totul), atitudinea realizatorilor de programe pentru tembeliziuni – care isi fac onoare din a promova tot felul de nulitati care si-au facut avere din furt pe fata drept „model in viata” samd.

          • Primul comentariu pe care l-am făcut era strict la ceea ce propuneai tu. Se făcuse târziu și ,dacă intram în detalii , riscam să nu mai găsesc pe nimeni în piața săptămânală.
            Pe de altă parte , am comentat pentru că este un subiect serios și nu voiam ca să-l sar articolul. Comentând am posibilitatea să mă abonez la celelate comentarii și astfel să-l am în vedere articolul.

            Nu aș face din Funeriu un” erou care luptă cu sistemul ” . Faptul că prin noile reglementări ORICE ELEV AJUNGE ÎNTR-UN LICEU , CHIAR ȘI ACELA CARE NU ȘTIE TABLA ÎNMULȚIRII SAU SĂ SCRIE nu este o mare realizare. Nimeni nu mai ține cont de faptul că nu toți avem același IQ. Și în vremea lui Ceaușescu, la un moment dat, se intra la liceu cu note sub 5. Ce s-a întâmplat acum a fost și mult teatru. Când ai elevi care efectiv nu pot să învețe iar salariul tău, locul tău de muncă depinde de ceea ce a achiziționat el, ce faci ? Cum procedezi ?

            Este o problemă gravă, serioasă care trebuie analizată din toate punctele de vedere.

            • Sare'n Ochi zice:

              acesta si este scopul materialului si rugamintii mele: sa facem dezbatere, dincolo de spectacol si teatru, pentru a vedea daca sunt solutii. ce pot eu promite este ca aceste solutii le pot aduce sub ochii celor care ar trebui sa aiba decizie politica si sa-ncerc sa-i faca sa aiba si vointa politica.

            • banifarabani zice:

              Stimată tovarăşă profesoară,
              atunci când veţi avea o adevărată competenţă didactică, veţi putea să vă deschideţi propria şcoală în regim privat şi vă asigur că veţi avea de toate!. De vreme ce aşteptaţi să fiţi plătită de la buget, înseamnă că clientela care ar veni la şcoala Dvs. = 0! Aşa încât, mai bine ieşiţi pe străzi şi urlaţi că vreţi bani, decât să puneţi mâna VOI pe carte, pe care aţi uitat-o de prea multe greve, şpăgi, lene intelectuală, etc.
              Ca fapt divers, aveţi de vreo 15 ani CEL MAI MARI SALARII DIN ROMÂNIA! La un program REAL DE MUNCĂ DE 4 LUNI PE AN, primiţi salariu pentru 12 luni! Acum se văd rezultatele! Sincere felicitări! Încă vreo 5 – 6 ani şi veţi idiotiza toată România! Veţi împlini cu brio, cu „Magna cum laudae” visul de aur al lui Ceauşescu: „toţi o apă şi-un pământ”!
              Eu văd în aceste rezultate UN BOICOT AL ELEVILOR, ÎMPOTRIVA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI de nimic din românica.
              Felicitări tinerilor pentru scoaterea la lumină a incompetenţei care a distrus ţara!
              Şi subliniez: Ştiu ce spun! Am vorbit cu zeci de tineri între 12 -18 ani. Sunt cu mult peste nivelul de înţelegere a 95% dintre profesoraşii iubitori de grade didactice, greve şi şpăgi care au umplut ministerul dez-văţământului.
              Mai mult, la postuniversitara pe care am absolvit-o în 2007, am avut 38 de colegi din acestă penibilă instituţie: toţi şi-au cumpărat examenele!
              Aşa că, sunt foartre în temă!

              • Sare'n Ochi zice:

                Doamna profesoara (si am sa va rog sa nu fiti malitios), v-a dat un raspuns aici:
                http://dictaturajustitiei.wordpress.com/2011/07/07/stimata-tovarasa-profesoara/

              • stimate domnule nesimțit, [scuze, dar acest cuvânt nu este nici pe departe la fel de ofensator precum „tovarășă”, în schimb este perfect justificat]

                trecând peste modul urât în care ați intrat în această discuție,
                ceea ce vă închipuiți dumneavoastră despre timpul de muncă în învățământ este fals.
                spre deosebire de dumneavoastră, un profesor nu este un ins care s-a născut cel mai priceput din lume, indiferent de subiect.
                pentru a-și putea face meseria, un profesor are de citit, are de făcut planuri de lecții, are de conceput teste, are de verificat lucrări scrise, are de întocmit tot felul de rapoarte, are de pregătit evenimente extracurriculare (serbări, acțiuni ecologice etc.), precum și multe alte lucruri.
                în timp ce un angajat obișnuit lucrează într-o zi 8 ore, un profesor predă timp de 4 ore, după care își petrece alte 8 ore tot cu activități școlare.
                în plus, din cauza solicitării psihice, o oră în sala de clasă necesită mult mai mult efort decât 2-3 ore într-un birou – după 4 ore de predat, ești epuizat.

            • banifarabani zice:

              Soluţia e simplă:
              Dacă ai coloană vertebrală de OM ADEVĂRAT:
              Îţi dai demisia şi te apuci să îţi faci meseria, în regim privat. Dar asta înseamnă să dai piept cu clienţii, adică, să fii cu adevărat COMPETENT! Altfel, începi să plângi după postul călduţ de la buget, unde erai plătit pentru că veneai la serviciu, sau pentru că forţai mâna guvernului prin greve intermniabile!

              • Sare'n Ochi zice:

                daca cititi cu atentie materialul, sunt cel putin 3 licee private la nivel national cu promovabilitate zero. deci problema se reduce strict la cine se spala pe maini in sistemul de invatamant. parintii de grija copiilor, profesorii de grija zilei de maine, elevii de grija scolii. toata lumea a trait fericita in minciuna.

              • dagatha zice:

                Cu tot respectul și cu riscul de a deranja, sunt foarte multe alte detalii care fac IMPOSIBILĂ această opțiune. Poate am coloană de om adevărat și poate chiar sunt capabil ca profesor (vreau să cred că mulțumirile și aprecierile elevilor mei nu au fost chiar toate fățărnicie), poate că sufăr în același timp de lașitate cronică, dar cu ce să începi în regim privat??? nu ai nevoie de parte financiară ca să te poți lansa? Nu ai nevoie de colegi cu care să pornești sistemul privat? Poți să faci o școală de unul singur și de capul tău? Iar dacă sistemul e prost gândit, nu tot la aceleași programe trebuie să le aliniezi? nu tot aceleași examene trebuie să dai?
                Am lucrat și în sistemul privat de învățământ, sunt în temă și eu cu asta. Nu există soluții minune și atunci când ai de crescut un copil e destul de greu să iei decizii radicale fără să ai un plan sigur de rezervă. Sunt, totuși, în primul rând, mamă! Nu-i pot cere copilului meu de 3 ani să aștepte până voi reuși să o scot la capăt. Trebuie să o scot la capăt ACUM, când el are nevoie de tot sprijinul.
                Acesta este doar un rezumat al părerii personale despre subiect. Mă deranjează generalizările de genul comentariului anterior. Da, sunt mulți. dau unii poate chiar se zbat, iar alții poate chiar au rezultate. că selecția nu este făcută ca la carte, asta e deja altă poveste.

          • Never More zice:

            Politicienii de azi sunt copiii de ieri, iar copiii de azi sunt politicienii/conducatorii de maine. Daca azi ei sunt crescuti intr-o scoala riguroasa, in care vor obtine totul pe merit si nu prin frauda, maine societatea va fi mai buna si implicit vom avea politicieni mai buni, mai putin coruptie etc… Acest cerc vicios nu-l vom putea rupe decat prin educatie.

      • Never More zice:

        Copiii se fac la un moment dat mari. Tocmai asta zicea Funeriu, ca daca esti obisnuit de mic sa fraudezi in scoala, sunt mari sanse sa faci asta si cand te faci mare.

        • Corect. Acesti copii chiar cred ca asa trebuie sa mearga lucrurile. A copia acum, este echivalent cu a insela mai tarziu. A fi lenes acum, este echivalent cu refuzul de a munci cinstit mai tarziu! Din pacate , acesti copii sunt acum profund frustrati pentru ca nu inteleg ce li se intampla. Si pentru asta sper ca ministru Funeriu sa-i elimine definitiv din invatamant pe acei asa zisi dascali ( niste infractori inconstienti, care vor trebui sa fie in inchisoare) care le-au servit rezultatele la subiecte. Acesti indivizi care i-au incurajat sa fraudeze, asa-zisi dascali , sunt mai periculosi decat orice. Pentru ca sarcina lor este sa educe acesti copii, nu sa formeze viitoarele hoarde de semi-analfabeti de maine. Si care ne vor conduce viitorul, lucru care ma inspaimanta cel mai mult!

  2. baricada zice:

    Excelent, bătrâne, excelent… Din păcate, Funeriu nu are decât şansa de a „muri” cu pieptul dezvelit şi faţa către patrie… Sistemul, măreţul sitem, „Marele Mecanism” nu se va împiedica de un singur om… Din nefericire… Punem pariu?

    • Sare'n Ochi zice:

      pai, primul semn ca-l va incalta sistemul este chiar formularea vadit si voit „ticalosita” a subiectelor de BAC. sa i se arunce lui in carca esecurile de intelegere a subiectelor de catre copiii care ar putea sa se considere nedreptatiti.

  3. noradamian zice:

    Sare-n ochi, necesară postare! Un ministru precum Funeriu a reusit ceva peste poate, având în vedere nu numai rezistenţa opoziţiei, dar şi starea morală precară în care se complac atâţia dascăli, părinţi, elevi.
    Există, din fericire, si părinţi cu stacheta morală la înălţime si care, totodată, au si puncte de vedere critice constructive. Nefiind de profesie filolog nu-mi permit critici punctuale, dar consider îndreptăţite observaţiile părintelui. Probabil va urma un drum tot atât de greu pentru a reforma si „profesionismul” discutabil al managementului formei şi conţinutului pogramelor pentru probele de examen cât şi a subiectelor ca atare.

  4. Acidutzu zice:

    Stefan Vlaston, pe Contributors:
    Din primele informatii aparute pe forumuri si bloguri, rezultatele la examenul de bacalaureat de anul acesta sunt dezastruoase. Se vorbeste ca sunt centre in care procentul picatilor la romana ar fi 30% iar la matematica 70%! Nu stiu daca reultatele finale vor confirma sau nu aceste cifre. Din toate evenimentele aparute in media si din informatii „pe surse”, rezulta ca modul mai strict de organizare al bacalaureatului de anul acesta da roade.
    1. Mesajul ministrului catre inspectorii generali si presedintii de comisii, ca se vor trezi cu politia peste ei ca in vami, si-a facut efectul. Supraveghetorii n-au mai riscat sa-si piarda functiile, candidatii spun pe forumuri ca a fost „puscarie”, nu s-a putut misca. De unde concluzia ca in Romania functioneaza inca sindromul „tatucului”, sef la minister sau oriunde.
    2. Amenintarea ca cei prinsi nu vor mai avea dreptul sa dea bacul, timp de doua sesiuni, i-a facut pe cei doritori sa imparta ciornele rezolvarilor corecte cu cei habarnisti sa renunte la acte de binefacere.
    3. Camerele de luat vederi au paralizat intentiile de frauda. Asa s-a descoperit frauda masiva din Hunedoara, dupa o semnalare la tel-verde.
    4. Scandalurile si presiunea media, devoalarea fraudelor, chiar si numai examinand rezultatele finale si diferentele intre judete din anii trecuti, au desavarsit contextul in care, se pare, examenul de bacalaureat de anul acesta pare cel mai cinstit din istoria recenta a invatamantului.
    http://www.contributors.ro/fara-categorie/bacalaureat-2011-iesirea-din-minciuna-posibil-70-picati-in-unele-centre/

    • Domnul Goe zice:

      Hm! Ce credeti ca o sa se intample ca i-au prins pe astia 661 de copiatori? Se va ridica miza spagii, sa renteze la 10,000 euroi pt. domnul si doamna Goe. Cam atat o sa fie in curand spaga. Deja cunosc muuuulte persoane inebunite ce or sa le faca odraslele peste 2-3 ani la BAC, Ca pana acum s-au tinut numai de petreceri si excursii in EU, sub deviza: „cartea e pt. prosti!”.

  5. luminita zice:

    Eu cred ca felul in care a fost formulata cerintza de rezolvare de la subiectul 3 este sigur gresita.
    Sunt de acord cu eliminarea fraudarii de catre elevi a examenului dar asta nu cu pretul ticalosiei profesorilor care au redactat subiectele,.
    Aici vorbim de un test de literatura si nu de unul de perspicacitate.
    Cu alte cuvinte explicatia venita din partea ministerului , precum ca elevii trebuiau sa isi dea seama ca este o capcana formularea „text dramatic” si sa nu aleaga din cele trei opere literare pe aceea pe care o stapaneau temeinic ci numai si numai „O scrisoare pierduta”, mi se pare ca acopera o gafa de proportii a profesorilor care au redactat subiectele.
    Din nefericire elevii vor fi cei care vor plati prea scump aceasta greseala care nu le apartine.
    Asteptam de la ministrul cu reforma-n piept Funeriu sa ii convoce pe responsabilii din minister in imediatele ore de dupa proba la romana si sa transmita apoi catre centrele de corectare hotararea de a nu fi depunctati cu 30 de puncte elevii care au ales altceva decat Caragiale.
    A avut timp suficient sa indrepte greseala , dar nu a facut-o.
    A preferat sa se dea hutza pe sticla tuturor televiziunilor, ca sa-si explice gafa din Parlament cu genul neutru al cuvantului „coleg”.
    Asta nu mi se pare deloc ca seamana a reforma inceputa cu dreptul.
    Chiar deloc.

  6. filadel zice:

    Părerea mea iscată în momentele de foc 😀 ale BAC-ului din acest an:

    Modul insidios de formulare a subiectului în cauză la limba română și ulterior susținerea modului de notare prin eliminarea punctelor pentru cei care au ales Camil Petrescu (deși nu există nici un fel de motive) este o încercare premeditată de rupere a relației între ministrul Funeriu și declarațiile sale în favoarea reformei și ceilalți participanți la actul educativ (părinți, profesori, elevi), deci discreditarea lui Funeriu și călcîi la reforma învățămîntului.

    Acest eveniment arată faptul că ministerul este infiltrat cu „oameni de bine” care nu numai că sînt în continuare slujbași ai vechiului sistem dar se și opun în mod evident schimbării lui. Funeriu va trebui să identifice punctele în care reforma a avut de suferit. În aceste puncte sînt fără dubiu niște persoane iar acestea trebuie îndepărtate cît mai rapid.

    Este îmbucurător să vezi că sistemul cedează la reformă dacă există oameni suficient de morali și determinați să-și facă datoria. Aceasta este calea pe care trebuie să mergem. Pînă la urmă vor ceda.

    Abramburica a aberat la iRTV că problemele uriașe (armaghedonice!!!) de la acest BAC se datorează slabei organizări a examenului adică, ce mare secret?, ministrului Funeriu, că obiectivul BAC-ului nu este acela de a vîna elevii ca pe niște infractori și că nu poți cere profesorilor supraveghetori pentru 20 de lei pe oră să fie corecți (adică subfinanțarea procesului).

    Îi răspund acestei tovarășe că:
    1. BAC-ul a fost bine organizat. Fiecare elev a știut foarte bine ce are de făcut cu multă vreme înainte (lucru verificat de mine personal fiindcă am avut elevi în această situație).

    2. examenul de BAC considerat un examen al maturității cuprinde și o testare a corectitudinii morale a tînărului examinat care trebuie să înțeleagă (dacă a fost educat pînă acum) că furtul nu (mai) este tolerat în această țară – poate o ultimă lecție servită înaintea părăsirii învățămîntului primar. O lecție în egală măsură și pentru părinți.

    3. corectitudinea și intransigența nu este o funcție care se rezolvă în euro sau lei deși acesta este înțelesul pe care fosta sinistră a educației ni-l aruncă sfidător în față și înțelegem acum de ce n-a avut niciodată bani suficienți pentru a schimba ceva. În logica aceasta România ar trebui să aibă bugetul SUA.

    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-9237788-bac-2011-caras-severin-127-lucrari-bacalaureat-fost-anulate-dupa-dovedit-erau-identice.htm?cfnl=

  7. îmi pare rău, dar n-are dreptate autorul scrisorii în privința acelui subiect.
    să judecăm nu doar în litera, ci și în spiritul formulării acestuia.
    și în spiritul actului de învățare-predare a limbii române (în spiritul învățării oricărui lucru, la modul general).
    «eseu […] despre particularitățile de construcție a personajului dintr-un text dramatic studiat»
    în școală nu se studiază fragmente de opere literare, ci opere literare ca atare (chiar dacă suportul acestui studiu îl constituie doar câte un fragment).
    iar un personaj nu este construit într-un fragment de câteva rânduri, ci pe parcursul întregii opere literare.
    așadar, dacă s-a cerut a fi urmărită «construcția personajului dintr-un text dramatic studiat», se înțelege că este vorba de „construcția personajului dintr-o operă dramatică studiată».
    nota bene: copiilor nu li se vorbește în școală de alte înțelesuri ale cuvântului dramatic decât cel din gen dramatic.

    pe de altă parte:
    sarcina celor din minister nu este nici să deruteze elevii, nici să fușerească organizarea bacului.
    formularea acestui subiect arată clar lipsa de rigoare în activitatea ministerului.
    și nu e prima oară când subiectele la română sunt formulate aiurea.
    cineva ar trebui înlăturat de acolo, pentru că nu corespunde cerințelor.

    • O elevă a ales să scrie despre Iona. După ce a terminat , a intrat în panică și m-a întrebat dacă nu se consideră cumva semn particular dacă va tăia atâtea rânduri. Din cauza emoțiilor, de teamă să nu greșească nu mai era convinsă dacă a scris bine.

      De aceea este imperios necesar ca formularea să fie riguroasă și să nu lase loc la interpretări.
      Elevii , ca orice concurent care se pregătește pentru un examen, au emoții.

      • Sare'n Ochi zice:

        deja se contureaza o idee: subiectele nu au fost formulate riguros. eu (ca-s jurnalist) si @filadel (am mai vazut ceva comentatori pe aici acre vin cu idei similare, sa ma scuze ca nu-i pomenesc) suntem de parere ca acest lucru (ambiguitatea formularii subiectelor) s-a facut cu intentia de a submina reforma – de unde si agitatia pe Irealitati si Antene a Abramburicai Andronescu care incerca sa induca ideea ca BAC-ul a fost compromis de catre organizare si nu de catre slaba pregatire a elevilor si lipsa de profesionalism a anumitor profesori.
        o idee de la @eumiealmeu: organizarea elevilor cu scopul de a-si apara drepturile, exact cum consumatorii isi apara drepturile fata de prestatorii de servicii si/sau vanzatorii verosi. in alta ordine de idei, daca luam educatia ca pe o prestare de servicii (bun public de interes general), putem sugera ideea ca parintii sa se adreseze protectie consumatorului (cum s-ar putea defini ambiguitatea formularii subiectului prin prisma calitatii)? sau ar trebui actionat ministerul in Justitie sau sesizat Avocatul Poporului – pentru incalcarea carui drept? astept opinii, intre timp studiez si eu problema.

        • luminita zice:

          Eu nu sustin ca ambiguitatea formularii subiectelor s-a facut cu intentia vadita de a discredita reforma lui Funeriu, mai degraba as acuza lipsa de profesionalism a celor din comisia de redactare si miserupismul devenit metoda de lucru cu elevii.

        • Iartă-mă, te rog !
          Știi că pe tine te apreciez foarte mult și, ca urmare ,nu pe tine te am în vedere când afirm următoarele. Consider că învățământului mult rău i-au făcut nu numai politicienii , care ne-au folosit pe elevi și pe dascăli drept cobai, ci și jurnaliștii.
          De multe ori m-am întrebat câtă ”carte” au și câți au trecut precum ” gâsca prin apă ” la matematică . Văd zilnic cum jurnaliștii se pricep la toate
          și mă întreb dacă nu ar trebui să ne dăm cu părerea doar în privința a ceea ce cunoaștem. Un ziarist poate să vorbească despre corupția din sistemul educativ, despre subiectele care nu sunt riguros formulate, despre faptele imorale ale cadrelor didactice sau ieșirile lor isterice dar, despre materia în sine și metodele folosite, cred că ar trebui lăsați totuși specialiștii să se exprime.

          Am văzut zilele trecute o profesoară care lovea catedra cu catalogul și m-am minunat rău de tot de calitatea unor cadre didactice.

          Am avut unchi, sunt morți de mult, care aveau doar patru clase și cunoșteau mai multă matematică decât un elev premiant absolvent de gimnaziu din zilele noastre. Despre literatură nu-ți mai scriu.
          Eu am învățat mult mai multe în gimnaziu decât elevii mei de acum 30 ani și cu mult mai mult decât cei din zilele noastre. Învățământul nostru romănesc tinde să -l ajungă pe cel din Europa. Elevii noștri pleacă din România și sunt înscriși într-o clasă superioară pentru că , încă, se mai face carte în țara noastră. Nu mă refer la olimpici ci la elevii obișnuiți din provincie.

          Scria o doamnă că un copil de clasa a doua face ecuații.
          Păi și dânsa a făcut ecuația de gradul I în școala primară.
          ?+14= 25 sau 42- ? = 34 sunt ecuații de gradul I cu necunoscuta notată cu ? . În locul ? se făceau pătrățele numite căsuțe.

          Anul acesta a venit la o învățătoare, colegă de- a mea ,o bunică în stare de ebrietate care o învăța cum să predea.
          Mie nu mi se întâmplă pentru că actualele mămici mi-au fost eleve și știu bine ce le poate capul.
          Într-o zi , stăteau la colțul școlii și-și așteptau copiii, plângăndu-se una la alta , ca jurnaliștii la televizor , că nu mai fac față și nu pot să-i ajute cât de grea e matematica acum.
          ” Măi fetelor, voi uitați că mi-ați fost eleve și eu știu bine câtă matematică cunoașteți ? ”
          S-au scos multe capitole din programă și este mai puțină materie de învățat decât acum 10 ani, de exemplu.
          Mămicile au râs . Știau că am dreptate.

          Mai revin.

          • Sare'n Ochi zice:

            acesta este motivul pentru care am zis sa provoc lumea la discutie – sa nu se mai pronunte „jurnalistii” (parearea mea despre unii jurnalisti o cunosti, am scris-o pe blog: eu ii numesc „boschetari de presa” – dar am gura prea spurcata).
            sunt multi in breasla mea care sunt varza – le editam materialele si aveau impresia ca sunt geniali. si-atunci am inceput sa le scot „perlele” din materiale, sa le listez pe foi A4 si sa le lipesc pe peretii redactiei – in 3 luni erau peretii plini de „noi dovezi ca mormantul tatalui cancelarului german este ingropat la Ceanu Mare” samd.

          • Alina RAUS zice:

            sper sa aveti dreptate cu programa. din experienta mea cu clasa I-a si a II-a, mi se pare ca e mult prea stufoasa si se sta prea putin la fiecare notiune nou invatata. adica ceva de genul mult si prost decat putin si bun. aveti dreptate cu patratelele. asa sunt si acum. doar ca din ce imi aduc eu aminte probleme de genul acesta le-am facut mai tarziu de clasa a II-a, iar cubul (a carui definitie si mod de desenare l-a invatat copilul la sfarsitul clasei a 2-a, alaturi de con, piramida, paralelipiped etc.) le-am parcurs prin clasa a 7-a sau a 8-a la geometrie. si o spun din prisma uneia care nu a avut niciodată probleme cu matematica. nu zic ca odraslele noastre nu ar fi capabile sa invete mult. ei au din start o altă pornire decât noi. la varsta lor multi nici nu stiam ce este ala telefon, iar ei stiu sa manevreze acum iphone. dar sa te chinuiesti cu ceva ce nu ai nevoie la acel moment mi se pare o pierdere de vreme.
            educatia are 2 probleme de rezolvat: 1.stabilirea unor cunostinte elementare (mai putine), utile realmente in viata de zi cu zi pe care sa le cunoasca toata lumea și carora sa li se acorde un număr suficient de ore și 2. orientarea copiilor către profilul educational conform abilitatilor.

            • Nu tot ce este scris în manuale școlare alternative este și obligatoriu în programa școlară.
              Mă lovesc și eu de predarea unor noțiuni elementare de geometrie în spațiu în clasa a VIa. Se găsesc în manual. Le amintesc și le spun elevilor că în clasa a VIII se studiază. Nu sunt pentru elevii de a VI a . Le cer să le construiască din carton și ei le rețin. Ajunși în clasa a VIII a îmi spun că își amintesc de ele.

              Acuma, nu este mai puțin adevărat că sunt cadre didactice care , ca să-i facă pe elevi și părinți ”conștienți ” de faptul că nu sunt capabili să înțeleagă matematica le predă noțiuni greu de înțeles, probleme mult prea dificile pentru nivelul lor pentru a-i determina să facă meditații pe bani.

          • bazel09 zice:

            Vezi tu dragă Carmen, dacă începeai discuţia cu respectivele mămici despre vre-o telenovelă de top 😉 , să vezi ce repede s-ar fi electrizat discuţia. Aşa au râs, că de , au picat de fazan 😡

            • Elevii mei de gimnaziu cunoșteau toate sex simbolurile promovate de televiziuni, cele din Clik și Cancan , Sexi Brăileanca sau cum s-or mai numi, toate scandalurile legate de divorțul lui Columbeanu sau Oana Zavoranu și toate telenovele . Dacă îi rugam să rămână la meditație se plângeau că le este foame, că-i doare capul.

              Anul acesta, nu v-am destăinuit acest fapt până acum, supărată fiind că mămicile unei clase s-au plâns dirigintei că îi obosesc pe copiii lor cu prea multă matematică, m-am transferat la un liceu din Vălenii de Munte. Încep la 1 septembrie .

              • bazel09 zice:

                Am stat puţin pe RTv să văd discuţiile din platou după care am intrat pe siteul RTv la comentarii articole. Cred că cei din studio sunt prizaţi , sunt sub influenţa halucinogenelor sau nu au numic în comun cu realitatea din teren. Comentatorii de pe site consideră de bun augur aproape la unison „reuşita” acestui BAC şi cred că este un pas mare. La capitolul vinovaţi sunt multe de spus, dar se pot trage învătămnte serioase de la acest BAC de către toţi. Probabil că viitorii concurenţi la BAC nu vor fi aşa de siguri de reuşită dacă nu se vor pregăti, stiind că frauda este pedepsită.

  8. eumiealmeu zice:

    în primul rând, (că sunt mai multe de spus), vreau să recunosc faptul că eu am copiat în viaţa mea. da, era o nebunie pe noi, care poate fraieri profii şi fiecare trebuia să găsească cele mai tari metode prin care să demonstreze că e bun. sau cele mai periculoase. eu eram tare la copiat cu caietul sub fustă, mai ales că profesorii noştri erau decenţi, cu bun simţ şi nu se uitau niciodată la picioarele elevelor… dar, trebuie să recunosc, asta era chestie de clasă, ne amuzam şi noi, apoi făceam discuţii lungi despre cât de bune suntem – eram doar fete în gaşcă – nu că băieţii ar fi fost sfinţi sau deştepţi, dar erau sigur fricoşi! 🙂 nu am copiat niciodată la un examen pentru că aveam certitudinea că acolo e ceva serios. pentru că aveam certitudinea că există o importanţă a momentului de care chiar şi noi, căpriţele, ţineam cont. dar aici se aduce în discuţie o chestie care contează – moralitatea. câţi dintre copii sunt învăţaţi că nu e normal să iei ceva ce nu-ţi aparţine, iar o notă bună pentru că ai avut o copiuţă ţinută după ureche, că ai părul stufos, nu e a ta, ci e a copiuţei. eu ştiu părinţi care-şi învaţă copiii să copieze. eu i-am cerut în mod deosebit copilului meu, decât să copieze (în ideea că ar semăna cu mine, că tatăl lui nu a avut astfel de tentaţii, niciodată!) mai bine să meargă în faţă la profesor şi să-i spună că nu ştie, că ar vrea să fie ascultat data viitoare sau măcar să ia 4 pentru neştiinţă, dar să nu facă imprudenţa de-a păşi în lumea furtului de felul acesta. eu îl învăţ şi militez pentru ca viaţa fiecăruia să aibă un scop, să aibă o misiune, ar fi chiar culmea ca pentru acea misiune să te pregăteşti … deloc şi să intri în ea… nemintos.
    2. începutul e bun – cu datul afară al elevilor, dar eu mai ştiu destui care au copiat şi nu i-a alungat nimeni din clasă… chiar anul acesta. aşa că am şi eu o întrebare: cine e vinovat – copilul pentru că îndrăzneşte să copieze sau proful pentru că-i permite? e mai atractiv, cred, cadoul dat de elevi (ţin minte că la un bac, profii care stăteau în clasă au spus pe şleau ce vor şi cât ar costa, aşa că toţi s-au grăbit să dea banii jos şi-au primit chiar indicaţii pentru că se sfătuiseră în avans cu proful de la materia respectivă ce-ar putea să le fie de ajutor elevilor – şi evident ceruseră plată şi pentru proful respectiv) decât să pleci acasă fără nimic în buzu şi cu înjurături din partea părinţilor care ţi-au dat bani pentru că le-ai meditat copilul.. deci moralitatea ar trebui să fie înaltă şi la cei mari, nu doar la cei mici, pentru că cei mici de la cine să înveţe…
    3. mă bucur că părinţii mai sunt şi de genul aceluia care-a zis că-i e ruşine de copilul lui… am întâlnit mai mulţi de alt gen, care pot să acuze pe oricine (şi pe Maica Tereza din gropă!), dar nu pe copilul lor! felicitări lor şi poate se ia boala aceasta a moralei ridicate şi la odrasle, dacă până acum nu s-a luat, măcar de acum înainte…
    4. în legătură cu subiectele, să spun cinstit, îmi dau seama că e destul de greu să formulezi în aşa fel încât să poată înţelege oricine. dar dacă nu eşti capabil, nene, să te transpui la mintea unui copil de 18 ani, din anii 2011… du-te şi vorbeşte cu găinile, că poate pe ele le înţelegi şi ele te pot înţelege. nu te apuca să faci subiecte la examene care influenţează o viaţă…
    chiar am scris şi pe diacritica.wordpress. eu sunt curioasă dacă nu există o protecţia a consumatorului şi în acest domeniu – al învăţământului. păi cei care-au făcut subiectele anul acesta ar trebui traşi la răspundere, nu lăsaţi aşa, la sânul iertător al părinţilor care se bucură cu puţinul reuşit de copiii lor…
    cum sunt aleşi cei care realizează subiectele? pe ce criterii? se mai uită şi altcineva pe ele sau doar ei, el aruncă în plic şi gata, şi-au luat miliardele de leuţi şi apoi pleacă spre destinaţii exotice, lăsând fraierii să se zbată? dacă există o ligă a profilor, ar trebui să se facă şi o ligă a elevilor – din următorii ani, care să se lupte pentru drepturile lor de-a fi sănătoasă formularea examenului. pare penibil ce spun, dar te aduc în stare oamenii ăştia să faci aşa ceva. şi de vreme ce în comitetul de pe şcoală există şi elevi pentru a apăra onoarea sau binele colegilor de deciziile aiurite ale profilor, normal ar fi să se ţină cont de elevi…
    da, ştiu, elevii nu mai sunt ca odinioară, nu mai învaţă etc etc… dar au de la cine? poate avem profi buni, hai să zicem că ar fi astfel, dar metodele lor sunt varză – călită, evident.
    ps. nu mă refer la profii care-şi fac treaba, nu vă simţiţi lezaţi, dacă ştiţi că sunteţi cum trebuie, eu vă respect, dar problema e că sunteţi prea puţini şi nici nu sunteţi molipsitori. ar trebui să fie o boală transmisibilă cu numele de profesionalism… 🙂

    • D-lui ministru ii scapa un mic detaliu: trebuie lucrat la cauza, nu la efect. Nu rezolvi nimic dind fraudatorii afara; cauta cauza pentru care scoala se face doar cu frauda. Si care ar fi cauza? E simplu! Elevii nu mai au motivatie sa invete, parintii nu mai au motivatie sa isi oblige copiii sa invete! Scoala nu ii mai ofera copilului nimic, nici o promisiune de viitor. Atita vreme cit „modelele” sint analfabeti milionari – de la „oameni de afaceri” pina la pseudovedete tv,, tinerii nu mai vad relatia intre invatatura si bunastarea viitoare. Asa ca de ce sa invete? Scoala e bolnava ca intreaga societate, Scoala e doar o oglinda a societatii.

      • Greva_fiscala zice:

        O posibila cauza, ar putea fi si faptul, ca grosul profilor care dau meditatii, nu isi declara veniturile obtinute din aceasta activitate? (doar 0,7%, conform ANAF, dau meditatii) Pai copii, ce mai pot invata? Se poate si prin frauda!

  9. în privința lui Funeriu:
    e de admirat ce-a făcut.
    dar asta nu înseamnă că trebuie să luăm de bun tot ce spune.
    ideea asta este fundamental greșită:
    «Dacă în urmă cu 20 de ani se făcea ce am făcut în acest an la Bacalaureat, aveam deja 20 de generaţii care nu erau obişnuite cu frauda»
    în cel mai bun caz, tot ce aveam erau 20 de generații cu rate mici de promovare a bacului, nu 20 de generații cinstite.
    elevii se obișnuiesc cu frauda înainte de bac, nu în timpul bacului.
    timp de 12 ani se tot obișnuiesc.
    și asta pentru că societatea românească în ansamblu cultivă frauda.
    în urmă cu 20 de ani trebuia făcut altceva: crearea unui stat în care să domnească legea.
    și asta n-o puteau face miniștrii educației.

  10. eugeni zice:

    Sare’nochi

    Mi se pare ca Funeriu a fost consilierul lui Basescu, mi se pare ca Basescu a facut o comisie prezidentiala despre starea invatamantului cu Funeriu in comisie, mi se pare ca Basescu l-a promovat pe Funeriu in postul in care se afla, mi se pare daca Basescu a avut un rol foarte important in sustinerea lui Funeriu in postul in care se afla, mi se pare ca este la moda sa spui ca Basescu (A3, Irtv) degeaba se bate cu caramida piept, mi se pare ca…..

  11. Alina RAUS zice:

    Ceea ce se intampla in educatie este o replica fidela a derularii lucrurilor in toate domeniile. Tot timpul am spus ca sistemul, societatea le construim noi, dupa chipul si asemanarea noastra. Explicatiile de genul ”X-ulescu este de vină pentru….”, „organizatia/structura Y sta la baza esecului Z” sunt de fapt destinate a ne convinge pe noi insine ca, de fapt, alții sunt responsabili pentru toate relele si neimplinirile noastre. Din punctul meu de vedere cei multi hotarasc directia si viteza, iar liderul/reprezentantul/structura nu face decat sa le pună în practică. In această ordine de idei, o situație de genul ”reușita lui Popescu-ministru al….” nu poate fi realizată în mod real și viabil decât atunci când majoritatea o dorește.
    Revenind educatie, se pare ca noi parintii, in goana supravietuirii cotidiene, avem tendinta de a o pasa in intregime dascalului și meditatorului. Vrem ca ei să-i invete, în locul nostru, să gândească, să vorbească, să se descurce. Uităm că însușirea deprinderilor intelectuale alături de cele fizice și morale nu poate avea loc decât cu implicarea părinților. Fundamentul pe care se așează cunoștințele generale sau de specialitate se formează și se consolidează în familie și în societate. Mă intreb oare cati parinti dintre cei care, pentru binele odraslelor lor,platesc bani grei pe diverse meditatii/cursuri/ateliere verifica rezultatul acestora. Cati evaluază si analizează de fapt ce platesc, dar mai ales cu ce-i ajuta real/concret copilului informatia cumpărată. Nu văd care este până la urmă diferenta intre 10 obtinut corect si cel copiat, daca informatiile obtinute nu-l ajuta pe tanar sa fi cu nimic mai pregatit pentru viata profesionala. O solutie la problema punctuala a părintelui de mai sus nu am. Mă declar depășită de ceea ce se invata în școală și de modul de evaluare a performantelor școlare. Recunosc că nu reușesc să mai identific care este scopul și care sunt, de fapt, beneficiile învătământului pentru societatea românească. Ca o paranteză, programa de clasa a2-a prevede pentru matematica ecuatia de gradul I cu o necunoscuta. Ce or face intr-a 8-a? Integrale? Și la ce o să le folosească tuturor copiilor? Ca o soluție generală de perspectivă , pentru că rezolvarea deficiențelor sistemului educațional nu poate avea decât treptat, este în primul rând implicarea activă a părinților în educația copilului. Participarea lui la diverse întâlniri și în diferite comisii la nivelul școlii cu scopul de a orienta actul didactic în direcția dorită de ei. Implicarea lor cel putin în stabilirea unor CDS-uri mai adaptate nevoilor reale. Sub presiunea reală a părinților soluțiile tehnice la probleme de genul cele prezentate vor veni de la sine. După cum se știe, trebuie tratată cauza problemei și nu efectul. Iar cauza situației deplorabile a sistemului educaționale este neimplicarea părinților în educația copiilor (și nu mă refer la bani). Anul trecut pe această vreme am scris și eu câteva idei cu privire la alt aspect al BAC-ului. http://sorinplaton.wordpress.com/2010/07/25/dialog-monolog-cu-d-na-alina-raus-6/

    • Sare'n Ochis zice:

      Uite aici un material care da de gandit: Copilul TV (http://mama-in-era-varsatorului.blogspot.com/2011/05/copiii-tv.html):
      „Cum putem iubi ceva ce ne fura secundele, orele, viata… De ce putem pune in camera celui mai drag apropiat – copilul adus pe lume – un televizor? Te asezi in fata televizorului si viata ta personala se opreste si timpul moare. Stai nemiscat in fata televizorului iar altii fac in locul tau sport in meciuri nemaipomenite, altii canta, altii danseaza, altii se iubesc… si daca ar fi numai atat, dar altii injura, altii barfesc, altii urasc, altii omoara si comploteaza la distrugerea fericirii altora… Ajungi sa crezi ca asa e firesc… TV ul vine cu violenta, sex, nemultumire, revolta si consumism.

      • Alina RAUS zice:

        din pacate, are dreptate. si ceea ce este si mai rău e faptul ca alaturi de copilul TV, apar copilul playstation, copilul facebook (sau alte retele de comunicare), copilul net. si daca tot vorbim de educatie, copii au un fantastic simt al observatiei. sa vedeti cum se mobilizeaza sa invete ceva care le starneste interesul sau le aduce vreun beneficiu real. se tot vorbeste de motivarea tinerilor de a invata, de a citi. dar nu li se arata ce câștigă concret daca o fac. si cine să o facă? profesorii care se plang ca au invatat atat si nu sunt apreciati la adevarata lor valoare? parintii/familia care nu are timp să-l invete lucruri necesare vietii ci-l da pe mana profesorilor?

        • banifarabani zice:

          Alina, Ai dreptate din multe unghiuri. Avem însă netul! Cine te împiedică să faci un curs online, după sufletul tău? Te ţine cineva legată? Eu m-am decis să termin cu mizeriile astea de instituţii zise „de învăţământ”. Eu zic mai bine de dez-văţământ! Am pornit un curs de afacerti online. L-am structurat pe DESCOPERIREA TALENTELOR. Puţin îmi pasă câţi ani are studentul meu. Mă interesează doar SĂ VREA MAI MULT DE LA EL. Am o studentă, – de fapt absolventă – de 67 de ani. Şi sunt fericit! Am putut să ofer multor oameni o idee de a îşi schimba viaţa! Şi chiar am oferit sugestii şi cum anume se poate!
          Dacă îmi e greu? Da. Groaznic! Şi? Eu cred în ceea ce mi-am propus să fac!
          Poate că am să mor înainte să reuşesc cu adevărat. Timpul trece şi pentru mine şi trece destul de iute… Dar cel puţin am aprins o scânteie. ÎN NIŞTE OAMENI.

          • Alina RAUS zice:

            este mai greu sa contrazici pe cineva care iti da dreptate de la inceput. este o tehnica simplă invatată la toate cursurile de dezvoltare personală/ tehnica comunicarii/ negociere etc. cu toate acestea trebuie sa va spun ca dvs. faceti confuzie între 1. diverse cursuri /programe de formare continuă și 2. educația de baza/generală și formarea profesională inițială. oricat de tentant ar fi să ai posibilitatea să-ți decizi singur întreg traseul educațional, acest lucru este total inutil. din moment ce toți evoluăm profesional în același mediu socio-economic, educația noastră trebuie să fie similară pe nivele și profiluri de pregătire. vă dau și eu dreptate. nu ne împiedică nimeni să parcurgem diverse cursuri online, la distanță, pe net, pe mail, prin corespondență etc. dar după ce am învățat regulile de bază, am dobândit competențele necesare și informațiile utile într-un cadru organizat, similar, bazat pe materiale didactice și tehnici de învățare profesioniste și validate în timp. este drept sistemul educațional actual are enorm de multe deficiențe. acest lucru înseamnă că trebuie reglementat și îmbunătățit, nu eliminat. nu știu de ce, rândurile dvs. de mai sus seamănă izbitor cu mesajele unor cărți citite de mine în ultima vreme care sub motivul furnizării unor principii de reușită financiară promovau de fapt produsele educaționale ale autorilor.

  12. bazel09 zice:

    După umila mea părere, vinovaţi sunt toţi cei care încadrează sistemul, dar şi părinţii ! De cel puţin 15-16 ani se mimează un soi de reformă, dar rezultate zero. Reticienţa dascălilor de a reforma sistemul, aici ne-a adus, iar lipsa de interes manifestată de părinţi, la fel. Pe bună dreptate, părintele respectiv exprimă un adevăr crud. Elevii sunt bulversaţi . Ne scărpinăm pe după ureche şi probabil dacă Funeriu nu va avea timp să ducă la capăt ce şi-a propus, sau dacă cel/cei care îi urmează în post, schimbă macazul, nu ne vom opri din rostogolire.
    De calitatea învăţământului nu mai amintesc…pe zi ce trece se degradează din multiple cauze: lipsa de interes de ambele părţi, fraudarea examenelor de ambele părţi, şpaga de ambele părţi etc !

  13. ErRon zice:

    Sunt convinsa ca inca se pot face lucruri bune in sistemul de invatamant, ca daca n-as fi, as pleca fara sa ma uit indarat! Conditia este insa sa stim ce dorim de la acest sistem, cu cine facem reforma si pentru cine. Si cei care sunt in fruntea ministerului sa aiba coloana vertebrala si taria necesara!
    In opinia mea ar trebui facute urmatoarele lucruri:
    1. limitarea REALA a numarului de ore pe care copiii le petrec in scoala (aici primeaza interesul copiilor. Vor fi victime printre profesori, catedre desfiintate, restrangeri de activitate, predat la mai multe scoli. Dar, repet, primeaza interesul copiilor)
    2. orarul sa contina module. Intr-un semetru se studiaza fizica, in celelalt chimia
    3.introducerea unor ore de activitati practice in locul celor de tehnologie, total inutile. Am predat in State si acolo copiii de liceu aveau ore de prepararea mancarii, in clasa special prevazuta cu ustensile de bucatarie
    4. scoatera religiei din trunchiul comun
    5. ore de educatie fizica in care sa se faca sport cu adevarat, jocuri in echipa, care sa-i atraga pe copii
    6.liderii sindicali sa nu aiba dreptul la gradatie de merit, pentru ca ei nu lucreaza efectiv cu copiii (de exemplu, Luci Cojocaru, lidera de invatamant preuniversitar a obtinut anul acesta gradatia de merit pentru ce??? Nu mai preda la clasa -educatie fizica e specialitatea – de 15 ani!)
    7.directorii sa aiba obligatia sa fie exemple de buna purtare, nu de derogare de la obligatiile obisnuite (directoarea mea are obiceiul sa vina la scoala la 8.15- 8.30, in timp ce noi, subalternii tre’ sa fim prezenti la 7.50). In State, directorul era primul care intra in scoala si ultimul care o parasea
    8.dress code obligatoriu pentru profesoare/profesori si apoi pentru eleve/elevi
    9. profesorii imorali, batausi, libidinosi sa poata fi dati afara imediat ce le-a fost dovedita vinovatia
    10. modalitati de constrangere a parintilor sa-si trimita copiii la scoala si sa respecte regulile scolii

  14. :Știe cineva o țară unde politicienii care bat câmpii sunt pedepsiți ?
    Îi ascult la Realitatea și mă enervez din cale afară.
    Ei fiind niște HOȚI și MANIPULATORI , mă refer la politicieni și la unii dintre JURNALIȘTI .
    În loc să se recunoască faptul că de zeci de ani se copiază, se copiază, se copiază și se absolvă examenele cum bine știm. este atacat ministrul Funeriu. Nu că mi-ar fi simpatic actualul ministru dar la elevii pe care îi rogi , numai în genunchi nu am stat, să învețe nu se referă nimeni.

    Uite ceva care mă face să-mi sară somnul !

    Mai știe cineva că Albert Camus, scriitor și filosof francez, nu a promovat nicio dată examenul de bacalaureat ?

  15. soția mea, profesoară de română într-o școală generală, spune că subiectul a fost formulat cât se poate de corect.
    în manuale și în clasă chiar așa i se spune unei lucrări de dramaturgie, „text dramatic”.
    învață să demonstreze că un fragment este text liric, epic sau dramatic.

    mai mult: i s-a cerut elevului, printre altele, să urmărească indicațiile regizorale din lucrarea aleasă, deci era clar că e vorba de teatru, nu de un roman.

    în consecință, nu se poate vorbi de nicio subminare a lui Funeriu.
    iar eu îmi cer scuze c-am spus ieri că cineva ar trebui demis.

  16. Pingback: Din dou despre rezultate dezastruoase la Bac « BLOG D'AGATHA

  17. dagatha zice:

    m-am apucat să răspund, apoi mi-am dat seama că monopolizez discuția, așa că am făcut-o my own way 🙂 și am mutat-o la mine 😀

  18. bazel09 zice:

    Wow! mlţi imbecili
    În studio la RTV un tovarăş (cel de lângă profesorul invitat ) îl infiera cu mânie proletară pe Funeriu şi-l acuza că are probleme inclusi cu exprimarea îl limba româna. Când colo trage şi el un pluralul de la afiş de s-au zguduit pereţi : ” afişuri „…Ntz ! …nimeni n-a băgat de seamă, că de , nu e succesuri !

  19. bazel09 zice:

    Wow! mulţi imbecili
    În studio la RTV un tovarăş (cel de lângă profesorul invitat ) îl infiera cu mânie proletară pe Funeriu şi-l acuza că are probleme inclusi cu exprimarea îl limba româna. Când colo trage şi el un pluralul de la afiş de s-au zguduit pereţi : ” afişuri „…Ntz ! …nimeni n-a băgat de seamă, că de , nu e succesuri !

  20. nelucraciun zice:

    Greu prin hăţişul atâtor comentarii. Cred că s-a cam spus ce trebuia să se spună. Părerea mea este că întreaga societate românească este grav bolnavă. Proclamaţia de la Timişoara, atunci când a venit, nu mai avea şanse. Contrarevoluţia, făptuită de foştil în alianţă cu şmecherimea dâmboviţeană, câştigase pe toate planurile. Ceea ce se întâmplă în învăţământ este doar o metastaza a bolii care a cuprins deja întregul organism. Nu poţi trata o metastaza lăsând boala şi mai ales sursa bolii în pace.
    Toate metehnele societăţii socialiste (orice analiză a sistemului de educaţie ar trebui începută cu învăţământul din ultimul deceniu ceauşist) s-au transmis societăţii postdecembriste, fiind enorm amplificate prin a doua componentă a contrarevoluţiei.
    Nu ştiu cum poate fi vindecat cancerul altfel decât printr-o nouă reacţie vehementă din partea societăţii (ceea ce nu cred că mai este posibil, cei care ar fi putut înfăptui aceasta au cam plecat, sătui de atâta boală socială, căutându-şi şansele pe alte meleaguri) sau printr-o reacţie de apărare a structurilor euro-atlantice la boala care, vrând – nevrând, ameninţă organismul prin mădularul transplantat în grabă, fără analize competente.

    • Sare'n Ochis zice:

      cred ca rezultatele din anul acesta la BAC dau masura raspandirii cancerului in sistem (macar in Educatie). reactia la rezultate va fi un test despre cat de mult vrea sistemul sa se insanatoseasca – ca au fost atacati banii (din lipsa de „personal” care sa furajeze) universitatilor de tot felul din Romania. daca il vor executa pe Funeriu, atunci este clar ca nu mai avem nici o sansa.

  21. nelucraciun zice:

    Funeriu, singur, este mult prea mic pentru un război atât de mare. Cancerul nu poate fi tratat local, mai ales că vorbim despre o metastază.

  22. eumiealmeu zice:

    era vorba la un moment dat despre nişte soluţii. m-am gândit dacă ar fi cazul să revin. în Bucureşti, la nivelul unor şcoli, (e drept, puţine, pentru că doar acestea au acceptat, fiindcă li s-a părut greu învăţătorilor şi profesorilor!) există un program Comportament pentru viaţă – cred că aşa e numit, nu e copilul meu acasă, că l-aş fi întrebat, pentru că la ei la şcoală nu numai că a fost acceptat, dar a şi dat roade. despre ce este vorba? timp de 2 săptămâni se ia în studiu, pe creativitatea profesorului diriginte sau învăţătorului, o valoare, o trăsătură de caracter… şi se dezvoltă şi se pune în practică. mă rog, cine-o pune în practică, ia diploma pentru aşa ceva, cine nu, nu. au fost cinstiţi cei din şcoală. nu au dat oricui, ci doar celor care s-au străduit la capitolul respectiv.
    am pomenit despre acest program pentru că el i-a învăţat pe copii să nu mintă, să nu fure – copiatul, nu!, nu, nu! – tot el i-a învăţat că dacă vor să ajute pe cineva trebuie s-o facă în timpului anului, să dea o mână de ajutor celor care nu înţeleg lecţiile, nu la teze, ca să poată să ia şi neştiutorul o notă…
    copiii s-au amuzat pentru că s-au folosit fel de fel de animale care sugerau calitatea respectivă şi în acelaşi timp au reuşit să înţeleagă şi ce pregătire trebuie să aibă – comportamental – pentru viaţă.
    problema şcolii noastre este că nici măcar informaţională nu este, iar ca să dea lecţii pentru viaţă… chiar zero…
    ce s-ar fi întâmplat dacă se lua curentul şi nu mai funcţionau camerele de luat vederi? – bănuiesc şi eu că aşa merg ele, doar nu au alte sisteme! ar trebui să ne bazăm pe cinstea copiilor, pentru că ei ştiu ce implică gestul lor, nu pe big camera…
    programe de felul pregătirii pentru viaţă, a educării calităţii ca om, ar putea fi ajutate şi de alegera unor programe mai sănătoase – că sincer multe dintre cele propuse, cel puţin la română, sunt jalnice.
    nu vreau să cad în capcana blogurilor extremiste care văd peste tot un complot, dar adevărul este că mda… faptul că se lasă să se studieze nişte aberaţii, nişte tâmpenii aduce a dorinţa de-a tâmpi copiii…

    • Sare'n Ochi zice:

      deci inteleg ca, in primul rand, in scoala nu se mai invata interactiunea sociala (cum sa fii amabil, corect si sa ajuti pe cineva samd) de dragul unei competitii prost intelese si/sau delasare/lehamite/rea vointa pur si simplu.
      iar interesul functioneaza pe o programa care aduce in sistem tot felul de „educatori” carora li se face un loc sa-si castige o paine, in detrimentul interesului copiilor.
      practic avem o situatie de genul: profesori stresati – copii stresati – materii stresante, si nici un fel de dorinta din partea celor care nu au de ce sa fie stresati (ca le merge leafa si se simt excelent), a celor din inspectoratele scolare si ministere.

  23. Pingback: Bacalaureat 2011-momentul adevarului! Un dezastru anuntat « Ioanavram's Blog

  24. Pingback: Logica învățământului « alinaRaus

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.