de Ștefan Ciocan

Blejnar a vorbit la telefon cu Băsescu! Toată presa s-a isterizat după ce un procuror, coleg de raliuri cu Ponta, a dat publicităţii nişte stenograme dintr-un dosar de corupţie în care este cercetat fostul şef al Fiscului. Da! Dar Blejnar a mai vorbit! Cu Udrea, cu şeful vămilor, probabil că şi cu instalatorul sau electricianul, dar ei nefiind piloni ai “odiosului” regim Băsescu nu prezintă interes. Cu toate că cine ştie ce robineţi de aur sau întrerupătoare de platină cu pietre Swarovski şi-o fi comandat “Regina”, pentru vila de lux din Bucureşti sau casa de vacanţă din Moneasa. Respectivele stenograme nu au fost incluse în dosarul cauzei, procurorii considerând că nu au nicio legătură cu faptele de corupţie de care este învinuit Blejnar. Şi totuşi, în România, un fapt absolut banal poate fi răstălmăcit şi considerat o crimă la adresa naţiunii. Simplul fapt că a stat de vorbă cu un personaj controversat, învinuit de acte de corupţie, îl face pe Traian Băsescu, în ochii jurnaliştilor, cel puţin la fel de vinovat ca şi pe interlocutorul său. Nu contează că discuţiile între şeful ANAF (oricine ar fi acesta) şi şeful statului sunt absolut normale, fireşti, chiar obligatorii am putea spune. Nu contează că în stenogramă se discuta despre recuperarea datoriilor Rompetrol, operaţiune care implică relaţiile internaţionale ale României cu Kazahstanul, un stat important pe piaţa de gaze şi ţiţei. Statul român, adică fiecare contribuabil (nu şi asistaţii social), a fost ţepuit de Adrian Năstase şi guvernul în care actualul premier, Victor Ponta, era şeful corpului de control al primului ministru în anul 2003, când liberalul Dinu Patriciu a refuzat să plătească creanţele Rompetrol. În schimb a convertit datoriile în obligaţiuni pe care i le-a băgat sub nas lui Năstase, ca o formă de tergiversare a plăţii creanţelor. Ulterior Patriciu şi-a vândut partea din Rompetrol unei firme din Kazahstan, KazMunaiGaz. În anul 2010 kazarii au încercat o inginerie financiară în raport cu statul român. Tocmai despre această încercare a KazMunaiGaz de a trage pe sfoară România discută preşedintele Băsescu cu Sorin Blejnar. În urma discuţiei telefonice dintre şeful statului şi şeful Fiscului, se pare că a fost dejucat planul kazarilor. Aceştia voiau să răscumpere în parte acţiunile Rompetrol şi să lase un rest pentru a fi transformat în acţiuni. Acel rest ar fi fost semnificativ valoric pentru Rompetrol dar insuficient ca număr de acţiuni pentru ca statul român, devenit acţionar, să aibă vreun cuvânt de spus în firmă. Blejnar, la sugestia lui Băsescu – cel puţin aşa reiese din stenograme – nu a acceptat răscumpărarea parţială a obligaţiunilor, ceea ce a făcut ca statul roman să deţină o participaţie de 44,69 la sută din Rompetrol, fiind practic acţionarul semnificativ al companiei petroliere. Practic Băsescu şi Blejnar au reuşit recâştigarea controlului asupra Rompetrol, după ce liberalul Dinu Patriciu în cârdăşie cu social-democratul Adrian Năstase au încercat înstrăinarea acestuia spre cercuri de afaceri din fostul URSS. Probabil că astfel de acţiuni ale preşedintelui şi ale oamenilor săi de încredere i-au deranjat pe oamenii marelui “prieten” de la Răsărit care lucrează acum cu orice preţ la înlăturarea de la putere a “regimului” proeuropeanului Băsescu.

REFERINȚE:

• CAZUL ESTE EXTREM DE SIMPLU SI DE CLAR: Plagiatorul mitoman Ponta avea de gand sa i-l serveasca pe procurorul-falsificator Drilea sinistrei justitiei, Mona Pivniceru, ca sa fie propus pentru DNA. Asta pentru ca Drilea ii fusese recomandat de fostul sau sef, George Balan, supendat de CSM si propus spre excludere. Citam din stenogramele Balan: “Bălan George: Știi cum e acum puterea? Înăuntru are furnicile. E un mușuroi de furnici înăuntru. Acesta este DNA care este la mâna premierului“. Alta stenograma: “George Bălan: Victor, crezi că aș putea trece pe la tine astăzi-mâine, când ai tu o fereastră? Victor Ponta: Sigur. Eu sunt la birou până la ora trei. Dacă vrei să-mi faci o vizită, îţi dau o cafea cu plăcere, da?”. La care adaugam faptul ca “Surse judiciare au precizat pentru EVZ că procurorul de caz, Marian Drilea este cel care ar fi copiat stenogramele acestor interceptari încă din vară, când i s-ar fi promis șefia DNA“. De catre cine? Ia sa citim din stenogramele citate mai sus: “DNA care este la mâna premierului“. Numai ca Drilea nu provenea de la DNA ci de la DIICOT. Mona a dorit sa numeasca de acolo succesorul lui Morar stiuta fiind rivalitatea dintre cele doua structuri. Doar a mai aparut asa o stire prin presa ca Mona ar fi dorit-o pe Bica (fost secretar de stat la MJ), dar care a fost tot procuror DIICOT. Cat despre Drilea, acesta a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii “Lucian Blaga” din Sibiu, in 1996 si si-a sustinut doctoratul la Chisinau. In 14 ani de magistratura, el a acumulat o avere de invidiat: sase terenuri, dintre care patru situate intravilan in Brasov si Vulcan, trei apartamente in Brasov in suprafata de 225, 200, respectiv 60 metri patrati, o casa si un BMW X5. Anul trecut a vandut un imobil si un teren cu 60.000 de euro, respectiv 587.000 de lei. Un procuror… modest. Ma mir ca Sistemul nu l-a trimis si pe acesta la un “masterat” in Catania…
• @Cetatean: Aici e aceeasi schema ca cea descrisa de @Bascaliosul in serialul “Cazul Panait, standardul de lucru in Cooperativa Avantul”: un procuror al Sistemului, cu scoala securistica, este folosit de Sistem pentru a compromite alti procurori corecti prin falsificare de documente.
  Articol din 2009: “Patru procurori sunt cercetati de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru fals in declaratii, fiind suspectati de “raporturi cu structuri de informatii”. Este vorba de procurorii Ramona Diaconu, de la Parchetul Curtii de Apel Brasov, Marian Drilea, de la DIICOT Brasov, Lucretia Coman, de la Parchetul Tribunalului Brasov, si Bogdan Parlog, de la Parchetul Judecatoriei Sectorului 6 din Bucuresti. Statutul magistratilor le interzice procurorilor si judecatorilor sa fie lucratori, informatori sau colaboratori ai serviciilor secrete. Dosarul celor patru procurori este desprins din cel al lui Daniel Diaconu, ofiter SRI care a fost trimis in judecata saptamana trecuta de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru fals in inscrisuri oficiale. Diaconu ar fi fabricat in 2004 un document fals de sapte pagini, cu antetul serviciului secret al Ministerului de Interne (DGIPI) si cu semnatura falsificata a sefului acestei structuri.”
  Articol din 17 februarie 2012: “Tribunalul Militar Cluj l-a condamnat săptămâna trecută pe căpitanul SRI Daniel Diaconu la trei ani de închisoare, cu suspendare condiţionată, pentru fals material în înscrisuri oficiale. Procurorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au trimis în judecată pe Diaconu în iulie 2009, sub acuzaţia de fals material în înscrisuri oficiale. Ofiţerul ar fi contrafăcut prin tehnoredactare, în septembrie 2004, un document clasificat „strict secret”, dându-i aparenţa unui act oficial emis de Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) şi semnat de şeful de atunci al acestei structuri, chestorul Virgil Ardelean. [Intrebare: a facut asta de capul lui sa cu stirea uno superiori?] În document era vorba despre ilegalităţi care ar fi fost comise de Ioan Gliga, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov. Cu ajutorul acelui document, căpitanul SRI Daniel Diaconu a forţat apoi demisia lui Gliga. Procurorii susţin că, prin această manevră, ofiţerul intenţiona să contribuie la ascensiunea în funcţie a finului său, Marian Drilea, procuror la DIICOT Braşov. Manevra a ţinut, Ioan Gliga demisionând şi intrând în avocatură. Funcţia sa a fost ocupată de finul Drilea. [Intrebare: de ce a tinut manevra, de ce si-a dat ala demisia daca era curat?] Surpriza a venit ulterior, când superiorii lui Diaconu au descoperit documentul falsificat în fişetul său. În 2006, căpitanului i-a fost desfăcut contractul de muncă. [Hai pe bune?! I-au „descoperit documentul in fiset?”. Avem doua ipoteze: daca a actionat de capul lui, asa e. Insa daca a actionat pusi de sefi, dupa ce treaba a fost indeplinita, acestia s-au intors impotriva lui si au decis sa scape de procurorul-grajdan].
  Combinam stirea cu o alta, tot din 2006: “Capitanul Daniel Diaconu a fost trecut in rezerva, in noiembrie 2006, ca pedeapsa pentru indrazneala de a fi facut o sesizare penala privind modul fraudulos in care fostul director adjunct al SRI, generalul Marin Ionel, isi cumparase locuinta de serviciu!”. [Hopaaaaa…. Nu cumva documentul „descoperit” in fiset a fost plantat ca sa se spele pe maini conducerea SRI? Evident, exista si varianta ca Diaconu sa fi actionat de capul lui cand l-a santajat pe Gliga, insa plangerea facuta la adresa sefilor si documentul „descoperit in fiset” teman cand trebuie parca duc pe alta pista] După încă doi ani, el era reîncadrat în SRI, prin ordin judecătoresc. În prezent, Diaconu se judecă din nou cu instituţia, deoarece a fost îndepărtat pentru a doua oară. Plângerea penală pe care el a depus-o contra şefilor săi i s-a întors împotrivă. Chestorul Virgil Ardelean, zis „Vulpea”, fost şef al serviciului secret din Ministerul de Interne, le-a remis anchetatorilor un document prin care contestă autenticitatea celui prezentat de Diaconu. …În doar trei termene, magistratul a audiat mai mulţi ofiţeri superiori din SRI care participaseră la percheziţia fişetului lui Diaconu. Mărturiile lor nu i-au fost favorabile fostului lor coleg. Daniel Diaconu a contestat varianta anchetatorilor. Căpitanul SRI a încercat să convingă instanţa că documentul i-a fost pus în fişet şi că el nu ar avea nicio legătură cu falsul”
  Ioan Gliga, santajatul: “Fostul procuror al Parchetului de pe lîngă Tribunalul Braşov, Ioan Gliga, a depus ieri mărturie în dosarul fostului deputat PSD, Dorin Lazăr Maior. La această oră avocat în cadrul Baroului Sibiu [articolul e din 207, Ioan Gliga iesise din magistratura], Ioan Constantin Gliga, era, în momentul în care au început neînţelegerile între Maior, partenerul acestuia de afaceri, Ovidiu Tition, şi denunţătorii lor, fostul director al filialei Braşov a băncii Romextera, Mihai Răzvan Maţepiuc, şi oamenii de afaceri Iulian Doftoreanu şi Gheorghe Butum, avocat la două dintre firmele lui Doftoreanu”.
  Deci procurorul santajat s-a angajat avocat la Iulia Dorofteanu si Gheorghe Butum. Cine sunt astia? Niste indivizi care rulau afaceri ca in anii 90, cu credite de la banci pe care le luau pe numele altora: “Alta victima a fost ex-administratorul Navigator SRL, Pop Laurian Claudiu, pe care Doftoreanu l-a racolat, cerandu-i sprijinul in accesarea unor credite. „Cred ca in toamna anului 2006, intr-o seara, am fost contactat telefonic de catre Doftoreanu Iulian care m-a rugat sa ma deplasez la Romexterra Bank Brasov, deoarece Matepiuc Mihai doreste sa vorbeasca ceva cu mine. La intalnirea cu Matepiuc, acesta mi-a spus ca are niste probleme, presupun ca de ordin bancar, si m-a rugat sa ajut sucursala. Eu am spus ca o sa-l ajut si acest ajutor consta in accesarea unor credite bancare in numele Navigator SRL, pe termen scurt urmand ca banii rezultati sa fie folositi in interesul altor firme, ma gandesc ca administrate de Doftoreanu Iulian. Conform extraselor de cont in decursul anului 2006 am accesat opt credite (fiecare de 150.000 RON – n.r.), iar toate creditele au fost utilizate in interesul firmelor Maroma. Ulterior, am aflat ca unele credite au fost acordate fara stirea mea inainte ca eu sa fiu prezent in banca pentru a semna vreun contract de credit. Am mai accesat si alte contracte, pe care le-am semnat personal, fara a sti unde se indreapta banii obtinuti, unul fiind garantat cu un cec emis de catre SC BUT Trading SRL”.
• Pozitia CSM-ului, din 2010: Documentul “a fost gasit in fisetul inculpatului” si continea informatii privind presupuse nereguli comise de un alt procuror, Ioan Constantin Gliga, care urma sa fie santajat si fortat sa demisioneze, arata procurorii de caz. Procuroarea Ramona Diaconu, purtator de cuvant al Parchetului Curtii de Apel Brasov, este sotia ofiterului SRI, iar procurorul Marian Drilea ar fi finul lor. Ioan Constantin Gliga i-a acuzat de santaj pe sotii Diaconu, care ar fi urmarit sa-i faca loc in Parchet finului lor, Marian Drilea. “El a elaborat documentul, care apoi mi-a fost prezentat de doamna Diaconu. Ea a fost cea care mi-a sugerat ca cel mai bine ar fi sa-mi dau demisia. Eu atunci nu banuiam ca documentul respectiv e o emanatie a domnului Diaconu. Nu stiu din ce rationament au procedat astfel, insa cert e ca postul a ramas liber pentru finul lor, Marian Drilea”, a declarat, pentru Mediafax, Gliga”. Din articolul de presa referitor la Procurorul DIICOT-Brasov, fraza: “De altfel, CSM a decis încă din 10 iulie 2012, ca acesta să predea la Bucureşti, la Institutul Naţional al Magistraturii, disciplinele Drept penal şi Drept procesual penal.” reflecta cred cel mai clar superficialitatea cu care CSM cateodata verifica dosarele propriilor magistrati. De altfel au mai avut o balba de acest fel cu CV-ul Corinei Dumitrescu actual membru CSM din partea societatii civile.
• Blejnar puncteaza bine: În opinia mea, un procuror despre care se ştie că este din 2007 participant alături de Victor Ponta la raliurile auto din Campionatul Naţional al României nu are legitimitatea necesară pentru a lansa în spaţiul public teme care pot fi folosite în bătălia politico-electorală.
• Procurorul falsificator l-a interceptat pe Traian Băsescu în beneficiul USL. Marian Drilea, cel care a lansat stenogramele din dosarul „Motorina”, a fost pus sub acuzare în dosarul naşului său, fost ofiţer SRI, pentru falsificarea unor acte strict-secrete. Detalii incredibile din dosarul în care procurorul Marian Drilea este cercetat pentru falsificarea unor documente strict secrete, dând aparenţa că sunt ale DGIPI. Descoperim manevre murdare de intimidare a unui coleg pentu a-şi da demisia din magistratură şi a renunţa la declaraţiile defăimătoare la adresa unui ofiţer SRI şi a serviciului secret. Procurorul a intrat din nou în atenţia CSM după ce convorbiri ale fostului şef al Fiscului, Sorin Blejnar şi mai mulţi reprezentanţi ai statului, printre care şi Tra ian Băsescu, au ajuns în mass-media. Marian Drilea, procuror la DIICOT- Braşov, este cel care l-a anchetat pe Sorin Blejnar şi l-a trimis în judecată în dosarul „Motorina”. Procurorul l-a monitorizat timp de doi ani pe fostul şef al Fisc-ului şi i-a interceptat discuţiile telefonice. La finalul anchetei, el a lăsat în dosar mai multe interceptări care nu au legătură cu ancheta. Mai mult, potrivit unor surse judiciare, Marian Drilea a xeroxat o parte dintre aceste stenograme, înainte de a trimite dosarul „Motorina” în instanţă şi le-a livrat pe surse către mass-media. CSM s-a sesizat cu posibile abateri disciplinare în acest caz şi verifică dacă Marian Drilea a respectat procedurile. Integral in EVZ
• Interceptări Traian Băsescu şi Sorin Blejnar au vorbit pe o linie publică. Discuţia telefonică dintre preşedinte şi fostul şef al ANAF vizând datoriile Rompetrol către stat s-a purtat, potrivit STS, pe o linie telefonică nesecurizată, deşi tema era una de siguranţă naţională. Portalul money.ro a dat publicităţii, vineri, stenogramele unor discuţii telefonice din dosarul „Motorina”, în care fostul şef al ANAF Sorin Blejnar este trimis în judecată de procurorii DIICOT sub acuzaţia de favorizare a infractorului. În premieră pentru mass-media, într-una dintre interceptări apare chiar preşedintele Traian Băsescu. Discuţia sa cu Sorin Blejnar datează din septembrie 2010. Acesta din urmă îl informa despre datoriile către stat ale unor companii, precum Rompetrol şi Tehnologica. Traian Băsescu îi transmitea cum ar trebui abordată problema datoriei Rompetrol, pentru ca statul să-şi păstreze intactă participaţia din acţionariatul companiei deţinute de kazahi. Contactat de „Adevărul”, purtătorul de cuvânt al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), colonelul Adrian Fulea, a explicat cum a putut fi interceptată o convorbire a preşedintelui Băsescu. „Nu preşedintele Traian Băsescu a fost interceptat, ci Sorin Blejnar. Convorbirea s-a purtat de la un telefon din reţeaua publică, aparţinându-i lui Sorin Blejnar, către un telefon din reţeaua publică existent la Administraţia Prezidenţială. STS protejează numai mijloacele de telecomunicaţii speciale din reţelele proprii”, a declarat colonelul Fulea. Integral in Adevarul
• “Consiliului Superior al Magistraturii s-a sesizat în cazul interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate în dosarul penal în care s-a dispus trimiterea în judecată a lui Sorin Blejnar. “Ca urmare a apariţiei în mass-media a unor fragmente din presupuse interceptări efectuate în dosarul penal în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Sorin Blejnar, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu, demarând verificări prealabile potrivit art. 45 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată”, se arată într-un comunicat al CSM. Consiliul a demarat o anchetă pentru a vedea dacă procurorul de caz DIICOT în dosarul “Motorina” a respectat procedura când a introdus interceptările cu președintele Traian Băsescu în dosar fără a le secretiza și pentru a investiga o posibilă scurgere de informații de la Tribunalul Brașov” (B1TV).
• “Este verificat modul în care stenogramele au ajuns în presă, dar și motivul pentru care au fost păstrate interceptări care nu aveau legătură cu cauza dosarului.Surse judiciare au precizat pentru EVZ că procurorul de caz, Marian Drilea este cel care ar fi copiat stenogramele acestor interceptari încă din vară, când i s-ar fi promis șefia DNA.“

• Mateut: “în cazul în care sunt convorbiri personale, care evident nu au legătură cu infracţiunea cercetată, se încalcă dreptul persoanei la viaţă privată, dreptul la respectarea corespondenţei persoanelor private, care este un drept elementar”.

• Victor Ponta a găsit un înlocuitor pentru procurorul-şef Daniel Morar. Surse din PSD susţin că acesta vrea să-l pună la şefia DNA pe unul dintre partenerii săi de raliuri, procurorul DIICOT Marian Drilea. La şedinţa de Guvern de la sfârşitul săptămânii trecute, Victor Ponta i-a cerut public ministrului PNL al Justiţiei, Mona Pivniceru, să demareze procedurile de numire a unui nou procuror general şi al unui nou şef la DNA.
• Procurorul Sima: “În acest caz recent, publicarea stenogramelor ar putea avea chiar şi consecinţe diplomatice”.