Ion Iliescu, Coșmar în România, se întoarce

Toată mizeria și marasmul în care se zbate România pornesc de la numitul Ion Ilici Iliescu, a cărui carieră politică este (am mai spus-o și argumentat-o): o maşină de ucis vise. Cariera lui: o dâră de sânge. De la oamenii uciși în gulagul comunist (care sunt crime împotriva umanității, imprescriptibile) și despre a căror tragedie a luat la cunoștință sub semnătură în ședințele la nivel înalt la care a participat ca și nomenclaturist communist și despre care (crime), deși legea multilateraldezvioltată îi cerea expres să o facă, nu a anunțat organelle în drept (omisiune de denunț se cheamă) și până la cei uciși după 22 decembrie 1989, zi în care s-a hotărât, împreună cu grupul său infracțional organizat, să dea o lovitură de stat și să acapareze în folos personal revoluția română din decembrie 1989. Aici îi pun și cei uciși și schilodiți în bătaie la mineriadele comandate în interes personal de către tovarășul Ion Ilici Iliescu.

Cariera lui Ion Iliescu este istoria actualului Partid Social Democrat – o istorie a minciunii, simulării, distrugerii și estorcării României în interesul personal al acestui grup ing=fracțional organizat care acționează pe teritoriul țării de 23 de ani. Cu voia nimănui, ultimul de pe o listă de tovarăși de nădejde care nu au “întinat nobilele idealuri ale comunismului”, Ion Cârpa Kaghebistă Iliescu a emanat șef al României ce se dorea moderne și scăpată de comuniști, securiști și slugile lor turnătorii. Apoi, fără să-l numească nimeni, a emanat șef de stat. De vreo două, trei ori – că la ei, la grupul infracțional organizat, legea este facultativă și mai ales interpretabilă. Că o dată a fost șef că o cereau vremurile, a doua oară că nu era o Constituție, așa că mai putem număra vreo două mandate pe Constituția schiloadă și plină de fals pe care și-a tras-o împreună cu Iorgovan după chipul său hâd.

Ion Iliescu n-a dat niciodată seamă în fața legii pentru ceea ce a ucis și schilodit după 22 decembrie 1989 în România. Și nici nu are să dea – și-a croit o clică organizată ca o pânză de păianjen și s-a înstăpânit peste ţară. În clica aceasta și-a crescut și educat politicienii de cumetrie. Politicienii de cumetrie crescuți și educați de Ion Iliescu i-au pus la conducerea întreprinderilor “bun ale întregului popor”, acelea pentru care “nu ne-am vândut țara” celor care “nu au mâncat salam cu soia” pe capitaliștii lor de cumetrie. Să le falimenteze, să le transforme în fier vechi, apoi, chipurile să le privatizeze să le poată cumpăra pe un leu şi să le transforme în prospere și extreme de profitabile afaceri imobiliare. Așa au dispărut: Carbochim, URSUS, IOR, Helitube, CS Reşiţa, Tractorul, IMGB, MEHID, Faur, Vulcan, Aversa, Mecanică Fină, Electronica, Steagul Roşu, Industria Sârmei, COS, SIDEX, CUG, Laminorul, ISEH, Solventul, Oţelu Roşu, Nitramonia, MEFIN. S-a scris despre aceste lucruri din anii ’90 până acum de s-au plictisit și procurorii – ei pe vremea aceea investigau numai găinării.

În 23 de ani România nu a fost sub stăpânirea acestui grup infracțional organizat decât pe hârtie și în situații (alianțe) extreme de fragile care s-au terminat permanent cu crize economice majore și adevărate bătăi de stradă. Mineriada din 1999, falimentul FNI, cele două suspendări ilegale ale președintelui Traian Băsescu, muciada din ianuarie 2012 (vărsarea de muci în stradă în numele unui anumit “domn’ Calafat”) șamd, toate au fost expresia agățatului de putere și a istericalelor politice ale acestui grup infracțional organizat creat de către Ion Ilici Iliescu. Membri acestui grup de menșevici au frânat reforma României, au intoxicat opinia publică, au dezinformat, au aruncat în aer economia națională, s-au infiltrat în toate instituțiile statului, subminându-le. S-au comportat ca un adevărat grup de sabotori. Pentru cine? Că, în nici un caz, pentru România.

Zilele acestea, acest grup infracțional organizat serbează 120 de ani de “existență”. Existență declarată fără sincope, deși eu știu cel puțin 50 de ani care ar trebui declarați ca hiatus, măcar prin prisma faptului că membri marcanți ai adevăratului PSD au înfundat pușcăriile comuniste. Așa că, dacă cineva mai avea vreo îndoială privind ideologia clonelor lui Ion Ilici Iliescu, acum află că ei sunt continuatorii ideologici ai PCR. Cu tot cu crimele înfăptuite “în numele păcii” și al „înfrățirii între popoare”, până la „înfăptuirea celei mai frumoase lumi posibile”. Crime care continuă și azi într-o formă mai sofisticată: încă nu face nimeni pușcărie, dar însăși ființa morală, socială și economică a României este subminată sistematic de către acești indivizi.