Intervalul 19 – 23 iulie a reprezentat jumătatea de săptămâna în care liderii comunității maghiare din România și o serie de oficialități din Ungaria au ales să facă băi de iredentism la lucrările Universității de Vară de la Băile Tușnad. Deh, căldură mare fiind, mințile înfierbântate ale comunității maghiare Viktor Orban, Laszlo Tokes, Kelemen Hunor Semjen Zsolt, Nemeth Zsolt și Toro Tibor au dezbatut timp de patru zile soarta maghiarimii, pe care au tradus-o într-un singur cuvânt: autonomie. Între timp (după cum vom vedea mai la vale), miile de tineri pentru care s-a făcut această “universitate de vară”, și-au tradus autonomia în mod personal, specific vârstei, participând la concerte rock, „băute” și diverse alte petreceri. Nu mă miră – în afară de liderii de partid care-s fix ca ai noștri (populiști și degrabă vărsători de cuvinte), majoritatea oprimatei maghiarimi nu are treabă cu “oprimarea”, așa că a ales să facă ceea ce este normal când ești în vacanță: s-a distrat, mai ales că a fost pe gratis.

În prima zi de “dă-i și luptă”, miercuri, 20 iulie, am aflat de la Vicepremierul maghiar Semjen Zsolt (care și-a împărtășit înțelepciunea câtorva zeci de persoane, în timp ce, câțiva metri mai încolo, sute de tineri își astâmpărau setea cu bere), că națiunea maghiară nu va supraviețui dacă nu se va realiza o unificare (“Pentru ca națiunea maghiară să supraviețuiască istoriei trebuie să susținem păstrarea culturii și a limbii dar asta nu este de ajuns. De aceea avem nevoie și de unificarea națiunii maghiare și de aceea avem nevoie de dubla cetățenie”). Că UDMR și celelate formațiuni politice etnice din România riscă să fie asimilate de partidele românești dacă nu pun capăt conflictelor interne. Că 120.000 de etnici maghiari din Transilvaia au cerut dubla cetățenie și că 50% din ei sunt peroane active (21-40 ani). Și că oficialii maghiari sunt deciși să acorde maghiarilor din Ardeal și dreptul de a vota la alegerile din Ungaria (“Asta înseamnă că oamenii au cerut ca pe documente să nu scrie Tiberiu Szabo născut în Cluj ci Szabo Tibor născut în Koloszvar.”). Iată un exercițiu de populism ieftin, situat dincolo de realitatea din Transilvania. Din păcate, pentru spațiul comun transilvănean, politicile de dublă cetățenie (carte de maghiar și alte asemenea parascovenii) duse de către guvernele de la Budapesta au avut ca unică consecință depopularea zonelor locuite de către maghiari. Într-un deceniu de astfel de politici ieftine, în Tîrgu-Mureş, de exemplu, procentul maghiarilor a scăzut sub 50 la sută, iar în Cluj sub 20 la sută. Ungurii din România nu au făcut decât să reacţioneze normal la tentaţia unei vieţi mai decente pe care le-o oferea fie apropiata Ungarie, fie restul Uniunii Europene (mai degrabă restul lumii, cu portița deschisă către aceasta de către intrarea în avans a Ungariei în UE – mulțumită politicilor lui Ion Ilici Iliescu și restul găștii sale de capitaliști de cumetrie). Şi în cazul maghiarilor, cei care au plecat masiv au fost tinerii. Consecinţele Legii Statutului nu au fost calculate corect la Budapesta. Ea a sporit tentaţia şi a netezit drumul de ducere, fără întoarcere a maghiarilor. Așa că, îi traduc și eu premierului „Șmen” (fost șef al serviciilor secrete ungare, promovat în funcții politice) ce au ales majoritatea tinerilor maghiari să le scrie pe documentele finale: astfel, Szabo Tibor, fost Tiberiu Croitoru, sau Croitor Tiberiu, a optat pentru Tiberiu Tailor, Chicago, USA… (TIBERIU, TIBOR – vine din latină și înseamnă: de la Tibru, râu ce trece prin Roma – deh: cum te cheamă pui de dac?).

În a doua zi de “luptă și dă-i”, joi, 21 iulie (după o noapte furtunoasă), în timp ce se încingeau grătarele și pălinca și paharele cu “Unicum” circulau printre tinerii campați în tabăra de la Băile Tușnad, un oficial al Ministerului Economiei a dorit să împărtășească câte ceva despre politica economică a Ungariei. „În Budapesta, când discutăm economia Bazinului carpatic, vorbim ca despre politica financiară a țării noastre”, a susținut, în fața fumului de grătare și mititei, Szatmary Kristof – secretar de stat responsabil de economia internă în Ministerul Economiei Naționale de la Budapesta. Deoarece guvernul de la Budapesta nu știe “dacă zona euro va supraviețui crizei datoriilor guvernamentale”, unificarea neamului maghiar apare necesară chiar și în cadrul unei discuții despre criza economică mondială. Și eu care credeam că numai Crin Antonescu și Victor Ponta au obsesii… Tot din punct de vedere economic, Christopher Ball, profesor universitar din SUA (universitatea Quinnipiac ???!!!) ne spune că Ținutul Secuiesc ar trebui să fie autonom. Omul își expune premisele de la care își pornește raționamentul: „nu cunosc detaliile economice din România” și „nu sunt un expert pe Grecia”. După care își exprimă concluzia demnă pentru o emisiune de umor: „Cred că este există destule argumente ca principatul Transilvania să includă și o regiune ca Ținutul Secuiesc autonom”. Cand este vorba despre Ținutul Secuiesc, omul are o listă emoționantă de argumente pentru a motiva autonomia. Eu cred că l-au pus pe bietul om într-o situație jenantă – cea de a-și da cu presupusul cu privire la un subiect despre care habarnismul său este evident: „sunt aspecte care duc la concluzia că este o chestiune logică” (da, un castravete domn profesor…). Nu știu care sunt marile realizari ale universității Quinnipiac, sunt la fel de ignorant pe cât este profesorul Ball în ceea ce privește “Principatul” Transilvania. Altfel, propoziția despre ponderea schimburilor economice în interiorul Ținutului Secuiesc spune cam totul – mă tem că nu l-au instruit suficient de bine pe profesorul Ball cu privire la ce trebuie să spună (sau or fi fost ceva bariere cultural-lingvistice de nesurmontat), iar sărmanul om, pe banii și mâncarea gazdelor a spus ce a crezut de cuviință doar pentru a fi consonant și amabil.

Plin de spaima că ar “putea ajunge în afara consiliilor locale”, pe care le-au câștigat în ultimii 20 de ani, dacă “nu reușim să punem la punct o colaborare între părți egale”, Toro Tibor, președintele Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania și mâna dreaptă a episcopului-politician-europarlamentar Laszlo Tokes, a detaliat de ce se impune un statut special cu caracter național etnic pentru Ținutul Secuiesc: “în acest cadru, Ținutul Secuiesc este o regiune și mai specială pentru că acolo populația care este minoritară în România este majoritară în plan local și acest lucru ar impune cu un statut special cu caracter național etnic pentru Ținutul Secuiesc; noi susținem orice astfel de inițiativă care ar rezolva această problemă și ar crea acest statut special. (…) Bineînteles că nu putem accepta niciodată construcțiile care ar uniformiza din nou regiunile respective. Acesta este proiectul președintelui Traian Băsescu și al PDL și al PSD pe undeva, care nu ține seama de acele realități care sunt vitale pentru noi. Aceste tendinte de uniformizare nu ne avantajează și nici n-o să fim de acord cu așa ceva niciodată”. Unii încă mai cred că atâta timp cât îi asmuți pe români împotriva ungurilor și invers, aceștia vor uita că cei ce-i reprezintă sunt niște corupți ce-și urmăresc doar interesele proprii în timp ce uită de interesele celor care îi votează…

În a treia zi, vineri, 22 iulie, au constatat că-i rost de scandal și audiență și tembeliziunile de știri din România. Motiv pentru care s-au înmulțit antenele de retransmisie a televiziunilor. Națiunea a asistat în direct cum dădea autonomia în clocot, mai puțin cele câteva mii de tineri maghiari care, la 10:30, când președintele UDMR Kelemen Hunor a anunțat că autonomia trebuie clădită pe axa București – Budapesta – Bruxelles, își refăceau forțelr în corturi sau, ca orice tânăr care se respectă, își dregeau mahmureala. După ce soarele a încins tabăra de la Băile Tușnad, liderii UDMR Tamas Sandor și Borboly Csaba au povestit cum contruiesc Ținutul Secuiesc autoguvernat: “Este importantă unificarea comunității maghiare. Am spus în urmă cu trei ani să schimbăm fața Ținutului Secuiesc” și “În opinia mea, viitorul Ținutului Secuiesc se poate realiza și fără cei trei B: București, Bruxelles și Budapesta. Eu cred că trebuie să nu ne mai gândim cine conduce la București, Bruxelles sau Budapesta. Trebuie să realizăm acest lucru singuri (…) Vrem să promovăm turistic un Ținut Secuiesc verde”. (Dați-mi voie să mă sprijin de secure și să râd nițel – cât de mult “verde” a mai lăsat în urma lui Kerestoy Attila?). În ton cu râsul meu, “ecologiștii” din UDMR (care iubesc atât de mult pădurea încât o taie s-o ducă în casele tuturor sub formă de mobilier șamd) au fost informați de către președintele UDMR, Kelemen Hunor că: mulți membri ai partidului susțin proiectul Roșia Montană. Dar așa, mai pe ocolite, nu direct, să nu cumva să-i doară: “Nu există o decizie formală în UDMR. Sunt mulți care susțin proiectul. Sunt unii care nu susțin acest proiect. Dar o decizie și o poziție formală exprimată prin vot nu există”. Motiv pentru care, ziua de vineri s-a încheiat sâmbătă dimineața în sunetele concertelor rock (bravo, tineret!).

A patra zi, sâmbătă, 22 iulie, s-a lăsat cu o mare nedumerire: eu cu cine votez? Premierul maghiar Viktor Orban a vorbit despre unificarea națiunii maghiare și despre soluția maghiară pentru criza economică într-un discurs de 20 de minute, plus o sesiune de întrebări de 10 minute, în care nu a rostit cuvântul autonomie nici măcar de-o sămânță de scandal. Las’ c-a fost compensat din plin de către “vadimtudorul” lor Laszlo Tokes, care a cerut autonomia Ținutului Secuiesc, a Partium-ului și a Ardealului cu subiect și predicat. Cuvinte precum “autonomie”, “unificare” și “Trianon” au zburat din boxe ca toți atâția porumbei ai păcii câtă înțelegere și multiculturalism se propovăduiește pe la Bruxelles, unde episcopul reformat este vicepreședinte al PE. Ca vișină pe tort, Tokes i-a atacat dur pe liderii UDMR, până la generația fondatoare. Noroc că elecubrațiile i-au fost audiate de către maximum 200-300 de persoane.

Bun, știm cât de mari sunt prostia și corupția în care se scaldă România datorită birocrației centralizate la București. Cu subiect și predicat: banii care adapă partidele în campaniile electorale vin de la sponsori care investesc în ceea ce partidele care ajung la guvernare pot să pună la dispoziție: lucrări publice și posturi guvernamentale bine plătite de la buget – de unde și ultimul scandal în care a fost implicat și sponsorul PDL de la Loteria Română, Benea, prin fiica lui (MAE despre numirea Alexandrei Benea în funcția de director la Institutul Diplomatic Român: “La data numirii în departament doar d-na Benea avea studii post-universitare” și Rubedenii de politicieni, șefi de instituții publice, înalți funcționari și avocați celebri respinși la examenul de admitere la „Programul de formare diplomatică inițială”). În consecință, autonomia administrativă locală nu poate să strice. Motiv pentru care susțin în continuare modelul de autonomie administrativă locală care ridică prerogativele primarilor, apropiind serviciile de cetățean – obținerea acestora cât mai simplu și cât mai rapid (în timp ce șefii Consiliilor regionale sau cum se vor numi vor avea doar prerogative de dezvoltare și viziune unitară asupra infrastructurii). Resping în schimb segregarea pe crterii etnice și tentativa de ghetoizare a Ținutului Secuiesc pe care o cer, din interes pur politicianist, niște fomiști ca Laszlo Tokes și trupa lui de zgomote.

COMPLETARE1: Exact ce spuneam în material despre partea cu scăderea numărului etnicilor maghiari din România: Prezent la lucr[rile Universității de Vară de la Balvanyos, conslierul prezidențial, Peter Eckstein Kovacs, a declarat, într-un interviu acordat Hotnews.ro, că avizul acordat de ministrul Culturii, Kelelemen Hunor, este încă un pas pentru unda verde la proiectul Roșia Montană. Eckstein Kovacs consideră că proiectul este păgubos pentru România și că ministerul Mediul, condus de Laszlo Borbely, este ultima redută. Consilierul prezidențial trage un semnal de alarmă și asupra numărului populației de etnie maghiară, declarând că sunt date care arată că cifrele sunt în scădere. „Sunt rezultatele dintre ultimele două recensămante care arată, pe de o parte, o scădere semnificativă a numărului  cetățenilor de etnie maghiară iar pe de altă parte avem date statistice că populația maghiară din România este destul de îmbătrânită, ca să folosesc această expresie. În legatură cu realitatea demografică, vom afla în curând după recensământul care urmează să se facă în septembrie. Alte recensăminte nu se fac și cred că nici nu este bine a se face.”

COMPLETARE2: La intrarea în sediul PE, încadrată de alte arabescuri ce ilustrează belicoase figuri istorice ale nației respective, tronează harta Imperiului Habsburgic/Austro-Ungar.

Un jurnalist bulgar, ale cărui sentimente naționaliste nu au cum să fie atinse de acest lucru nici dacă ar avea așa ceva, remarca :

“Ceea ce am observat e că toți cei ce intră în clădirea Consiliului se opresc instantaneu în fața covorului și încearcă să înțeleagă ce vrea de fapt să spună Ungaria. Unii își amintesc de faptul că recent această țară a adoptat o nouă lege a cetățeniei care a stârnit reacții virulente în țările vecine, cu osebire în Slovacia. Ungaria are drept scop o nouă configurare a frontierelor ? “

Care e rostul unui asemenea demers când conceptul UE este opus fundamental unor asemenea abordări ? Cum poți ridica genul ăsta de probleme în perspectiva unirii națiilor europene ???? Răspunsul autorilor în fața nedumeririi generale este pe cât de arogant pe atât de îngrijorător: “It’s art, guys, if you don’t understand art, you better don’t make a fool of yourselves!”, ceea ce e un fel de “E artă”, bă boule ! Dacă nu pricepi, mai bine taci că te faci de râs (adică … “mai du-te-n …..” )” exprimat desigur în vocabular diplomatic și elegant. Toate acestea au sens logic într-o singură imagine a “tabloului” politic internațional : eșecul UE.