de Acidutzu
Dintre toate promisiunile USL din campania electorală din iarna anului 2012, în contextul actual, cel mai mult îmi place cea în care se vorbește despre „Descurajarea UDMR de a mai ridica pretenţii şi a impune condiţii”.
Acum reprezentanții UDMR ne spun că: “grupurile UDMR din Senat şi Cameră sunt acum limba cîntarului”. Căci grupul infracțional organizat s-a destrămat și are nevoie de o nouă majoritate să-și poată continua jaful instituționalizat la adresa românilor.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi la Tîrgu Mureș că “depinde de noi dacă recunoaştem şansele momentului”. Și ce moment mai propice pentru lăcomia celor UDMR decât șansa de a negocia cu lăcomia celor din PSD-UNPR-PC? Dovediții de corupție și cei care se luptă din răsputeri împotriva Direcției Naționale Anticorupție, Curții Constituționale a României și Agenției Naționale de Integritate din UDMR (care ar pune botniță acestor instituții ale statului de drept și le-ar încăleca), cad la pace și înțelegere cu omologii lor pușcăriabili din PSD-UNPR-PC. UDMR îi spune lui Victor Ponta cât ne costă pentru a-l sprijini la guvernare – că pe toți ne costă, indiferent de naționalitate acest colaboraționism politicianist.
Să vedem cum se traduce în limba pușcăriabililor „Descurajarea UDMR de a mai ridica pretenţii şi a impune condiţii”… Deci, pe lângă posturile de vicepremier, miniştri, secretari de stat şi funcţii în administraţia locală, şi o serie de probleme restante, s-au mai ridicat pretenții și s-au impus condiții cu privire la înfiinţarea Universităţii de medicină în limba maghiară, la Târgu Mureş, prevăzută de trei ani în Legea Educaţiei (blocată de actualul guvern, care a și dărâmat guvernul MRU având acest punct pe moțiunea de cenzură), folosirea simbolurilor naţionale, în condiţiile în care multe primării conduse de maghiari au fost date în judecată pentru arborarea steagului secuiesc, precum și punerea în aplicare a prevederilor din protocolul semnat cu USL (deci și cu actualii “nevinovați” liberali) privind revizuirea Constituţiei, reorganizarea teritorială şi reglementarea drepturilor culturale.
Chiar trebuie acceptat linsul acolo unde s-a scuipat ca și normă politică?
De toată gargara Uniunii Social Liberale cu care a momit alegătorii în 2012 se alege praful.
PS: Ridicolul grupului infracțional organizat impropriu numit guvernare (și semi-majoritate parlamentară mai nou), frizează absurdul prin Călin Anton Leordean Papion Popescu Tăriceanu și partidul său de unică folosință (măcar cu PNL cei din PSD s-au șters intens și des la dos).
Fotografiile mele
Gazeta de Cluj
Glasul Hunedoarei
HotNews
Kamikaze
Monitorul de Cluj
Ziar de Cluj
Dan Ielciu
Dan C. Lungescu
paulniculescu
Acidutzu
Admin
sab2235
Sare'n Ochi 
Folosirea propriilor simboluri naţionale în spaţiul public şi înfiinţarea liniei maghiare, prin departamente separate, la UMF Târgu Mureş, sunt doar două dintre dorinţele mai vechi ale UDMR, din spectrul extinderii drepturilor minorităţilor naţionale.
Folosirea „în mod liber, în spaţiu public şi privat“ a propriilor simboluri care reprezintă idenitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă a minorităţilor naţionale a fost introdusă şi în proiectul de revizuire a Constituţiei. Alineatul a fost însă declarat neconstituţional de judecătorii CCR, cu majoritate de voturi. Aceeaşi soartă au avut-o şi alte articole sau alineate introduse în proiectul de revizuire la solicitarea minorităţilor, precum cel care ar fi permis acestora să înfiinţeze, „potrivit Statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege“, organe proprii de decizie şi executive. Cum revizuirea Constituţiei a fost blocată prin ruperea USL (nu mai există majoritatea de două treimi necesară adoptării), maghiarilor le rămâne să încerce introducerea acestor prevederi în alte legi. Aşa ajungem la mult-discutatul Statut al minorităţilor naţionale, proiect de lege depus în Parlament în iunie 2005, discutat, abandonat, iar discutat, iar abandonat după cum UDMR s-a aflat sau nu la guvernare. Ultima dată, proiectul s-a aflat pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor în septembrie 2012, când a fost retrimis la comisii pentru o săptămână. Acolo a rămas în condiţiile în care UDMR nu a mai fost cooptată la putere după alegerile generale din decembrie 2012. Reamintim că Statutul vorbea despre autonomie culturală, înfiinţarea unui Consiliu Naţional al Autonomiei Culturale (for catalogat de unele voci drept un parlament al minorităţii respective) şi despre imposibilitatea modificării limitelor unităţilor admnistrativ-teritoriale şi a circumscripţiilor electorale în defavoarea ponderii minorităţilor care locuiesc acolo.
Nu în ultimul rând, liderii UDMR îşi mai doresc, după cum au trecut şi în protocolul semnat în 2012 cu liderii defunctei USL, „reprezentarea proporţională a cetăţenilor de etnie maghiară în diferitele instituţii, structuri deconcentrate şi instituţii la nivel judeţean şi local“.
Faţă de alte dăţi când şi-au negociat intrarea la guvernare, acum liderii UDMR plusează. De pildă, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, spune că extinderea drepturilor minorităţilor naţionale ar trebui să se facă nu doar prin legi obişnuite, care pot fi ulterior schimbate cu uşurinţă sau pot fi atacate la Curtea Constituţională, ci şi printr-un acord încheiat între Guvernul de la Bucureşti şi cel de la Budapesta. “Dacă se schimbă cursul politic, dacă vine un nou guvern, printr-o nouă ordonanţă o poate modifica pe cea veche şi iar ne trezim acolo de unde am pornit, adică nicăieri. Am convingerea că încheierea unui asemenea acord ar fi singura soluţie care nu ar putea fi desfiinţată de un nou guvern în cazuri precum UMF Târgu Mureş sau Legea învăţământului“, a explicat Borboly Csaba, printr-un comunicat de presă. Acesta a subliniat, totodată, că UDMR a avut „un oarecare rol“ în „procesul de dezmembrare a USL“ şi că „trebuie să profităm de această ocazie“.
Borboly indică şi o măsură concretă care ar trebui să fie luată de noul guvern până la alegerile europarlamentare: statul român să finanţeze Universitatea Sapientia, „necesară pentru afirmarea tineretului maghiar şi pentru păstrarea identităţii naţionale“.
Mai puţin public, dar nu mai puţin insistent, reprezentanţii Uniunii urmăresc însă şi alte scopuri, care ţin mai puţin de minorităţi şi mai mult de lupta anticorupţie. Reamintim că surse ale României libere au relatat că liderii UDMR ar fi ridicat, în cursul negocierilor de până acum, şi problema unei noi încercări de modificare a Codului Penal. La fel ca în „marţea neagră“, s-ar viza redefinirea noţiunii de funcţionar public (în noul Cod Penal, cel intrat în vigoare la 1 februarie) astfel încât parlamentarii, primarii şi şefii de consilii judeţene să nu mai răspundă pentru conflict de interese şi alte infracţiuni. O astfel de amendare a Codului Penal este dorită şi de baronii PSD, care exercită mari presiuni asupra lui Victor Ponta.
În context, merită privită cu atenţie o informaţie vehiculată pe surse: Gyorgy Frunda ar putea prelua conducerea Ministerului Justiţiei. Fostul senator UDMR, devenit consilier onorific al premierului Ponta după ce a nu a intrat în Parlament la alegerile din decembrie 2012, s-a remarcat prin declaraţii acide la adresa DNA, ANI şi partenerilor strategici ai României care se declarau îngrijoraţi de încălcarea statului de drept de către USL. La vizita recentă a secretarului de stat adjunct american, Victoria Nuland, Frunda declara că România nu e „colonie“ a SUA şi că refuză ideea că oficialul „vine să inspecteze în România nivelul sau stadiul drepturilor omului, statului de drept şi al democraţiei“. Apoi, când Inspecţia Judiciară a apreciat că premierul Ponta a încălcat independenţa Justiţiei prin declaraţiile făcute după a doua condamnare a lui Adrian Năstase, Frunda s-a grăbit să apere „dreptul“ prim-ministrului de a critica Justiţia. Pe când se afla în Senat, la discutarea legii ANI, reprezentantul UDMR a impus amendamente de natură să lase Agenţia fără nici o putere de control al averilor politicienilor.