Ați fost vreodată beți matol după dreptate?

Constituţia noastră, ca orice constituţie inspirată din respectul față de om, ne asigură egalitatea. Da, vorbim despre egalitatea de tratament în faţa legii, de egalitatea în drepturi şi datorii, nu despre egalitate de IQ sau de avere. Suntem egali ca subiecţi de drept şi în calitatea noastră de cetăţeni. Numai că, în viaţa de zi cu zi, această egalitate e greu de ţinut – prin corupţie, unii cumulează mai multă egalitate. Numai prin corupție se poate ajunge la un regim de excepţie. Nu-i frumos, nu e elegant, e chiar jenant – dar să nu cumva să presupuneți că, măcar o vreme, până ajung la rutină, corupătorii simt lipsă de confort sufletesc (măcar – vorba unui prieten care-mi povestea despre cum își mituia profesorul cu bonuri de benzină pe vremea lui nea’ Ceașcă: “lua, dar cu jenă”). Despre ceilalţi, biete victime ale acestui straniu fenomen de persuasiune, ce să mai vorbim? Le vezi strigătul de revoltă (și cerere de ajutor) în vile, jipane și cererile de înscriere în Top 500 Capital…

Dar noi vom vorbi despre cazurile în care excepţiile de la egalitate trebuie create în folosul Patriei. Acestea sunt cele mai admirabile. Beneficiarii lor nu au conştiinţa stânjenită a unor privilegiaţi. Din contră, orice bonus de egalitate suplimentară le sporeşte conştiinţa propriei jertfe pentru binele naţiunii. Nu putem pune, chiar aşa, grosolan, tam-nisam, un demnitar în condiţii de egalitate efectivă cu un cetăţean ordinar. Patria n-ar mai funcţiona la parametri ei de Patrie dacă nu s-ar crea câteva facilităţi în sistem.

După ce vă acomodați cu ceea ce v-am scris mai sus, am să vă rog să nu mai încercați să vă imaginați cine împarte dreptate în România: vă voi da eu câteva exemple. Să știți cine se sacrifică pentru noi, ducând, fără să se plângă, greutatea privilegiilor.

Cazul unu: “Beutura și bufetul ăstea mi-or mărit bugetul, of, of!” Judecătoarea Elena Turcu, acuzată că şi-a condus autoturismul pe drumurile publice, sub influenţa alcoolului, şi că a acroşat vehicule, a fost repusă în funcţia deţinută la Tribunalul Dâmboviţa înainte de a fi inculpată. În 8 aprilie, judecătoarea dâmboviţeană Elena Turcu a fost achitată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ea fiind judecată pentru conducerea unui autoturism sub influenţa aloolului, fără a fi stabilită exact alcoolemia, astfel că ICCJ a apreciat că fapta magistratei nu este prevăzută de legea penală (articolul 10, litera b Cod procedură penală). Hotărârea a rămas definitivă, prin nerecurare. Astfel, Turcu a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să se constate încetarea suspendării din funcţie, cu consecinţa repunerii în situaţia anterioară, respectiv plata drepturilor băneşti de care a fost lipsită şi recunoaşterea vechimii pe perioada cât a fost suspendată. Drept pentru care, CSM a decis, săptămâna trecută, repunerea în funcţie a magistratei Elena Turcu şi recunoaşterea vechimii acesteia pe perioada suspendării, respectiv 8 iulie 2010-19 aprilie 2011, dispunând totodată sesizarea Comisiei de evaluare pentru a ţine cont atunci când va fi evaluată judecătoarea dâmboviţeană, procedură realizată din trei în trei ani. Pentru a putea vizualiza mai bine drumul Justiției către Dreptate (sau invers), vă derulez pe repede-înainte câteva aspecte ale cazului: în februarie 2009, Elena Turcu, preşedintele Secţiei penale a Tribunalului Dâmboviţa, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să fie eliberată din funcţie. CSM a luat act în 25 februarie 2009 de demisia judecătoarei Elena Turcu din funcţia de preşedinte al Secţiei penale a Tribunalului Dâmboviţa. Elena Turcu a cerut să fie pensionată, iar CSM a luat act de pensionarea judecătoarei dâmboviţene, înaintând în acest sens decizia către Preşedinţie, consemnând faptul că nu îndeplineşte condiţiile de pensionare. Preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze decretul de pensionare a judecătoarei Elena Turcu. Așa că aceasta a făcut şi demersuri de a intra în avocatură, la începutul anului 2009. Noroc că n-a angajat-o nimeni, altfel rămânea și cu banii luați și cu onoarea “nereperată”.

Cazul doi: Doamna Justiție, o curvă legată la ochi. Vorba colegului de blogosferă Ribelalu: “Justiția noastră a ajuns bătaia de joc a tuturor mafioților. Nu mă voi referi la cazurile arhicunoscute când sunt eliberați suspecți pe bandă rulantă pe motive fantasmagorice ca de exemplu că x este fotbalist și campionatul este în plină desfășurare sau prefectul y dacă face pârnaie ar echivala cu o răzbunare pentru faptul că a omorât un copilaș nevinovat de 3 luni și a fugit de la locul accidentului. Mă voi referi la un caz mai puțin cunoscut întâmplat la Iași, în care o judecătoare cu tupeu se cacă pe ea de lege, la fel ca bețiva de la Târgoviște”. Pe scurt: în 2007, un afacerist local, Ion Zăpodeanu, cumpăra de la judecătoarea Camelia Acrâșmăriței drepturile succesorale pentru un teren de 50 de hectare din județul Olt pentru care i-a plătit acesteia suma de 210.000 euro. De ce l-a apucat dorul de județul Olt pe un om de afaceri din județul Iași? Deoarece, în același timp, madama care agita (mă rog, în final, o învlina) balanța era tocmai judecătoarea ce-mpărțea dreptatea într-un proces în care era implicat Ioan Zăpodeanu, care se lupta cu familia Fisher pentru o moștenire fabuloasă: 7000 de hectare în județul Iași. Și să vedeți ce valoare au terenurile din județul Olt, față de cele din Iași: Ioan Zăpodeanu a cumparat, cu numai 300.000 de lei, drepturile succesorale de la Anisia Sebastiana Fisher, pentru cele 7.000 de hectare revendicate. Un fleac față de cei 210.000 euro pentru numai 50 de hectare dați judecătoarei. Ce anume face diferența? Ochii închiși ai judecătoarei din timpul procesului. Dar vă las să vă delectați cu toată povestea la Ribelalul pe blog.

Cazul trei: Judecător la judecător nu scoate ochii în primă instanță. Judecătoarea Larisa Julieta Dragomir, de la Judecătoria Cornetu, a fost reținută, joi seara (săptămâna trecută), de către procurorii DNA, dupa ce a fost prinsă luând mită 2.300 de euro de la o, normal, persoană pentru a da soluții favorabile în dosarele civile ale acesteia. Alături de judecătoarea Dragomir a fost reținut și Marin Nicolae, acuzat de complicitate la dare de mită și la luare de mită, în formă continuată. Pe scurt: judecătoarea, nesatisfăcută de măsurile de austeritate luate de către Guvernul Emil Boc (reduceri salariale, alea-alea), s-a gândit să nu-și lase copilașii să gâgâie de foame, drept pentru care a pretins și primit de la o persoană (care, sătulă de atâta dat, sau prinsă de către procurori cu altă mâță în sac și/sau în speranța unei negocieri favorabile sieși, a devenit denunțătoare), prin intermediul lui Marin Nicolae, sumele de 1.000 de lei și 2.300 de euro pentru a pronunța sentințe favorabile în dosarele pe care denunțătoarea le avea spre soluționare pe rolul Judecătoriei Cornetu – Secția civilă. Cei doi au fost prinsi în flagrant delict de către procurori chiar în timp ce-și practicau meseria (cântăreau mita pe cântarul Justiției). Judecătoarea a fost arestată preventiv, pentru 15 zile, numai după ce o instanță supremă a admis, sâmbăta trecută, recursul procurorilor anticorupție împotriva deciziei Curții de Apel București prin care aceasta a fost lăsată liberă. Cu o zi în urmă, considerând flagrantul nerelevant, Curtea de Apel București a decis că judecătoarea Larisa Julieta Dragomir să fie cercetată în libertate. În schimb, cel care a împins-o în ispită pe nevinovata judecătoare, complicele Marin Nicolae, acesta a primit mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile. Justiția a triumfat. Oricum, eu nu prea pricep legislația română, deci, întreb: de ce pentru judecătoare arestarea preventivă este de 15 zile, iar în alte cazuri, de exemplu, complicele, arestarea este de 29 zile? Știe cineva să-mi răspundă?

Și un bonus: Cum își justifică Cornel Nistorescu accidentul în care a rănit grav doi tineri motocicliști: copilul era agitat. Și cum a încercat să-și tergiverseze procesul cu ajutorul unui martor mincinos care a căzut testul poligraf.


Acest articol a fost publicat în Procurorul cu toporul și etichetat , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Ați fost vreodată beți matol după dreptate?

  1. Alina RAUS zice:

    Rândurile de mai sus mi-au adus aminte de ceva ce mi-a atras atenția la susținerea unei teze de doctorat în istorie. Lucrarea trata urmărirea infractorilor în secolul XVII.
    Din punct de vedere al infracțiunilor MAIOR POTENTIA reprezentau cinci fapte de mare violență toate îndreptate împotriva NOBILULUI și erau sancționate cu pedeapsa capitală, iar MINOR POTENTIA erau aceleași cinci fapte dar comise împotriva unor OAMENI DE RÂND, alături de procese referitoare la moșteniri, partaj, injurii etc. și erau sancționate doar prin amenzi.

  2. Never More zice:

    De ce s-a rătăcit dosarul “FNI-Sibiu” opt ani de zile pe drumul dintre Parchet si Politie. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) explică, într-un comunicat de presă de astăzi, cum a fost posibil ca peste 5400 de plângeri penale ale unor investitori FNI din Sibiu să fie soluţionate abia la 10 ani după ce au fost depuse la Parchet şi de ce niciun procuror nu poate fi tras la răspundere pentru acest fapt. Singurul pedepsit în acest caz a fost grefierul-şef de la Parchetul Tribunalului Sibiu, sancţionat disciplinar cu o reducere cu 15% a indemnizaţiei de conducere timp de trei luni. Dosarul penal ce cuprinde aceste plângeri a fost soluţionat şi trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) abia acum câteva zile, în condiţiile în care cei nouă inculpaţi în afacerea FNI, printre care Ioana Maria Vlas, au fost deja condamnaţi definitiv pentru înşelăciune. Acest dosar a ajuns la DNA în 2008, moment în care instituţia a trimis o sesizare CSM în care arăta că “în perioada 2000-2008 nu au fost efectuate niciun fel de acte de urmărire penală” în cauza respectivă şi solicita ca procurorii de la Parchetul Tribunalului Sibiu care se fac vinovaţi de acest lucru să fie sancţionaţi disciplinar.
    http://www.evz.ro/detalii/stiri/de-ce-s-a-ratacit-dosarul-fni-sibiu-opt-ani-de-zile-pe-drumul-dintre-parchet-si-politie-9.html

  3. Băşcăliosul zice:

    „De ce pentru judecătoare arestarea preventivă este de 15 zile, iar în alte cazuri, de exemplu, complicele, arestarea este de 29 zile?”
    Procurorii riscă mai puţin să-i scape pe amândoi în libertate, în aceeaşi perioadă de timp, când inculpaţii şi-ar putea corela declaraţiile şi ar ascunde mai uşor adevărul.
    Un pas în plus după gratii, un salt uriaş pentru omenirea inculpaţilor cu declaraţii utile la întocmirea rechizitoriului de trimitere în judecată!

    • Sare'n Ochi zice:

      🙂 deci nu este vorba despre nici un privilegiu, ci doar tactica si strategie pur procuroreasca?

      • Băşcăliosul zice:

        Da. A risca mai puţin înseamnă şi a te mulţumi cu puţin, în cazul cererii de arestare preventivă a doamnei cu mita sub robă. Instanţa admite sau respinge cererea procurorului aşa cum a fost ea formulată, cu respectarea limitelor ei. Procurorul nu se tocmeşte cu instanţa, de ex. să ceară 29 zile de arest, iar judecătorul să-i spună că ar fi suficiente numai 15. A cerut din start 15 şi le-a obţinut, dar dacă cerea 29 avea şanse mai mari să fie refuzat politicos şi, poate, a apreciat că nici nu are nevoie de mai mult de 15, după scopul urmărit în cadrul anchetei. La celălalt inculpat, cu 29 din prima, se schimbă niţel strategia, după simptome şi puterea lui de adaptare la scoaterea adevărului pe şleau. 🙂 (Spre deosebire de mituita mult mai predispusă la a-l lua pe „nu” în braţe).

  4. Pingback: Ce spune un magistrat din CSM când se uită în oglindă? “Vai ce bun sunt, reforma-m-aș!” | Sareinochi's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.