„Ei” vor respect…
de Ștefan Ciocan
De mai bine de 10 ani, Traian Băsescu rezistă atacurilor venite din partea diverselor forme de „agregare” ale componenţilor actualului USL. Fie că au fost conduşi de Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Victor Ponta sau Crin Antonescu, adversarii lui Traian Băsescu au sfârşit prin a fi obligaţi să se replieze şi să gândească noi strategii pentru a-l debarca pe actualul preşedinte. Este evident că Traian Băsescu nu se bazează nici pe forţa unui partid, actualmente inexistent în spatele lui, nici pe susţinerea unor grupuri de interese economice şi în ultima vreme nici pe o largă susţinere populară. Şi totuşi cine este în spatele lui Băsescu? Cineva care poate fi atât de puternic încât să facă faţă trusturilor de presă şi banilor aruncaţi în această luptă de miliardarii Voiculescu, Vântu, Patriciu, Ghiţă împreună cu baronii locali ai USL. Răspunsul la această întrebare cred că poate fi găsit la Curtea Constituţională a României. Evoluţia „scorului” meciului dintre Băsescu şi USL, arbitrat de Curtea Constituţională, ar trebui să-i pună pe gânduri pe Antonescu, Voiculescu şi Ponta. În vara anului 2012, când preşedintele a fost suspendat, toate deciziile Curţii Constituţionale care au fost în favoarea lui Băsescu au fost luate cu scorul de 5 la 4. Atunci, cel puţin la nivelul aparenţelor, existau patru judecători controlaţi de USL şi cinci de Traian Băsescu. S-au lansat acuzaţii publice la adresa judecătorilor care l-au susţinut pe Băsescu. Aceştia au fost linşaţi mediatic de trusturile mogulilor de presă din anturajul PSD şi PNL. La nivel politic s-au tras toate sforile ca USL să poată răsturna balanţa în Curtea Constituţională. Timp de doi ani, Antonescu, Ponta şi Voiculescu s-au chinuit să pună mâna pe majoritatea în instanţa care i-a încurcat atât de mult în procesul de anihilare a principalului lor duşman, Traian Băsescu. Cei trei au pus la cale o diversiune propunând-o pe judecătoarea Iulia Motoc pentru a reprezenta România în CEDO. Prin plecarea acesteia şi numirea unui om de-al lor, strategii USL credeau că vor pune mâna pe Curtea Constituţională. L-au numit în locul unei judecătoare care a luat decizii în favoarea lui Băsescu tocmai pe juristul Toni Greblă, nimeni altul decât cel care a citit actul de „acuzare” a lui Traian Băsescu în momentul suspendării sale de către Parlament. În prealabil în CCR au mai intrat încă doi oameni din „tabăra” USL, Valer Dorneanu şi Mona Pivniceru.
Rezultatul sforilor trase timp de doi ani de către strategii USL a fost unul favorabil lui Traian Băsescu. De la 5 – 4 în urmă cu doi ani, Băsescu câştigă mai nou meciurile categoric cu 9 – 0. Ce îi determină pe oamenii puşi de USL să voteze împotriva legilor propuse de actuala majoritate parlamentară? La acestă întrebare cred că nu pot să răspundă nici măcar Voiculescu, Antonescu sau Ponta. Dar este evident că schimbarea de opinie a celor trei judecători numiţi la Curte de USL nu are nicio legătură cu o bruscă simpatie pe care au dobândit-o faţă de Traian Băsescu, ci mai degrabă cu abnegaţia pe care o arată marile puteri occidentale când vine vorba să apere democraţia din România.
Fotografiile mele
Gazeta de Cluj
Glasul Hunedoarei
HotNews
Kamikaze
Monitorul de Cluj
Ziar de Cluj
Dan Ielciu
Dan C. Lungescu
paulniculescu
Acidutzu
Admin
sab2235
Sare'n Ochi 
Buna dimineata! Frumoasa poza!!!!!!Nici ca se putea alta mai concludenta.
😀
buna dimineata.
multumim.
Nu cred ca judecatorii CCR sunt niste marionete de care trag fiecare partid asa cum lasa sa inteleaga o parte a presei. Cred ca de cele mai multe ori deciziile CCR au ponderat excesele „puterii” aflate la ciolan. De cele mai multe ori s-a opus Parlamentului care in „falosenia” sa, a trecut peste bunul simt si prevederile Constitutiei.
corect.
la noi oamenii sunt obisnuiti sa judece numai in functie de interes, nu de lege si bun simt. daca CCR da un verdict care convine, toata lumea aplauda. invers, toata lumea huiduie.
Dece a ajuns ininsolventa Hidroelectrica una din cauze cresterea de 15 ori a pretului apei uzinate fata de anul 2000 adica de la 0,007 lei la 1,1 RON in luna decembrie 2010
Hidroelectrica produce cel mai ieftin electricitatea, la costuri sub 10 dolari MWh si a capatat permisiunea sa o vanda la 20 de dolari MWh. Anul trecut a produs circa 20 TWh, adica 20 miliarde KWh, ceea ce a reprezentat aproape 34% din productia totala (hidro+nucleara+termo). Exporturile au constituit peste 17% din productia hidro, adica 6% din productia pe ansamblu. Inutil aproape sa precizam ca tot exportul de electricitate se face din surse hidro – nu intamplator, pentru ca aceasta costa ieftin! – si ca producatorii de electricitate din surse termo de fapt nu exporta, pentru ca aceasta electricitate are, comparativ, un cost ridicat si nimeni din strainatate nu doreste sa o cumpere.
Ilie Serbanescu – Romania Libera (06-09-2006)
Apa bagă Hidroelectrica în pierdere si in insolventa.
„Sunt hidrocentrale la care preţul apei uzinate reprezintă cea mai mare parte din costuri. De exemplu, la Porţile de Fier, costurile cu apa reprezintă 65% din costurile de producţie. Apa ne costă aproximativ 80 lei/MWh! Nu este normal! În plus, legislaţia favorizează energiile regenerabile, dar şi Complexurile Energetice Oltenia şi Hunedoara, ale căror producţii sunt preluate cu prioritate în sistemul energetic naţional, ceea ce creează probleme Hidroelectrica”, a declarat Remus Borza pentru focus-energetic.
De remarcat, conform tabelului definit al creanţelor, întocmit de administratorul judiciar, Hidroelectrica are de plătit „Apelor Române” şi filialelor acesteia peste 300 milioane de lei (311.338.799, 68 lei în total, adică aproximativ 71 milioane de euro).
Deversare împotriva inundaţiilor
Astfel, practic, Remus Vulpescu îl acuză pe administratorul judiciar, Remus Borza, că nu a fost capabil să încheie contracte de vânzare a energiei electrice pe măsura capacităţii de producţie a Hidroelectrica, ceea ce a condus la deversarea apei, fără a se produce energie electrică. În plus, având în vedere cantitatea de apă disponibilă în lacurile de acumulare, este clar că nu s-a utilizat apa pentru a produce electricitate, ceea ce a condus la creşterea nivelurilor de umplere în lacuri la valori record.
Totuşi, pentru Hidroelectrica, apa neuzinată din lacurile de acumulare ar putea reprezenta un venit amânat, pentru că se anunţă secetă în lunile iulie – septembrie, ceea ce înseamnă că, în această perioadă, ar putea utiliza apa din lacuri şi produce şi vinde la preţuri mai mari decât în prezent, mai ales că, statistic, nici vântul nu bate în acest timp.
Pe de altă parte, cantitatea record de apă din lacuri ar putea reprezenta un pericol, pentru că, dacă va mai ploua în perioada următoare, apa nu va mai avea unde să se acumuleze, crescând riscul de inundaţii în aceste zone (vezi raportul Apelor Române pentru ziua de 30 iunie 2013 – Volumele principalelor lacuri de acumulare). În unele lacuri, nivelul a depăşit 100% din capacitate.
http://www.focus-energetic.ro/vulpescu-il-acuza-pe-borza-11011.html
stiu baietii destepti sa faca bani si din apa de ploaie. mai ales daca produc si dezastre.