Haideți domnu’ procuror, c-un cuțit și un topor, să descâlcim ițele jafului “investiției” de la Răchițele – Ic-Ponor

Zilele trecute, procurorii au descins la firma CRIDOV, firmă care a câștigat astă vară licitația de reabilitare a drumului Răchițele – Ic Ponor, în asociere cu Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj SA. Descinderea s-a lăsat cu rețineri și acuzații grave. Aflăm că patronul firmei, Cristian Mureșan, este acuzat că a falsificat rapoarte pe drumul Răchițele – Ic-Ponor, drum realizat din fonduri europene și care a fost „jefuit” în ultimul hal încă de la prima roabă cu balast care s-a folosit acolo. Rămâi uimit să afli că s-a furat în continuare de la o lucrare pentru care există deja un dosar penal, că și alții au fost harnici să fure de acolo. Rămâi uimit să afli că Mureșan a întocmit rapoarte în fals în numele SC New Tel Drum, fără nicio problemă legată de afectarea siguranței circulației pe drumurile publice – c-așa-i la borfași, nu contează cine moare, lor să le iasă banul!

Hoția ca hoția, dar subtilitățile ne omoară

Interesul poartă fesul în toate instituțiile clujene și la niveluri la care nu te-ai aștepta. Despre acest interes vom discuta. Interes sau prostie majoră – rezultatul este același: un nou posibil prejudiciu în valoare de 3,3 milioane de lei adus Bugetului CJ Cluj.

Vom vorbi despre ceea ce cred că va fi cea mai scurtă bucurie de care se va bucura Consiliul Județean Cluj după o victorie obținută în instanță. Pe 16 iunie 2015, CJ Cluj a obținut de la Curtea de Apel Cluj o sentință definitivă în apelul (și subliniez: APELUL) făcut împotriva sentinţei civile nr. 4378 din 16.06.2014, pronunţată în procesul cu firma MBS Group, de către Tribunalul Cluj. MBS, fostul devalizator al lucrării „Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele – Prislop – Ic Ponor”, ceruse în instanţă “rezilierea Acordului contractual și obligarea Consiliului Judeţean Cluj la eliberarea garanţiei de bună execuţie, plus obligarea plăţii dobânzilor aferente garanţiei de bună execuţie”. Adică CJ Cluj era vinovat că MBS nu-și executase lucrările corect și că mai cerea niște bani în plus față de contract pentru a le încheia. Prin hotărârea pronunţată, Curtea de Apel Cluj a respins solicitarea MBS Group, urmând ca suma în cuantum de 3.293.909,76 lei, să rămână “la dispoziţia forului administrativ judeţean până la recepţia finală a lucrărilor”. Bucurie mare: bani aduși înapoi la buget, beculețe, stegulețe…

Numai că (atenție mare), în 2014, o hotărâre a Tribunalului Cluj dă câştig de cauză firmei MBS Group, cum că: ”Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta MBS Group S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Cluj şi Banca Transilvania S.A. Dispune rezilierea acordului contractual nr. 25/01.07.2009 privind proiectul „Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele – Prislop – Ic – Ponor”. Obligă pârâta Banca Transilvania S.A. la eliberarea sumei de 3.293.909,76 lei în contul curent al reclamantei. Respinge solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Cluj la plata dobânzii aferente garanţiei de bună execuţie de la data de 14.05.2013 şi până la data restituirii efective a acesteia. Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1.484,95 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul Cluj, Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale. Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 iunie 2014.” (sublinierile îmi aparțin).

De ce i s-a dat CJ Cluj recurs ca și cale de atac în loc de apel așa cum era normal să se facă (de altfel este și motivul pentru care atunci când cei de la CJ Cluj au făcut recurs, Curtea de Apel le-a respins “ca inadmisibilă acțiunea în februarie 2015, dar a soluționat cauza corect când s-a făcut apel)? Răspunsul este extrem de simplu, am să-l și bolduiesc, poate așa ne va lămuri vreun procuror dacă asistăm la un interes sau la o prostie crasă din partea celui (celor) care au dat soluția din 2014: recursul, spre deosebire de apel, suspendă până la soluționare poprirea pe contul de la Banca Transilvania în care se afla depusă garanția în valoare de 3,3 milioane de lei. Dacă se dădea cale de atac apel, așa cum trebuia, apelul menținea până la judecare poprirea pe respectivul cont. Cât timp credeți că i-a luat patronului de la MBS ca să se ducă la Banca Transilvania și să fluture sentința și să-și retragă banii? O zi, două? Fac pariu cu oricine, pe orice, că CJ Cluj a câștigat drepturi pe un cont gol-goluț prin sentința Curții de Apel din iunie 2015.

Interludiu: cum și-a bătut joc MBS de banii publici?

Vorbim despre un drum de 20,5 km început în 2009 și “finalizat” printr-o disjungere de dosar penal în 2013 și arestările de săptămâna trecută. Aștept să citesc ce are de spus patronul CRIDOV despre raportările false făcute pe lucrare și în beneficiul cui le făcea. Până atunci, vă invit să trecem în revistă datele unui jaf care sunt convins că are echivalent în fiecare județ al nefericitei noastre Patrii.

În 2009, asocierea dintre firmele MBS GROUP SRL, din Turda, ALFA ROM SRL din Satu Mare şi NEMZETKOZI BETONUT Kft. din Ungaria câștiga licitația pe investiția în valoare de 34 de milioane de lei (cu 85% finanțare din fonduri europene). În 2012, cu lucrările în plop și plopul în aer, între constructor şi beneficiar (CJ Cluj) au apărut neînţelegeri, legate de suplimentarea valorii lucrării. În 2013, aceste neînțelegeri au dus la rezilierea contractului – după ce un an oricum nu s-a lucrat nimic – de data aceasta în mod oficial, ca să zic așa, iar CJ Cluj a cerut o expertiză asupra lucrărilor efectuate. Și s-a constatat ceea ce știa toată lumea: că lucrările nu au respectat standardele de calitate cerute, că MBS Group, a folosit materiale inferioare față de cele prevăzute în proiectul tehnic, care ”nu vor rezista în timp la acţiunile mediului înconjurător, neavând clasa minimă de rezistenţă”. Firește, cei de la CJ Cluj au depus o sesizare la Departamentul de Luptă Antifraudă şi la DNA. Ca o paranteză, Gabriel Silagy, fost consilier PDL de Turda și patron al MBS Group, este suspect într-un dosar rămas în anchetă la DNA Cluj pentru că i-ar fi dat, prin intermediari, lui Horea Uioreanu, peste 33.000 de lei, la începutul lui 2013. Nu s-or fi înțeles la preț, sau o fi realizat Uioreanu că Silagy a furat mai mult la câți bani i-a dat, cert este că, în februarie 2014, CJ Cluj, prin semnătura lui, a depus plângerea penală despre care am pomenit, la care s-a atașat expertiza tehnică independentă, comandată în 27 noiembrie 2013 și realizată la începutul lui 2014 de o firmă din Iași. Expertiza dovedește că executantul n-a respectat Proiectul tehnic revizuit, clasele de betoane la lucrările efectuate și că, din cauza faptului că executantul, deși era obligat să ia măsuri de conservare a lucrărilor executate, recepționate și decontate, nu le-a luat. Rezultatul? Degradări ireversibile ale acestora. Să țineți minte acest aspect. Pentru că fima CRIDOV, cu patronul proaspăt arestat, trebuia să demoleze o parte din aceste lucrări, dar nu a făcut-o (nu știu încă cu complicitatea cui), rezultând un prejudiciu pe care-l estimez, ochiometric, la cel puțin 7 milioane de lei. Adică măcar valoarea plăților pentru aceste lucrări neconforme descrise în proiectul de HCJ adoptat cu suspectă grabă la finalul anului trecut, imediat după debarcarea abuzivă a lui Mihai Seplecan și cuprins (bănuiesc) și în actualul Buget nul de drept al CJ Cluj.

Pentru MBS, intervine, izbăvitoare, insolvența

”Prin adresa înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj sub nr. 451/28.01.2014, s-a solicitat Băncii Transilvania – Sucursala Cluj, în conformitate cu prevederile art. 2 din contractul de depozit de garanţii de bună execuţie încheiat la data de 02.07.2009 între S.C MBS GROUP S.R.L. şi Banca Transilvania S.A., şi ale art. 91 din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare, eliberarea sumei de 3.211.321,38 lei din contul de depozit de garantie de buna executie constituit in favoarea beneficiarului UAT Judetul Cluj, si respectiv transferarea acestei sume, în contul institutiei noastre”, se arată în plângerea penală depusă sub semnătura lui Uioreanu. Numai că MBS intrase deja în insolvență, administrator judiciar fiind numită firma Phoenix Omega IPURL, deținută de liberalul Daniel Păcurariu, șeful ITM Cluj.

”Prin adresa nr. 315/03.02.2014 înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj sub nr. 451/05.02.2014, Banca Transilvania – Sucursala Cluj ne aduce la cunoştinţă faptul că S.C. MBS Group S.R.L. este societate aflată în insolvenţă, iar potrivit hotărârii Tribunalului Specializat din data de 06.12.2013, în Dosar nr. 1557/1285/2013, Phoenix Omega IPURL a fost desemnat administrator judiciar al S.C. MBS GROUP S.R.L.”, au precizat în presa vremii reprezentanții CJ Cluj.

În consecință, CJ Cluj a depus plângere penală la DNA și a cerut instituirea măsurilor asiguratorii (prevăzute de art. 249 şi urm. din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare) asupra bunurilor mobile şi imobile ale persoanelor vinovate, în vederea reparării pagubei produse bugetului instituţiei, inclusiv asupra sumei de 3.211.321,38 lei şi a dobânzii aferente acesteia, reprezentând garanţia de bună execuţie constituită din reţineri succesive, într-un cont deschis la Banca Transilvania S.A., la dispoziţia noastră, conform “Contractului de depozit de garantii de buna executie incheiat la data de 02.07.2009, încheiat intre S.C. MBS GROUP S.R.L. Turda şi Banca Transilvania S.A.”. CJ Cluj s-a constituit și parte civilă. Chestii pentru care și MBS a dat în judecată CJ Cluj! Cine ce să mai priceapă?

Acum, eu nepricepându-mă la insolvențe și alte astfel de chestiuni (și nici nu e rolul meu să mă pricep la toate), fac următoarele observații: MBS s-a declarat insolventă în decembrie 2013, primind un lichidator ca administrator special. Care administrator o fi luat toate conturile firmei MBS le-a golit de conținut conform Legii insolvenței și le-a transferat într-un cont de administrare. Nu știu dacă Legea insolvenței poate anula garanția de pe contul în care se aflau banii de solvabilitate ai acesteia aferent contractului pentru investiția Răchițele – Ic-Ponor. Dar dacă Legea insolvenței poate bate la fund prevederile oricărui contract, atunci care a fost motivul pentru care MBS a cerut prin justiție ca CJ Cluj să-i dea banii de garanție plus dobânda aferentă și viceversa, CJ Cluj a cerut până a obținut câștig de cauză (minus sincopa judiciară pe care am descris-o anterior) acești bani? Cine ce a cerut, de ce a cerut și ce naiba a câștigat, la final, fiecare?

Premeditarea unui tun anunțat?

În iunie 2013, prin adresa înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj sub nr. 8446/07.05.2013, S.C. MBS GROUP S.R.L., în calitate de lider al asocierii MBS GROUP, ALFA ROM S.R.L. şi Nemzetkozi Betonut Kft, prin Societatea civilă de avocaţi Bejenaru & Partners, a comunicat că solicită de la CJ Cluj: „restituirea garanţiei de bună execuţie în cuantum de 3.293.909,76 lei” și „achitarea celorlalte sume datorate conform art. 16.4 ce vor fi cuantificate în următoarele 14 zile calendaristice după inventarierea lucrărilor executate”. La care revine cu adresa din data de 29.05.2013 înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj sub nr. 10124/30.05.2013, în care reiterează că cere: restituirea către Antreprenor a Garanţiei de bună-execuţie constituite, plus tot felul de alte prejudicii printre care și (atenție!): costuri executare Scrisoare Garanţie Bancară nr. 627/01.11.2011: 1.606.113,08 lei pentru cheltuieli efectuate în anul 2012 pentru proiectul aflat în derulare; 25.000,00 lei – costuri aferente executării Scrisorii de Garanţie Bancare de către CEC Bank; 45.000,00 lei – costuri aferente obţinerii de lichidităţi în vederea acoperirii creditului rezultat din executarea abuzivă a Scrisorii de Garanţie Bancară șamd. Adică? Iar întreb: cine, ce, când, unde, de ce a executat?

Nu știu, dar veți vedea că ideologia lor politică, a marelui grup de interese transpartinice din Cluj, e banul.

Ideologia lor politică e banul

Vă ziceam că există “Dosarul Uioreanu II”; deoarece: ”cercetările cauzei mai vizează şi alte fapte reţinute în sarcina suspectului Uioreanu Horea Dorin (fapte de corupţie), a suspecţilor Teaha Mihai, avocat în cadrul Baroului Cluj, Bene Ioan (fapte de corupţie şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice ca infracţiune asimilată celor de corupţie), Şerban Tudor Dan, Ciceo David Ioan, Silagyi Gabriel, Abrudean Mircea, precum şi alte infracţiuni pentru care urmărirea penală s-a dispus in rem, astfel că ele vor face obiectul investigaţiilor penale în continuare, după disjungerea cauzei.”

Gabriel Silagyi a fost consilier local al PDL în Turda până în 2012 și este patronul MBS Group, beneficiara a numeroase contracte cu statul în perioada guvernării PDL (patinoare, bazine și săli de sport). Cum a trecut guvernarea PDL, s-au dus și profiturile firmei MBS. Dacă în 2010 avea un profit net de peste 1 milion de lei, în 2013 a ajuns la o pierdere netă de 4,5 milioane lei. De unde și insolvența despre care vorbim la finele aceluiași an.

Interesante sunt legăturile dintre MBS Group şi Arcadia – o altă firmă de apartament din Turda. MBS și Arcadia deţineau controlul asupra ASM Leader Contractor SRL, Transrom SRL şi indirect la Steel Clading System SRL. La care se adaugă Total Estate Group SRL, o firmă de dezvoltare şi promovare imobiliară. Oficial, MBS-ul consilierului PD-L a dispărut pe 7 septembrie 2010 dintre asociaţi, după anunţul publicat în Monitorul Oficial prin care Szilagyi ceda partea de 50% către Arcadia, fiindu-i revocată calitatea de administrator. Dar în 23 noiembrie 2011, MBS Group a garantat cu patrimoniul (prezent şi viitor, inclusiv cu veniturile din orice activitate), Contractul de credit, nr. 126/15.05.2008, în valoare de 2,3 milioane de euro, acordat de ATE Bank România SA Sucursala Griviţa către Total Estate Group, unde singurul acţionar a rămas Arcadia Engineering. Pe 29 noiembrie 2011, MBS a solicitat o linie de credit nerevocabilă către CEC Bank de 4,4 milioane de lei, garantând cu creanţele viitoare dintr-un acord de garantare încheiat cu Consiliul Judeţean Cluj, care i-a atribuit un contract de reabilitare a drumului judeţean Răchiţele- IC Ponor, în valoare de 8 milioane de euro.

Și, de aici începe jocul notificărilor: în 2010, MBS a notificat CJ Cluj că nu mai poate înainta cu lucrările pentru că în proiectul iniţial nu au fost bugetate podurile şi podeţele. Lucrările suplimentare solicitate de MBS s-au ridicat la 3,815 milioane euro şi au fost aprobate de către beneficiar în luna septembrie. Finanţarea proiectului s-a făcut de la Fondul European de Dezvoltare Regională (85%), bugetul MinisteruluI Dezvoltării (13%) şi bugetul CJ Cluj (2%). Coincidenţa face ca soţia lui Szilagyi, Natalia, să fi fost angajată chiar în Ministerul Dezvoltării ca expert evaluare-examinare la Direcţia de Monitorizare Proiecte.

De menționat faptul că Arcadia a intrat în asociere și cu Romstrade, firma omului de afaceri Nelu Iordache, pentru a crea o nouă societate Romstrade Proiect Otp, al cărei obiect principal de activitate era de lucrări de construcţie a drumurilor, căilor ferate şi autostrăzilor, firma avînd sediul social în Adunaţii-Copăceni.

Dan Șerban este unul dintre cei doi fii ai fostului președinte PSD al CJ Cluj din perioda 2000-2004, Grațian Șerban, perioadă din care datează tunul pe deșeuri numit Power-Pack. USL, ca hoții din bani publici există încă de atunci: licitația pentru proiectul Power Pack a fost câștigată de societatea Intergroup Engineering București, condusă de Vasile Lupu, fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Padurilor, membru PNL, apropiat al ministrului de atunci Gheorghe Flutur. Șerban Grațian a fost consilier județean în perioada 2004-2008 sub președinția liberalului Marius Nicoară. Este perioada în care copiii pesedistului au făcut afaceri în construcții. Dan Șerban este asociat în firmele Con Tour Invest SRL, Colina Invest, S H C Invest, Smart Invest. A fost asociat și în firma Flexipharma, dizolvată între timp, dar în care i-a avut ca parteneri de afaceri pe Răzvan Rotta, Traian Vamos și Iosif Pop. Rotta a fost asociatul de la Compexit al liberalului Marius Nicoară. Iar Iosif Pop a fost directorul Băncii Transilvania. Din 9 mai 2013 Dan Șerban este director general al societății Construcții Napoca SA (unde a fost și tatăl în 2001), având un mandat de 4 ani. El l-a înlocuit pe Ștefan Dimitriu, fost PSD-ist, trecut în barca UNPR. Acționarul majoritar al societății, Ioan Bene, este un apropiat al marelui PSD-ist clujean Ioan Rus. Stenograma unei interceptări din dosarul lui Uioreanu ne arată cum Dan Șerban îi spune directorului Aeroportului Cluj, David Ciceo, că va vorbi cu ”Nelu” (Ioan Rus) să-l cheme la ordine pe vicepreședintele CJ Cluj din partea PSD, Ioan Oleleu.

Mircea Abrudean a fost vicepreședinte PNL Cluj și fost consilier al senatorului Marius Nicoară, care îi este și naș. Fost director la Transelectrica, Abrudean este asociat în nu mai puțin de șase societăți. Două dintre aceste firme apar în referatul procurorilor DNA în cazul Uioreanu ca fiind implicate într-un proiect de modernizare drumuri județene, scos la licitație cu câștigători cunoscuți dinainte. Pentru obținerea unor sume cât mai mari în cadrul etapei de proiectare și întocmire a studiilor de fezabilitate, la înțelegere cu Uioreanu, au stabilit că realizarea studiilor și a proiectelor tehnice să se facă separat. Așa s-a ajuns, de la 105.000 euro, la 240.000 euro pentru aceeasi activitate realizată. Paraîndărătul fiind stabilit la 24.000 de euro, 10% reprezentând procentul negociat cu Abrudean Mircea. În declarația de avere și interese a lui Mircea Abrudean se poate vedea că firma SIAB Development a avut nu mai puțin de 16 contracte de consultanță pentru implemntarea unor proiecte europene cu primării din județul Cluj, majoritatea conduse de primari PNL, inclusiv cel din Fizeșu Gherlii. Potrivit site-ului firmei, aceasta a derulat proiecte în special pe Programul Național de Dezvoltare Rurală, în valoare totală de aproape 32 milioane euro. De notat că, la data derulării proiectelor, Ramona Abrudean, soția (ex-soția?), era consilier evaluare-examinare la Direcția Constatare și Stabilire Nereguli din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Cum vă ziceam, ideologia lor politică e banul.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Băga-mi-aș votul!, Ghinion 100% și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s