Cum să nu-și dea obștescul sfârșit cuvintele legate de muncă, când nimic din ceea ce o definește nu mai are valoare? Începând chiar prin faptul că nu se mai educă dorința de „sudoarea frunții” în împlinirea muncii. Prin sudoarea frunții obții cu mult mai puțin, sau cel mult egal, cât obține, prin furt și prin minciună, un politician român cu “sudoarea” limbii.