Degradarea calităţii oamenilor intră în preţul plătit pentru pervertirea instituţiilor democratice. Buruienile se înmulțesc mai uşor decât plantele utile

Cum există legi care reglementează relația cetățenilor cu Statul, așa trebuie să existe legi care să regementeze în clar relația partidelor cu banii, posturile și funcțiile pe care le gestionează public. Asta pentru ca IMPOSTORII să nu mai aibă impresia că pot trăi pe bani publici ca și cum ar fi banii lor personali, să nu mai considere “că dau”, ca și cum ar da din ogradă la mamele și tații lor!

Că impostura este “coloana vertebrală” a guvernării în România: CV-urile falsificate ne dau “conducătorii” pe care-i vedem. Iar pilele, cunoștințele și relațiile acestora ne căpușează bugetele și funcțiile publice.

De ce lucrează ei (și ne lucrează) cu impostori? Că este riscant să pună un specialist pe un post corespunzător specializării sale, deoarece se pot trezi pe cap cu unul dintre ciudaţii care-şi iau specializarea în serios. Unul care ar avea un limbaj comun cu subordonaţii săi  care să se apuce să facă „lucrurile să meargă”. Cum? Să „meargă lucrurile”, să se respecte legile, să nu mai fie nevoie de şpăgi şi mici ciubucuri? Și ei pe cine mai controlează, pe vine să mai pună să le facă munca murdară?

Așa că un papagal este mai bun de șef. De aceea am avut și vom mai avea tanchiști ca manager de spital, popi ca miniștri ai Agriculturii, contabili la Sănătate, vreun cioclu pe la planingul familial şamd. Când se apucă vreun papagal de-acesta să aibă „idei” (să vrea mai mult decât i-a trasat şeful/sponsorul/partidul ca sarcini), cum este dat pe mâna adevăraţilor specialişti, să-i arate unde îi este locul în societate.

Degradarea calităţii oamenilor intră în preţul plătit pentru pervertirea instituţiilor democratice. Buruienile înfloresc mai uşor decât plantele utile.

Așa că, partidele politice sunt principala sursă de corupție din România. Din cauza lipsei unor legi concrete, acestea s-au transformat în grupuri personale de interese cu atitudine de tip mafiot: “ți-am dat, dă-mi”.

Am mai scris: banii „sponsorizează” partidele (total netransparent). Partidele „sponsorizează” cu funcții și posturi – la fel de netransparent. De aceea România este un stat clientelar, un stat mafiot. Nici un partid nu s-a preocupat de profesionalizarea propriilor membri. Din contră, din cauză că și-o pot zice de la obraz (care obraz?): “ți-am dat – dă-mi”, în fiecare partid s-au făcut numiri în funcții publice (ÎN SINECURI) care nu au ținut cont de competență. Nici măcar nu mai contează că greșelile făcute de către o persoană incompetentă numită într-o funcție publică se contorizează negativ în dreptul partidului care a făcut numirea.

Se mizează pe uitare. Iar memoria românilor nu ține de la un exercițiu electoral la altul. Se epuizează între un “Paște fericit” și un “Fie ca Magia Sărbătorilor”…

Reclame
Acest articol a fost publicat în Băga-mi-aș votul! și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s