Investiția Răchițele – Ic Ponor, un dosar penal care trenează din anul 2014 și o expertiză tehnică judiciară pusă la sertar din 2015. În rest, fraierul de contribuabil e bun doar de plată

Nu poți greși cu nimic atunci când, într-un material de presă, lipești de cuvântul “furt”, cuvinte precum: “bani publici”, “drumuri județene”, “asfalt”, “pietruire”, “deszăpezire”, “întreținere” șamd. Fiecare propoziție făcută din permutări de cuvinte cu privire la furtul banilor publici prin „lucrări” pe drumurile județene conține numai adevărul. Un adevăr ignorat de peste un sfert de veac în acest județ – care are cele mai proaste drumuri județene, deși s-au cheltuit sute de milioane de lei (noi) în acest sfert de veac de către toate partidele perindate pe la șefia Consiliului Județean.

Luni, în emisiunea ÎN VIZOR de pe postul de televiziune NCN, l-am avut partener de discuție pe această temă Mihai Seplecan, fost președinte al Consiliului Județean Cluj.

Da, știu, tot felul de asistați mintal care comentează anonim la materialele noastre îl consideră “analfabet” șamd – au preluat toate invectivele inventate la adresa sa de către actualul președinte al CJ Cluj, Alin Tișe care, culmea, acum pune în practică tot ceea ce a zis Seplecan că trebuie să se facă în litera și spiritul legii, chestii pentru care atunci, din interes meschine, l-a etichetat. De poți să te-ntrebi acum cine-i „proxenetul” dar și cine a fost “curva”?

Cu Mihai Seplecan am vorbit despre risipa de bani publici de pe drumurile din județul Cluj, despre neonorarea promisiunilor electorale și despre  cum nimeni nu este vinovat că județul nostru are cea mai proastă rețea de drumuri, fiind depășit de județe precum Alba, Sălaj și Bistrița-Năsăud. Dar subiectul principal a fost reabilitarea drumului Răchițele – Ic Ponor, un adevărat scandal public. Știm că a fost o investigație a procurorilor DNA Cluj la această lucrare, pornită încă de acum trei ani, dar, public, până la discuția cu Seplecan, nu am aflat noutăți.

În septembrie anul trecut, am fost anuntați că drumul Răchițele – Ic Ponor a fost finalizat definitiv și irevocabil, fiind remediate neconformitățile semnalate anterior de comisia de recepţie. Din start remarc că valoarea lucrărilor de remediere și de aducere a lucrărilor la forma prevăzuta în proiect ne-a mai scos din buzunare, nouă fraierii de contribuabili clujeni, încă 7 milioane de lei. Fără să ni se zică cui trebuie să mulțumim că cineva a încasat cândva cei 7 milioane de lei, nu și-a făcut datoria, dar ne-a lăsat cu paguba. În fond vorbim despre bani publici, banii tuturor și ai nimănui, ca să zic așa.

Reamintesc și faptul că lucrările la drumul Răchițele – Ic Ponor au durat 8 ani. Ani în care noi, clujenii, am scos bani frumosi din buzunare pentru a alimenta conturile clientelelor de partid.

Ca să aflu de la Seplecan că, acum doi ani, a fost chemat la DNA Cluj și a fost rugat de către procurorul-șef, Anca Gabriela Mărincean, să nu înceapă lucrările de refacere a reabilitării pe drumul Răchițele – Ic Ponor (acelea raportate ca terminate cu surle și trâmbițe anul trecut; dar lasă că vine primăvara și vom vedea ce-a mai rămas în picioare) până când DNA Cluj nu își termină expertiza judiciară pe acel drum, expertiză necesară dosarului penal deschis pe lucrare. În caz contrar, discutam măcar despre tentativă de obstrucționare a justiției.

Nota bene: de la procurorul șef tocmai ce ieșea Mircea Avram, pe atunci director al RAADPP Cluj, regie aflată în vizorul DNA Cluj.

“Trec peste faptul că nu m-a informat că a fost chemat la DNA Cluj, deși eram șeful său direct” – a remarcat Mihai Seplecan – “dar, după aceea, deși știa pentru ce am fost chemat, să nu dau drumul la lucrări până când nu-și termină DNA expertiza, a mințit cu nerușinare în presă că am interese personale să nu dau drumul la lucrarea pe care el era nerăbdtor, după 6 ani, să o termine. Era nerăbdător, probabil, să-și astupe mizeria lăsată în urmă. În orice caz, am fost convocat la partid (PNL Cluj – n. red.) și Nicoară, Tișe și Boc au început să facă presiuni să dau drumul la lucrări. Le-am zis că nu pot, că așa mi s-a cerut de la DNA, oricum era în plin scandalul în care încercam să trec și RAADPP din regie în direcție a CJ Cluj, așa cum îmi cerea legea, se pierdeau o grămadă de sinecuri la partid și Tișe era foarte pornit pe mine. Așa că tot m-am trezit etichetat analfabet și proxenet. Dar ce era să fac, să încalc eu legea pentru Avram sau pentru ei? Nu am semnat pornirea lucrărilor decât după ce DNA Cluj și-a terminat expertiza judiciară. Plus reamintesc cum mașinăria de vot a PNL+PSD+UDMR a funcționat la comandă politică și în ciuda faptului că legea o cerea au tergiversat trecerea RAADPP din Regie în Direcție. Acum este Direcție așa cum am zis că este legal să se facă, dar nu am auzit scuze din partea lui Tișe și a celorlalți care m-au jignit doar că le-am cerut să respecte legea”.

Dar ce anume se putea ascunde sub asfaltul și betonul risipit timp de 7, 8 ani pe reabilitarea reabilitării reabilitărilor de la Răchițele – Ic Ponor?

De ce ar fi riscat conducerea PNL Cluj să facă presiune pe Seplecan să semneze pornirea lucrărilor în ciuda faptului că DNA Cluj ceruse expres să nu se facă acest lucru? Și, de unde atâta sfiiciune la DNA Cluj încât să facă o „rugăminte” pentru a putea finaliza o anchetă penală, nu să dea o dispoziție prin care să ceară ferm acest lucru?

În fond, ce aveau de verificat în teren procurorii prin intermediu experților?

Dacă ne uităm peste istoria veche de 8 ani a acestei așa-zise investiții, fără a fi procurori, noi am fi investigat următoarele aspecte:

Modul de realizare a lucrărilor de reabilitare și modernizare a rețelei de drumuri județene aflate în proprietatea publică a județului Cluj și administrarea RAADPP, pe DJ108C, tronsonul km. 61+830 – km. 78+400 și DJ763 pe tronsonul km. 35+130 – km. 39+060 în localitățile Răchițele, Doda Pilii, Ic Ponor.

Facem o mică paranteză, din afirmațiile lui Mihai Seplecan făcute luni, în emisiunea ÎN VIZOR de la NCN, am aflat cum că drumurile județene erau în proprietatea (nu administrarea) RAADPP, ca Regie, trecute ca atare sub Marius Nicoară care luase un împrumut de câteva zeci de milioane de lei pentru modernizarea drumurilor județene, prin 2004-2005, pe când era președinte al CJ Cluj – bani din care s-au pietruit drumuri județene, nu s-a prea modernizat.

„Vă dați seama ce ușor se fură la pietruire, cine să verifice câtă piatră a intrat în pământ, câtă au spălat-o ploile în șanț?” – a afirmat Mihai Seplecan. „Nu că nu s-ar fura la fel de ușor și pe asfalt, dar acolo se poate măsura. Cum am pățit eu la o verificare. Adfaltul trebuia să fie de 10 centimetri, era de 8. Trebuia turnat pe o lățime de 2 metri, era doar pe 1,80. Și pe o lunfime de 2 kilometri, era numai pe 1800 de metri. Așa că se fură pe lungime, lățime și grosime. Dar radcă cineva se ostenește să verifice îi prinde. La pietruit ce să mai prinzi?”

Ori contractul de împrumut luat de Marius Nicoară expira în mandatul lui Seplecan, de aceea RAADPP trebuia transformată în Direcție și drumurile județene să revină în proprietatea directă a CJ Cluj. Așa că vine o întrebare logică, prin raportare la mizeria făcut la Cluj Arena când o proprietate a județului a fost dată unei societăți comerciale să fie pusă în faliment: cât de legală a fost împroprietărirea RAADPP, e drept, Regie în subordinea CJ Cluj, cu drumurile județene și care ar fi datoriile de exploatare a acestei proprietăți de către RAADPP – trebuia plătit impozit la stat cumva? Bașca cum s-au dat contractele, cine era ordonatorul principal de credite șamd – dar vom avea ocazia să tot scriem și să discutăm pe acest subiect. În fond, nevinovatul și nedreptățitul Mircea Avram, fost director al RAADPP, a amenințat că-l va da în judecată pe colegul Eugen Olariu că a îndrăznit să facă publice date dintr-o expertiză pe care ex-directorașul PDL al PNL o consideră neautorizată, că auditorii nu ar fi fost chipurile „agreați” sau „acreditați”. Bă, ești prost, sau ne iei de proști? Când e să-și auto-administreze o periere dorsală în presă, Mircea Avram citează eaxct din acea expertiză. Deci expertiza e agreată doar când agrează Avram porțiuni din aceasta? Așteptăm cu interes judecata.

Revenind, fără a fi procurori, am fi luat la purecat lucrările efectuate în baza contractului nr. 25/01.07.2009 și (mai ales) actele adiționale subsecvente semnat de beneficiarul UAT Cluj cu asocierea de firme SC MBS Group SRL, SC Alfa Rom SRL și Namzetkozi Betonut, încercând să aflăm dacă lucrările corespund din punct de vedere calitativ și cantitativ, dacă “pușcă” cu documentația tehnică de execuție: proiect tehnic, proiect tehnic revizuit și, nu în ultimul rând, dispozițiile de șantier.

Așa s-ar fi putut identifica dacă există (și există!) diferențe între lucrările executate și lucrările stabilite prin documentația tehnică. Doar așa se poate stabili natura diferențelor și valoarea acestora. Doar așa se poate vorbi (indica, pune degetul pe rană) despre care sunt acele lucrări care nu corespund din punct de vedere calitativ și cantitativ la lucrările neexecutate – dar bine plătite, c-așa-i obiceiul pe la noi. Iar după ce identificam lucrările neexecutate, puteam preciza, cantitativ și valoric câte și care dintre acestea nu s-au mai executat ca urmare a litigiilor de tot felul dintre beneficiar și antrepremor și câte dintre acestea nu se regăsesc la inventarierea fizică din teren. Adică s-au “executat” numai pe hârtie și în conturile “beneficiarilor”, alții decât cetățenii Clujului.

Și, firește, pentru a avea date certe, aș fi apelat la verificări și măsurători efectuate în laboratoare de specialitate după prelevarea probelor din teren – de aceea bănuim că DNA Cluj l-a rugat pe Mihai Seplecan să nu se grăbească să pună asfalt peste „probele” din teren și tot de aceea or fi insistat alții la acesta să facă exact contrariul.

Cu toate aceste date pe mână am fi putut stabili valoarea lucrărilor necesare pentru remedierea și refacerea lucrărilor raportate ca remediate și refăcute de câteva ori în cei 8 ani cât timp s-a desfășurat refacerea și remedierea drumului de la Răchițele – Ic Ponor. Așa s-ar fi putut stabili prejudiciile și identifica vinovații.

Ei bine, ca noutate, din discuția avută luni în direct la NCN cu Mihai Seplecan, am aflat că există un Raport de expertiză tehnică judiciară făcut de către DNA Cluj finalizat undeva prin luna septembrie a anului 2015 și depus la dosarul cu nr. 24/P/2014.

Fiți siguri că dacă apuc vreodată, fie și să-l visez, dară-mi-te să-l citesc, am să vă dau detalii din aceast Raport de expertiză judiciară.

De altfel, cum multe date tehnice sunt publice, poate am să-mi aduc aminte din facultate cum se făceau devizele de lucrări și cum se calculau parametrii tehnici de calitate și cantitate și am să pun mâna pe hârtie și creion să creionez o expertiză (fără valoare judiciară, ci numai de bătut obrazul gros al celor care ne fură mințind că o fac în interesul nostru).

Că sunt sigur că DNA Cluj are alte treburi la ora actuală decât să ne dea un răspuns cu privire la ce, cine, cum, unde, de ce și, mai ales cât (a fost para-ndărătul) într-un dosar pornit doar în anul 2014…

PS: Ah, era să uit, doar am foști colegi de facultate rămași în specialitatea CFDP la care pot să apelez cu calculele! Așa că voi reveni.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Băga-mi-aș votul!, Ghinion 100% și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s