Ne-am plâns de statul asistențial, de mita pe care o reprezintă funcțiile publice și de supradimensionarea aparatului bugetar. Despre cum se fură sistemul asigurărilor de sănătate, despre cum s-a dat credit doar cu buletinul, despre cum în timp ce economia duduia ne-am îndatorat pe cap de locuitor și am topit banii numai pentru a plăti pensii, asistență socială și prime slujbașilor de stat.

Când s-a strâns cureaua au început cu toții să țipe că n-au cu ce-și plăti plasma și jeep-ul, sau că sunt dați afară din vila de protocol, că e o restanță la chirie. Despre ce anume vorbim, despre cum unii n-au nici budă-n casă, dar vin “ecologiștii” să-i învețe cum să facă turism, în timp ce alții le speculează aurul de sub fund la bursă? De 15 ani nu au fost capabili acești “ecologiști” să depună un proiect, să atragă fonduri în zonă, să facă ceva concret: o canalizare, o stație de epurare a metalelor grele care se deversează în Arieș – despre Roșia Montană vorbesc – nu beții crunte la tot felul de FânFest-uri și pipilic pe pajiști. Sau despre acei oameni care cică n-au un acoperiș deasupra capului, deși li s-ar cuveni (că așa li se plânge pe umeri la alegeri), în timp ce baștanii sistemului își cumpărau, pe 100 – 200 de RON, câte o locuință ANL? Să aibă, să fie, să mai câștige și ei la o chirie, ceva.

Și despre care prostie vorbim? Cea a politicienilor a căror slujbă este datul din gură și datul bine pe sticlă, a celor care nu văd altă rezolvare a problemelor lor decât prin a vota cu cei care-i mint cel mai frumos, sau despre a noastră, a celor care ne declarăm prea scârbiți pentru a ne mai exercita votul, a celor rămași neimplicați sau care numai cârcotim din orice poziție?

Nu votezi, nu exiști – nu exiști, ce pretenții poți să ai? Votul îl trimite pe politician atât la primărie, cât și la președinția Consiliilor județene, și în Parlament și la Guvernare. Ne plângem de politicieni că “se orientează” și devin mimetici cu cei care le oferă această șansă? E dreptul lor.

În loc să ne plângem, mai bine le-am impune ce să facă. Le-am cere să respecte legile existente și să le îmbunătățească pe acelea pe care le-au făcut praf în interesul lor. Chiar avem nevoie de o nouă lege a partidelor politice. O lege prin care chiar să putem face partide locale și regionale – care să se poată ocupa strict de problemele locului, regiunii, probleme specifice și irepetabile în alte zone (sau măcar de nebăgat în seamă). O lege prin care să avem dreptul ca votanți care și-au exercitat dreptul să putem retrage încrederea investită prin vot politicianului care nu ne mai reprezintă, mai repede decât expirarea madatului și/sau a interzicerii exercitării a mai mult de două mandate oricărui ales. Să nu se împută în nărav.

Căci despre nărav este vorba și despre faptul că orice om care se împute într-o funcție, ajunge să se confunde cu funcția. Ajunge să se creadă isvor de lege.