Gaura, ca program de investiții (Codul Fiscal, Kama Sutră a pozițiilor în care te poate face Statul)

mastile lui PontaZice Victor Ponta că Guvernul va discuta un proiect de lege prin care vor fi anulate anumite obligații de plată pentru drepturi de autor, PFA, CASS, diurne, în cazul cărora sunt deschise procese între ANAF și diverși contribuabili, deoarece costul procesele depășește cuantumul banilor obținuți. Deci se dă dovadă de clemență pentru anumite “obligații” – nu le știm care, dar bănuim că iar se apelează la metoda “cu toptanul” pentru că, printre cei din marea turmă, sunt ascunși și clienții lui. Cică: „vrem să facem un moment T0: dom’le, până aici, ștergem, că a fost legislația bună sau rea, oamenii au cunoscut-o sau nu au cunoscut-o”. Că, zice, nu se justifică financiar procesele pornite împotriva, chipuruile, amărăștenilor. Că procesele cu proștii cărora li s-au luat deja banii și vor porni procese, măcar pe motiv de discriminare, să li se dea banii înapoi costă mai puțin? Sau rămâne valabilă cealaltă Ordonanță care zice că ce-ai plătit, plătit rămâne, poate să moară judecătorul cu decizia și inamovibilitatea sa în mână?

Exact ca Ceaușescu, Ponta se crede izvor de lege. Nu este prima dată când calcă cu Ordonanța pe Lege. Mai întâi îți pune ștreangul de gât, apoi vine și-ți taie, „generos”, funia. Iar cei care au plătit rămân să plătească reclame despre ce buni cetățeni sunt pentru ANAF prin firmele Fraților Micula – alți harnici plătitori de taxe și impozite. Că odată-mi vine în minte și Robert Negoiţă, de exemplu, care are, ca persoană fizică, datorii imense la Fisc plus procesele aferente.

De trei ani mitomanul din fruntea guvernului ne vorbește numai despre găuri. Despre cum se fac ele și cum se alimentează prin amnistii fiscale (date pe categorii, că-i minunat să produci discriminare, așa scrie în Constituție), măriri de salarii bugetare și refacerea pensiilor speciale. Pisicuțul, adormit cu privirea-n tavan în căutare de MTO, este extrem de inventiv când este vorba de crearea de noi ministere, noi privatizări eșuate, scăderi de TVA luate alandala șamd. În fond, este la fel de inventiv si la cum să dea noi taxe și impozite. Că de undeva trebuie plătită toată fiesta aceasta populistă de partid și de stat. De undeva trebuie alimentate sinecurile din ministere și companiile de stat cu “management privat” – că și pe cele care au apucat să respire nițel cu management privat pe bune le-a trecut în custodia-i hrăpăreață, sau a baronilor din administrațiile locale.

Între timp, cică Guvernul se preocupă de soarta tinerilor – adică despre cum are să le atârne viitoru-n față. Tocmai ce a anunțat că a identificat, în Programul Național de Reformă 2015, zece domenii în care firmele românesti mici și mijlocii ar putea fi cele mai competitive pe piețe, acestea urmând să beneficieze și de sceheme de finanțare europene pentru dezvoltare. Cele zece domenii au fost împachetate și expediate către Comisia Europeana. Să aibă și ăia ce să ne trimită înapoi – la fel cum au procedat de câteva ori până acum și cu Master Planul pe Transporturi. Pe mitoman nu-l impresionează, el bifează că a mai trecut o zi în care România este la cheremul lui.

Dar să vedem cele zece domenii care vor asigura fericirea tinerilor care se vor avânta cu capu-n ștreangul fiscal al Guvernării Ponta: turism și eco-turism, textile și pielarie, lemn și mobilă, industrii creative, industria auto și componente, tehnologia informației și comunicații, procesarea băuturilor și alimentelor, sănătate și produse farmaceutice, energie și management de mediu, bio-economie.

Adică numai domenii cu plusvaloare mică ca la bantustanezi. Ar face excepție: “industria auto și componente”, unde cred că s-au gândit la firme cu doi trei rătăciți care fac o matriță, sau injectează capace de ventil; “sănătate și produse farmaceutice” – categorie în care cred că intră ceea ce pricep cei din PSD mai bine că ar fi această categorie, adică saloane de masaj și fabricarea de unguente; “energie și management de mediu” – adică culegerea paielor de pe câmp și transformarea în brichete (că nimeni nu are să se bată cu austriecii pentru colectarea de rumeguș, nu?). IT&C este o cacialma – copiii noștri scriu linii de program pentru alții, în general pe salarii de toată jena. Numai cei fugiți peste hotare au șansa de a câștiga potrivit talentului.

Și, oricum, nici n-au să apuce bine tinerii să-și facă firmă și se va prăvăli Ponta peste ei cu Codul Fiscal, această nouă Kama Sutra a sutelor de poziții în care te poate face Statul. Păgubiţilor postdecembrişti de tot felul nu li s-a spus niciodată „fraieri”: România e o ţară care ştie să-şi respecte fraierii. Lor li se spune, cu eleganţă, „revoluţionari”, „deponenţi”, „participanţi la jocul de întrajutorare”, „investitori”, “intreprinzători” șamd.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Băga-mi-aș votul! și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Gaura, ca program de investiții (Codul Fiscal, Kama Sutră a pozițiilor în care te poate face Statul)

  1. calinakimu zice:

    Ce te faci cand fraierii chiar VOR sa fie astfel ?! O tara de OI , cand si-a angajat ciobani lupi…care se mutumeste doar sa behaie…la ce se asteapta?!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s