Zgomotul gratiilor trântite și a zăngănitului de cătușe acoperă orice dezbatere onestă despre viitorul României. Așa cum se întâmplă chiar acum când, în loc să se discute vocal despre adoptarea noului Cod Fiscal, tot felul de reșapați sunt scoși pe sticlă să ne vorbească despre corupție (aseară ne clamau despre onestitate liderul vameșilor Viorel Marica, cot la cot cu un turnător al fostei Securități, Vornel Ivanciuc).
Premierul Ponta ne prezintă (dar el minte după cum respiră) noul Cod Fiscal ca pe un document absolut reformator și cu măsuri economice de dreapta adoptate, culmea, de un partid de stânga. Economiștii cu scaun la cap nu sunt foarte entuziasmați, considerând că măsurile de relaxare fiscală propuse de Guvern în actul normativ, care urmează să fie adoptat, nu sunt sustenabile. În întărirea argumentelor acestora Consiliul Fiscal dă aviz negativ modificărilor Codului Fiscal propuse de PSD. Și din nou, după bunul obicei românesc, o dezbatere logică și argumentată, necesară adoptării unei legi fundamentale pentru economie se transformă într-o bălăcăreală politică, Ponta invocând, iarăși, amestecul oamenilor fostului președinte Traian Băsescu, în atitudinea critică față de noul Cod Fiscal. Consiliul Fiscal a atras atenția asupra pericolelor care pândesc economia românească în cazul adoptării măsurilor de relaxare fiscală prevăzute de noul Cod Fiscal. Bazat pe o anumită creștere a economiei, fostul ministru al Finanțelor, Darius Vâlcov, a propus o adevărată risipă de fonduri publice, materializată printr-o relaxare fiscală excesivă.
Pe termen lung, aceste măsuri pot să dezechilibreze bugetul, ducând la creșterea deficitului peste limita prevăzută în acordurile semnate în cadrul Uniunii Europene. Din punct de vedere obiectiv, nu există o fundamentare clară a efectelor relaxării fiscale, măsurile fiind gândite populist și mai degrabă în termeni electorali decât economici, conform părerilor unor economiști, inclusiv a guvernatorului Băncii Naționale, Mugur Isărescu, care nu a întâmpinat deloc cu aplauze propunerile venite din partea lui Darius Vâlcov. Analizat din punct de vedere subiectiv, proiectul noului Cod Fiscal pare mai degrabă un program electoral lansat în campanie de PSD, un fel de strategie de pârjolire a holdelor și otrăvire a fântânilor. Victor Ponta s-a dovedit deja specialist în asemenea campanii în care se aruncă cu promisiuni populiste, mergând până la concretizarea acestora în acte normative, cu aplicare amânată până după alegeri. Dacă electoratul, încântat de propunerile legislative și relaxarea fiscală, îl va vota, Ponta nu va avea nicio reținere să schimbe regulile în timpul jocului și să spună că măsurile prevăzute în legea lui Vâlcov nu pot fi susținute de o economie care va reintra în criză.
Dacă electoratul sătul de minciuni și promisiuni nu-l va legitima prin vot, va lăsa cartoful fierbinte în mâinile actualei așa-zisei opoziții, pe care o va toca de pe margine pentru că nu este capabilă să pună în aplicare planurile acestuia. Cu un aventurier la Ministerul Finanțelor, dovedit prin amploarea hoțiilor sale și modului de operare, cum a fost Darius Vâlcov, pentru Ponta a fost floare la ureche să pună în aplicare planul folosit în urmă cu șapte ani de noul său mentor, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta, când s-a aflat în fruntea guvernului, a făcut același lucru. A adoptat legi de mărire a pensiilor și salariilor, lăsând România cu un deficit uriaș, și niște obligații de plată uriașe, către sistemul bugetar. Legiile adoptate atunci la propunerea lui Tăriceanu, nu au putut fi susținute de guvernul Boc, cu toate consecințele de imagine negativă pe care le-a suportat, ulterior, acesta.
România se află într-o situație similară cu cea din anul 2008, când principalul partid anti-PSD era remorcat de locomotiva electorală Traian Băsescu și reușea să impună un guvern de dreapta. În plină criză economică, cu niște legi de salarizare și majorare a pensiilor lăsate „capcană” de Tăriceanu, Boc și Băsescu nu au avut altă șansă decât să se arunce cu capul înainte și să ia măsuri economice dure penru salvarea României de la un eventual scenariu grecesc. Costurile electorale au fost decontate de Traian Băsescu, Emil Boc și PDL. Acum, Klaus Johannis este locomotiva electorală a noului PNL, care crește pe acest fond în sondajele de opinie. Ponta pregătește din nou capcanele pentru erodarea rapidă a imaginii dreptei. Una dintre aceste capcane se numește „Noul Cod Fiscal”. (Ștefan Ciocan)
„Dezbatere”…este un eufemism…Discutile, replicile, cuvantarile sunt doar niste jalnice golaneli presarate cu invective, minciuni, ipocrizii, imprecatii, delatiuni de cel mai abject nivel. Ce pretentii poti avea de la cocalarii politikiei romanesti ?!
interesant si jalnic este spectacolul oferit de asa zisii jurnalisti ce plang pe umarul poporului cu lacrimi mari si dulci de fantose aflate in solada unor partide politice…Ce mai…vorba lui Tutea : „Balcanii sunt curul Europei „…Iar ca sa fiu mai precis…Romania este o anumita parte importanta a acestui „aspect”…
Acum la Realitatea , nea partulescu sau prafulescu , a descoperit mersul pe jos, Campaniile electorale nu sunt importante ,”DECAT” la noi…ca bani ,ca normalitate . Ce vorbesti franz ? Cine manca „rahat” cu polonicul la o alta televiziune ,cea mai onesta si premiata,de pe suprafata globului pamantesc.. Bai nene ,chiar nu tie rusine ? Deja iti pute si tie pe la antene ? Nu te mai „onoreaza” mos dan v?
Nesimtitule !
nistea asistati mintal.
guvernul a comandat cateva cisterne de mir…sa fie 😀 😀