Și restul e tăcere.

Din punct de vedere al electoratului său, președintele Klaus Johannis  și-a început mandatul cu stângul. Câțiva consilieri controversați, două întâlniri aproape secrete cu Victor Ponta și un purtător de vorbe care a reușit performanța să tacă chiar mai mult decât noul președinte sunt pașii greșiți pe care în opinia multor alegători simpli i-a făcut Klaus Johannis.

Este evident că președintele evită să devină un „jucător” în arena politică și că încearcă să se poziționeze în cealaltă extremă față de Traian Băsescu. Numai că sub imperiul liniștii și al coabitării cu guvernul Ponta, se nasc nemulțumiri în PNL, iar PSD câștigă timp să se adune după eșecul devastator al alegerilor prezidențiale.

Mult dorita fuziune între PNL și PDL este departe de a se fi încheiat. Ba din contră, disensiunile sunt majore și grave, mai ales în teritoriu, ceea ce face imposibilă orice încercare de intrare la guvernare a două partide, rebotezate cu un singur nume, dar care apar mai dezbinate decât USL, chiar dacă în defuncta uniune conlucrau formațiuni politice de toate orientările. Copreședinții PNL, Alina Gorghiu și Vasile Blaga, au ieșit împreună în fața presei dând semnale încurajatoare pentru noua structură politică de dreapta. Dar zâmbetele celor doi politicieni nu ajung pentru ca vechii liberali și vechii democrat-liberali să dea mână cu mână.

Este evident că nu toți au inima liberală. Pe de o parte talibanii din PDL se uită din ce în ce mai des înspre Palatul Cotroceni și nu pot să uite că noul locatar de acolo era unul dintre susținătorii suspendării președintelui în anul 2012 și că cine a trecut o dată pe la Grivco ar putea să treacă și a doua oară. Temerile lor se întăresc pe zi ce trece, mai ales că Johannis începe să adune în jurul său numai oameni care s-au manifestat în anul 2012 împotriva lui Traian Băsescu, fiind complici la lovitura pe care Parlamentul a încercat să o dea statului de drept. Ultimul personaj controversat venit în echipa lui Johannis este fostul ambasador al României la Berlin, Lazăr Comănescu. Selectarea acestuia în rândul consilierilor de la Cotroceni este o palmă dată miilor de români din diaspora care au stat la cozi infernale să-l voteze pe candidatul liberal. Comănescu a organizat execrabil alegerile în Germania, fiind principalul vinovat pentru umilințele suferite de alegătorii români care au vrut să voteze și nu au apucat la ultimele alegeri prezidențiale. De asemenea fostul ambasador, actual consilier al președintelui, a fost unul dintre principalii susținători din diplomația română ai suspendării președintelui Băsescu în anul 2012.

În condițiile în care Victor Ponta pare să coabiteze în foarte multă liniște cu Klaus Johannis, nu ar fi de mirare ca un val de nemulțumiți din PDL să se îndrepte din nou spre Traian Băsescu.

Cu toate astea, sondajele de opinie dau un PNL revigorat și un PSD în declin puternic. Liderii de la centru au înțeles că ar fi un moment propice pentru alegeri anticipate. Doar că un scrutin înainte de vreme nu se poate face constituțional decât cu acordul Parlamentului. Este de domeniul fantasticului să creadă cineva că majoritatea parlamentarilor ar fi dispuși să-și scurteze mandatul de dragul principiilor democratice sau al calculelor electorale ale unor lideri care oricum s-ar regăsi pe locuri eligibile pe listele electorale. Teoretic, ca să se poată declanșa alegeri anticipate în România, este nevoie în primul rând de căderea guvernului în urma unei moțiuni de cenzură sau a demisiei premierului. PSD are deocamdată o majoritate confortabilă și greu de zdruncinat, deci ar fi greu de crezut posibilitatea unei căderi a guvernului Ponta. Dacă totuși acest lucru s-ar întâmpla, va fi nevoie, ca să se ajungă la anticipate, de două nominalizări de premier respinse de Parlament. Doar după ce legislativul respinge de două ori propunerea de premier înaintată de președinte, șeful statului poate să dizolve Parlamentul și să declanșeze alegeri anticipate. În aceste condiții parlamentarii ar vota a doua oară orice propunere a președintelui, numai să nu-și scurteze mandatele.

În aceste condiții, anul 2015 va fi unul al așteptărilor în care Johannis va juca rolul pacificatorului, încercând să fie altceva decât Traian Băsescu, liderii PNL vor încerca să-și țină în frâu „talibanii” înfometați și dornici de o ciozvârtă din ciolanul puterii, iar PSD va face eforturi să nu se erodeze prea mult din cauza unei guvernări care nu are semne încurajatoare pentru acest an. (de Ștefan Ciocan)