Că bine se mai întreba Caragiale. Că și Bulgaria este o ţară foarte pitorească, cam ca și România. Mândri acolo, mândri și la noi – și vițăvercea: țările ne sunt mândre tare. Devalizate, dar mândre în devalizarea lor.

Prostia politică mi s-a părut întotdeauna criminală, întrucât amanetează, pe termen lung, viitorul unei naţiuni. Din acest punct de vedere, politicianul român este frate bun cu cel bulgar.

Acum despre Dan Mihalache știm că a fost consilierul lui Adrian Năstase și parlamentar PSD până în ziua în care s-a sumețit, pe motiv de incompatibilitate cu ANI, la parteneriatul cu NATO – de până chiar Victor Viorel Ponta a trebuit să-l azvârle afară din PSD, să nu se supere Marele Licurici. Bine, nu l-a ejaculat (vorba lui Vanghelie) prea departe, decât în ograda vecină și prietenă a PNL, parte a ex-defunctului USL. Dacă în PSD l-a consiliat pe Năstase cum să-și scrie în viitor cărțile din pușcărie și că un fular Burrbery de calitate acoperă cicatrici, pe Crin Antonescu în PNL l-a consiliat cum să devină Căcărău și cum să treacă în uitare deplină. Fapte pentru care chiar nu cred că Iohannis nu s-ar putea dispensa de serviciile sale.

Cum s-ar putea dispensa și de serviciile Iuliei Huiu, viitorul consilier pentru analiză politică, care scria despre fostul premier PSD Adrian Năstase: „Este un om puternic, unul care nu a vrut să accepte umilința și încălcarea demnității. Și este un om pe care-l respect”.

Respectul față de un pușcăriaș pus în balanță cu respectul față de românii care nu l-au vrut președinte pe urmașul acestui pușcăriaș. Și câte și mai câte, că doar n-a câștigat prezidențialele Adrian Năstase, nu?

Că nu aș vrea să mă întreb ca și Caragiale: „Ce să caute, dom’le, neamţu-n Bulgaria?”