Serbările Naționale de la Ţebea au fost ratate de prezidențiabilul PSD, Victor Ponta. În schimb, ardelenii adunați lângă mormântul lui Avram Iancu au dat încă odată dovadă că în partea aceasta de țară trăiesc oameni civilizați. În ciuda propagandei PSD, care pune mai mult decât ar fi normal accentul pe mândria de a fi român, pe platoul de la Țebea oamenii au fost mândri că sunt ardeleni și că un alt ardelean, candidat la președinția României a venit între ei să-l omagieze pe Avram Iancu. Duminică, pe platoul de lângă mormântul Craiului Munților s-a dat semnalul renașterii spiritului transilvan. Un ardelean, etnic german, candidat la președinția României a fost primit cu entuziasm de mulțimea adunată la Țebea. Asta în timp ce propaganda PSD pune accent pe faptul că Johannis nu este român și nu este ortodox.

Ortodoxul și românul Victor Ponta a preferat să posteze poze pe site-urile de socializare. Liderul PSD nu are prea multe în comun cu Avram Iancu, idealurile patrioților români din Transilvania sau spiritul ardelenesc. Ponta cu socialiștii săi fac în ultimul timp doar vizite de lucru prin Teleorman, Olt și Gorj, în fiefurile baronilor PSD unde înmânează chei de dube pentru copii sau inspectează lucrări la diguri făcute mult după inundații. La Țebea, lucrurile ar fi stat altfel. E greu să minți lângă mormântul lui Avram Iancu, și fără minciună vorba lui Ponta e mai goală decât buzunarele românilor în guvernarea PSD. Ce să spună ponta la Țebea? La mormântul unui martir al adevărului și credinței românești nu putea să spună că luptă pentru grațierea lui Voiculescu și a celorlați mari corupți din România.

Este de așteptat ca prezența liderului PSD în Transilvania să nu fie foarte consistentă, încercând să-și agațe eletoratul fidel din zonele extracarpatice, acolo unde multiculturalismul transilvănean nu este înțeles. Românii din afara Transilvaniei, Banatului, Maramureșului și Crișanei nu pot să îneleagă că pe stema istorică Transilvaniei sunt figurate șapte turnuri. Ele reprezintă cele șapte cetăți săsești specifice acestei zone. Ponta și electoratul său din afara arcului carpatic nu vor înțelege niciodată că pentru ardeleni pericolul nu vine din Germania, nici de la etnicii nemți, ci tocmai de la București. De la capitala care își impune regulile financiare, economice sau politice, de cele mai multe ori în detrimentul Ardealului, Banatului Crișanei și Maramureșului, zone din țară care susțin din punct de vedere economic atât capitala cât și ”cnezatele” sau ”voivodatele” baronilor Dragnea, Oprișan, Duicu, Mazăre etc., unde nivelul de trai al populației este mult sub limita națională, iar șomajul atinge cote dezastruoase.

Primirea de care a avut parte Klaus Johannis la Țebea demonstrează că spiritul lui Avram Iancu este încă viu în inimile moților. Că nu degeaba la Blaj românii ardeleni au strigat într-un glas „noi vrem să ne unim cu țara” cerând prin asta o unre a tuturor națiunilor din fostul Imperiu și reîntregirea României în contextul în care la 1848 nu exista încă o asemenea țară. În concepția lui Avram Iancu, Transilvania ar fi trebuit să fie țara în care să trăiască fericiți și egali în drepturi toți ardelenii, indiferent că limba pe care o vorbeau era româna, maghiara sau germana. O țară a dreptății sociale, a toleranței etnice și a multiculturalismului. O țară pe care dincolo de Carpați nu poate să o înțeleagă nimeni și nu pot să o accepte politicienii. Poate tocmai de aceea Ponta nu a venit duminică la Țebea, pentru că nu a înțeles nimic din pilda lui Avram Iancu.  (Ștefan Ciocan)