În 2012 spațiul public era sufocat de voci importante care ne spuneau că Emil Boc nu vrea să plece de la guvernare și că, din această cauză, Traian Băsescu a colaborat cu PSD ca să-i dea jos guvernul, folosind-o în acest scop pe Elena Udrea, malefica blondă. După care, aceleași voci, ne-au cântat cântecul de sirenă al trădării lui MRU de către PDL și dărâmarea guvernului acestuia tot de către malefica blondină a Piratului. După care au revenit, în sicofanță cu alte voci, și ne-au revaluat cazul informându-ne că guvernul MRU a picat din cauza aroganței premierului al cărui nume îl purta.

Încep să simt că “Vocile opoziției” și-au arătat limitele. Că, în realitate, fiecare voia să aibă afaceri, voia să aibă putere, dar toate acestea trebuiau să fie legitimate de un vot popular, doar ca să se poată fura în legitimitate.

Între timp am avut parte de o lovitură de stat care, norocul nostru, nu a putut fi dusă până la capăt pentru că s-au opus cancelariile Occidentale, nu pentru că ar fi ieșit poporul în stradă. Că nu a ieșit!

Așa zisa Dreaptă, formată din PDL și acum și din PNL, care în tot răstimpul de când este Ponta premier tace cu talent. Mai mult: cei din PNL au făcut parte din struțo-cămila numită USL, structură politică cu care au participat direct la tentativa de lovitură de stat din vara anului 2012 pentru a-i așterne patul la Cotroceni lui Crin Antonescu.

Să nu-i uităm meritele de blatist nici lui Vasile Blaga, cel care a plecat oportun din București, lăsând efectivele poliției din subordine să batjocorească insituția prezidențială, cel ai cărui tovarăși de moțiune au trădat PDL fugind în PNL și care, prin votul lor, nu numai că au dărâmat Guvernul MRU, dar au și parafat tentativa de lovitură de stat din vara anului 2012. Și să nu-l uităm nici pe MRU, acum mare fuzionat prin absorție în PDL și în alianțăcu PNL în construcția politică numită ACL. Curat pupat Piața ‘Dependenței, Coane Iancule!

Abia acum când Ponta a dat OUG care permite timp de 45 de zile migrația primarilor și a celorlalți aleși locali, s-a trezit la viață și declarații coerente și așa-zisa Opoziție. Pentru că s-au văzut direct loviți și afectați la rezervorul de putere, la capacitatea lor de negociere cu actuala putere.

Dacă le-ar fi păsat de electorat, nu ar fi permis Guvernului și Parlamentului să adopte atâtea alte legi cretine care ne afectează la buzunar, la imagine și la credibilitatea României în lume.

Am mai văzut filmul acesta și la europarlamentare, când cei care au pierdut un loc au dat vina pe alții decât pe ei înșiși (deși știam că aceasta este specialitatea lui Victor Ponta) și au început să împroaște cu noroi și să demoleze chiar ceea ce construiseră ei înșiși până atunci. Și asta în aplauzele celor care până atunci îi înjurarseră.

Acum oferta electorală la prezidențiale este o bătaie de joc. Nu există niciun candidat care să aibă calitățile necesare unui președinte de talia lui Traian Băsescu, capabil să măture podelele cu Victor Ponta – adevăratul pericol la adresa României. Nu există decât orgolii personale – ale candidaților, dar mă tem, mai ales ale celor care mimează admirație pe lângă unii dintre ei.

Până acum, Udrea s-a dovedit a fi singura bătăioasă și capabilă să se bată cu tot PSD-ul, dar cine din Opoziție o susține? Când văd și în mediul on-line cum unii o judecă tranșant și fără dubiu drept „parașută” în timp ce cad în extaz la niște poze cu discuțiile fără temă dintre o doamnă și pisica ei, îmi pun serioase întrebări cu privire la discernământul celor care apreciază și ar putea decide cu ștampila de vot. Mai ales când arunc o privire și la masa de manevrați ai PSD. Dacă și ai noștri seamănă cu ai lor, care ne mai sunt șansele?

În ce fel mi-a arătat așa-zisa dreaptă numită generic Opoziția că îi pasă de electorat, n- am înțeles. Până acum văd că fiecare e pentru el însuși și atât. Iar în ce-i privește pe cei care ne tot aruncă vorbe vrăjite în on-line îi întreb: cați ați ieșit în stradă la puci, pentru apărarea DNA, ANI, pentru Livia Stanciu, pentru a protesta împotriva votului din marția neagră, pentru mizeria de OUG care legiferează migrația aleșilor locali suspendând legea pentru 45 de zile?

În schimb ați ieșit să “apărați” țara de explorările de gaze de șist, iar acum vă temeți că vin rușii peste noi! Americanii sunt pragmatici: dacă apără ceva, își apără propriile investiții. Deci, la noi, ce să apere? Mucii din freza hipsterilor?

Vă mințiți, ne mințiți și ne mințim singuri. Adevărul e că, dincolo de propria noastră persoană, nu ne pasă de nimic și vom vota, din nou, aiurea. Romania pare incapabilă să crească personalități, profesioniști, oameni onești. Iar eu nu mai pot purta încă un păcat că am votat pe cineva care ulterior ne-a dezamăgit, a fost învins de servicii, partide, structuri etc.

Si daca nu am un președinte capabil din toate punctele de vedere: partid, alianță în spate, experiență, onestitate, susținere externă etc, care să opună rezistență reală la PSD și Ponta, nu mai votez. Nu mai votez pe oricine, doar ca să nu iasă Ponta, așa cum vor face majoritatea. România și-l merită pe Ponta, sau chiar pe unul mai rău.

M-am săturat să aud cum “jocul politic” face și drege, cum că va fi mai interesant dacă intră X în cursă, sau iese Y. Chiar nimeni nu înțelege că jocul acesta este al politicienilor, al celor care abia așteaptă să își vadă sacii în căruță – și am exemplele lui Baconski și Papahagi care au reprezentat ultima mea dezamăgire.

Nu este jocul nostru. Așa că nu mai pun botul la “cartea din mânecă” sau la “e o strategie”… Ce se vede aia e. Nu mă mai iluzionez cu teorii ale conspiratiei. Căci nu mai deosebesc care e dreapta și care stânga, și nici prin ce se deosebesc unii de alții, atâta vreme cât așa-zisa dreaptă nu a ajutat sistemul privat și oamenii care muncesc în țara asta. Doar au furat cot la cot în devălmășie, au aruncat cu noroi cu toții în toți, iar orgoliile și prostia lor, neprofesionalismul și numirile politice făcute chiar și în cele mai mărunte funcții publice ne-au nenorocit. (Ceaikovsky)