de Sabin Gherman
Cam o dată pe săptămână mă sfădesc cu un prieten de peste munţi pe chestia asta a transilvănismului. El zice că nu-i bine să spunem tot adevărul, că popoarele au nevoie de minciuni frumoase. Într-un fel, îl înţeleg – numai că se enervează şi varsă halba de câte ori îi amintesc cum se plimba Iorga, prim-ministru de-atunci, cu Lincolnul cumpărat de timişoreni pentru Timişoara. Lui Iorga i-a plăcut maşina şi a luat-o la Bucureşti, pur şi simplu. El, la rândul lui, îmi aminteşte de ciurdele de ardeleni ajunşi la guvernare şi bucureştenizaţi mai repede decât au învăţat adresa de la minister. Amicul meu îmi spune apoi că „ce-ai bă Ghermane cu Mioriţa şi meşteru’ Manole?”, că astea-s mituri fundamentale. Şi vărs şi eu halba, de ciudă că nu-s aşa deştept să-nţeleg cum au ajuns mit fundamental doi români invidioşi care vor să omoare un alt român. Nu înţeleg nici de ce-i aşa fain să zideşti ziua şi să dărâmi noaptea, ca la casa de nebuni. Eu râd că în Sud habar n-au să taie porcu’, că-l mănâncă-ntr-o săptămână ş-apoi li se lipesc maţele, el contra-atacă pe chestiunea puturoasă a rântaşului. Uneori îl las să miroase o pălincă, el mă îmbie cu un zaibăr – şi devenim supuşi ca nişte iobagi simpatici.
Unii ar numi asta râcă identitară. Alţii, separatism. Pentru analişti, am fi subiect de best-seller, dar noi nu bem niciodată atât de mult. Nevestele noastre, a mea – ardeleancă din Târgu Mureş, a lui – olteancă de Gorj, râd mereu de noi şi ne iau cardurile şi pleacă la shopping – să ne pedepsească. Adevărul e că imperfecţiunile astea unesc: „boanghena” lui e absolut egală cu „miticul” meu. A fost nevoie de două decenii să ne descoperim, ca pe dosarele alea pe care scrie „confidenţial” şi la care doar mai-marii din politică au acces. Şi, de aici, un paradox domestic: în timp ce noi glumim pe seama diferenţei, chiar ăia cu acces la dosar, politicienii, încă sunt prinşi în scrobeala identităţii unice şi obligatorii. Ei ar vrea să facă din noi, ăi mai simpli români, rezervoare ideologice – să ne-mpacheteze în roş-galben-albastru ca pe păstrăvii puşi la cuptor. Într-o zi am încercat să vorbesc cu un politician despre dreptul la diferenţă – şi s-a speriat aproape: ai înnebunit? iară drepturi? Mai avea un pic şi-mi elibera certificat de turmă unitară.
Acuma, aştept să vină iar amicii mei de peste Carpaţi, că mi-am luat ciolan de la Mureşan, de-ăla bio, să le ard un gulaş ca să le închid gura definitiv – că şi ei deja m-au ameninţat cu zaibăru’. Pe Ioşka bacsi, vecinu’, l-am chemat de martor, ca-n Mioriţa. Bătrânu’ e tare mândru că-i arbitru-ntre noi, de două zile tot băiţuieşte cărnuri şi gustă pălinci: şi când l-o apucat sinceritatea, asta mi-a spus – Ioşka bacsi: „Mă copile, ştii când ne-o fost nouă ăl mai bine în Ardeal? Când or plecat politicienii unguri şi încă nu veniseră ăia români”.
Fotografiile mele
Gazeta de Cluj
Glasul Hunedoarei
HotNews
Kamikaze
Monitorul de Cluj
Ziar de Cluj
Dan Ielciu
Dan C. Lungescu
paulniculescu
Acidutzu
Admin
sab2235
Sare'n Ochi 
Surprinzator de limpede, cu umor si inteligent scris pentru cineva insotit de o negura media puturoasa. Iar finalul e de Premiul Oscar.
Păi…hai sa-i dăm JOS…pe TOTI politicienii, cei care căpusează popoarele, care impreună cu oamenii lor de afaceri, corporatile si băncile sunt seniorii feudali de alatadată, sunt stapanii de sclavi, tiranii si dictatorii zilelor noastre.
😀 n-ar fi rau sa fie bine.
Declarativ…asa este.
Buna/rea…este SINGURA solutie. Cred ca a mai incerca sa demonstram… de ce…este deja un truism. In plus nu este nici productiv. Vom ajunge sa ne bucuram ca unul este mai putin rau ca altul, iar RAUL o necesitate, ceva firesc.
este o discutie pe care merita sa o dezvoltam.
daca va uitati (rasfoiti) pe blog – sunt cateva materiale despre bine/rau in politica si despre cum vad eu raul care-i face praf moral pe cei care aleg calea politica – ambiguitatea leguilor, lipsa lor de transparenta samd.
ideea este ca in sistem putem introduce oameni buni pe o parte si sa-i scoate gata ticalositi pe partea cealalta. este ca la bolile auto-imune – degeaba schimb un rinichi bolnav cu altul bun, intr-un an organismul il va imbolnavi. deci trebuie lucrat la sistem – atat pe partea de om politcic, cat mai ales pe partea de votant. ori fara educatie solida, fara valori ferme (nu rasturnate, in care sa admiram borfasii si haiducii), degeaba incercam sa-i schimbam pe toti.
Greu, dar e singura cale rationala, in afara de razboiul civil.
Consider ca prima etapa de asanare radicala a clasei politice este implementarea MERITOCRATIEI. Exista o miscare in acest sens, miscare obstructionata, ceea ce este „normal” in actuala conjunctura. La Nasul tv a fost promovata pana nu de mult…Oricum este de discutat si de ACTIONAT pe acest concept vechi de 3000 de ani, dar mai actual ca oricand…
Reblogged this on Fără buletin and commented:
Un text memorabil.
Pingback: Scurtissime – 10 Iulie 2014 | Diverse | Robintel
No , fain scris !
Doamne ajuta !!
Bună seara, România! – 10/Jul/2014
http://inregistrari.b1.ro/view-bun%C4%83_seara__rom%C3%A2nia!-116.html
Madalin Voicu ne lamureste despre clanurile de romi si legaturile cu politicienii in calitatea sa de metis si nu de aritocrat in fnal ne lamureste ca etnia romilor are lideri de foarte buna calitate ca I. Iliescu , A. Nastase sau Florin Georgescu auitat sa-l aminteasca pe ALMANAHE
Vezi videoclipul de la minutul 24 si 45 secunde la minutul 27 sunt enumerati liderii etniei rome de forte buna calitate