Scrie Zorin Diaconescu pe blogul lui: „succesul îţi aduce mai devreme sau mai târziu numai necazuri, insuccesul te ajută să supravieţuieşti.”
Motiv pentru care, cred eu, este plin mapamondul de majordomi (că despre un posibil majordom ne scrie Zorin – am putea folosi și termenul de țucălar, dar este prea peiorativ, iar țucălarul nu are finețea de observație a majordomului descris de către autorul de la care am preluat citatul – și ar fi o impietate din partea mea sa i-l distrug/schilodesc).
Problema majordomilor este că au impresia că au ajuns egali cu cei pentru care fac curat (sau ceea ce prestează) – aristocrați, că se freacă de ei, învățați, că șterg praful în bibliotecă (mulți cu diplomă fac numai asta – șterg praful degeaba de pe cărțile pe care cică le studiază, dar nu conștientizează că sunt doar majordomi) șamd. Și mai au un obicei: bombăne în timp ce nu-și fac treaba. Că doar o mimează, să rămână în termenii teoriei insuccesului – altfel ar avea succes și, mai devreme sau mai târziu, ar avea necazuri. Ori ei trebuie doar să fie văzuți că-și fac treaba, nu chiar să o facă, că de necazuri se feresc permanent. Dar bombăne despre cum neprețuitele lor merite nu sunt apreciate la adevărata lor valoare. (Care valoare, cea mimată?)
Mai scie Zorin: „Şeherezada nu mai are subiecte noi, ea continuă să povestească doar pentru a-l ţine ocupat pe şah, să-l facă să uite că în fond trebuia să ordone decapitarea ei.” De fapt, revenim la ceea ce spuneam: Șeherezada bombăne de multă vreme și nu mai spune povesti. Fie este acrită de atâta vorbărie, fie este speriată de scuccesul avut timp de 1001 de nopți și știe că, pentru a supraviețui în continuare, trebuie să practice insuccesul, fie este pur și simplu sătula/scârbită de ea însăși, de bombănitul ei, și își dorește să fie decapitată. Dar Padișahul nu mai poate trăi fără bombănitul ei. Și, sadic/masochist (pentru amândoi), o ține în viață.
(De aceea îmi țin și eu în viață bombănitorii. Le dau câte ceva să li se întunece mintea și să creadă că a venit noaptea și să se apuce de bombănit – că și lor li s-au terminat poveștile de multă vreme)