Era pe când nici nu părea,
Cică UDMR-ist sadea.
Azi pare, dar nu e
Decât curva care e.

de Ștefan Ciocan

În contextul alegerilor parlamentare din Ungaria se vor inflama din nou relaţiile româno-maghiare din Transilvania. Partidele din ţara vecină, în special extremiştii de la Jobbik, vor miza puternic pe cartea revizionismului, denunţând Tratatul de la Trianon prin care Transilvania a fost alipită României. Interesul major al politicienilor unguri aflaţi în campanie electorală în Transilvania sunt voturile celor peste o jumătate de milion de cetăţeni maghiari, cu drept de vot, care trăiesc în centrul, nordul şi vestul României. Cine crede însă că interesul politicienilor maghiari este legat de viaţa concetăţenilor din Transilvania şi Banat se înşală. Ca şi pe politicienii români, pe confraţii unguri îi interesează doar voturile pe baza cărora pot să-şi legitimeze puterea. Viaţa cetăţenilor, liniştea lor, educaţia, nivelul de trai sunt lucruri mai puţin importante, pentru care politicienii din Ungaria nu au ce să facă concret. Ei nu pot să promită majorări de salarii, locuri de muncă, luptă anticorupţie. Ei pot doar să pună ceardaşul naţionalist şi să vorbească despre autonomia regională, singura temă electorală cu care pot să stârnească interesul cetăţenilor maghiari din Transilvania, Crişana, Maramureş şi Banat.

O temă falsă şi irealizabilă în condiţiile în care maghiarii nu vor înţelege că singuri nu pot să obţină autonomie regională, că România este o ţară NATO a cărei integritate este garantată prin tratate internaţionale. De asemenea maghiarii trebuie să înţeleagă că nu sunt atât de mulţi în Transilvania încât să poată impune prin voinţă populară o secesiune sau măcar o autonomie administrativă faţă de Bucureşti. În Crimeea etnicii ruşi reprezintă peste 70 la sută din totalul populaţiei, şi cu toate astea există îndoieli în comunitatea internaţională în ceea ce priveşte legitimitatea populaţiei din peninsulă de a-şi hotărî singură apartenenţa la una sau alta dintre ţările din regiune, Rusia sau Ucraina.

Ungurii trebuie să înţeleagă că oricât de bine organizaţi şi disciplinaţi vor fi în demersurile lor privind autonomia, nu o vor obţine niciodată dacă nu îi vor accepta pe românii din Transilvania într-un parteneriat corect, bazat pe apartenenţa ambelor etnii la marea familie a ardelenilor. Atâta timp cât maghiarii din Transilvania şi Banat se declară unguri, îi opresc pe românii din aceste regiuni să se declare ardeleni sau bănăţeni, obligându-i să fie într-o permanentă defensivă, atât în faţa agresiunii etnice şi culturale maghiare, cât şi a încercărilor de distrugere a identităţii regionale dictate de la Bucureşti. Românii din fostele regiuni ale vechiului Imperiu Austriac se află într-o situaţie delicată, fiind prinşi între interesele politicienilor mioritici şi ale celor din pusta maghiară. Contribuabilii din Transilvania muncesc pentru alimentarea unui stat condus de la Bucureşti care a dovedit că este un prost manager. Pe de altă parte, nici administraţia de la Budapesta nu se arată interesată decât de voturile acelor locuitori din Transilvania cu dublă cetăţenie care au dreptul să-şi exercite opţiunea electorală. În fond interesele politice nu cunosc nici graniţe, nici diferenţe culturale sau nuanţe etnice. Ciolanul este acelaşi ori că se foloseşte în ceaunul cu fasole, ori în bogracsul cu gulaş.