de Ștefan Ciocan

Noile Coduri, Penal şi de Procedură Penală, nu par să îngrijoreze prea tare partenerii strategici ai României decât dintr-un singur punct de vedere, acela al procedurii de interceptare a convorbirilor telefonice. De fapt toată dezbaterea legată de intrarea în vigoare a acestora a fost una mult prea politizată şi cu argumente mai degrabă emoţionale decât juridice. Cert este că cele două Coduri sunt adaptate unor politici penale moderne, în consens cu reglementările similare din restul ţărilor membre ale Uniunii Europene. E drept că în România nivelul infracţionalităţii este mult mai ridicat decât media ţărilor europene şi în acest context pedepsele prevăzute de noile coduri par blânde şi nu vor avea un efect descurajant pentru infractori. Dar mai important decât cuantumul pedepselor este aplicarea strictă a legii împotriva tuturor persoanelor care comit infracţiuni, indiferent de poziţia socială a acestora. Dacă justiţia funcţionează fără sincope, noile coduri în materie penală, modernizate, sunt binevenite. Comentariile emoţionale de genul ”ies infractorii din puşcărie mai repede” nu au alt rol decât să arunce un cartof fierbinte din mâna puterii actuale în cea a fostei puteri şi viceversa. Oricum ieşeau deţinuţii respectivi la un moment dat din închisoare! Orice modificare legislativă va favoriza la un moment dat o anumită categorie socială sau va nemulţumi alte categorii. Este o problemă asumată de întreaga clasă politică în momentul adoptării şi promulgării Codurilor. Cert este faptul că partenerii din UE şi SUA nu au reacţionat faţă de problema Codurilor aşa cum au făcut-o în “marţea neagră”, când parlamentarii au încercat să-şi voteze superimunitatea şi să dea o lege a amnistiei şi graţierii care-i favoriza pe marii corupţi. Niciun emisar, niciun ambasador nu a luat atitudine zilele acestea, lupta politică fiind una strict de imagine. Cu o singură excepţie. Aproape pe neobservate a venit la Bucureşti şeful Serviciului de Informaţii Externe al Regatului Unit al Marii Britanii şi Ilrlandei de Nord – MI6, John Sawers. Imediat după vizita acestuia la Cotroceni şi Palatul Victoria, premierul Victor Ponta a anunţat că va lua în discuţie în prima şedinţă de guvern modificarea noilor Coduri Penale, în ceea ce priveşte interceptările convorbirilor telefonice. De fapt singura problemă reală, care-i deranjează pe partenerii externi. Puşcăriabilii din România sunt deranjaţi de faptul că majoritatea dosarelor penale s-au bazat pe interceptări telefonice. Cel puţin de la acestea a pornit instrumentarea celor mai multe şi a celor mai spectaculoase cazuri. Aşadar, puşcăriabilii nu mai vor să vorbească stresaţi la telefoane. Politicienii spun în noul Cod: “Să ne asculte telefoanele! Dar să ştim şi noi înainte ca să ne ferim să mai vorbim prostii la ele”. În acest context România poate să devină un paradis informaţional pentru reţelele teroriste. O ţară membră NATO şi UE nu poate să-şi permită luxul să nu supravegheze informaţional, inclusiv prin interceptarea convorbirilor telefonice a persoanelor suspecte de terorism sau de corupţie. În condiţiile în care se ştie că marea corupţie în multe cazuri poate să finanţeze terorismul. În mod cert reglementarea privind interceptările convorbirilor telefonice va fi modificată în aşa fel încât să fie mulţumiţi partenerii României din NATO şi UE, singura “opoziţie” la interesele dubioase ale baronilor USL înfăptuite prin gesturile infantile ale lui Victor Ponta.