Este evident că Uniunea Europeană şi statutul de membru NATO al României au început să-l încurce pe Victor Ponta. Liderul PSD a înfierat cu mânie proletară Ambasada SUA şi liderii europeni, singurii care mai fac opoziţie în România. În lipsa reacţiilor ţărilor democratice din Occident, Traian Băsescu ar fi părut un Don Quijote nebun care se bate cu morile de vânt ale corupţiei. Blaga şi restul adormiţilor din opoziţie aşteaptă în linişte să se bucure, la rândul lor, de beneficiile unui regim în care corupţia devine politică de stat. Întreaga clasă politică aplaudă în secret iniţiativa USL de a acorda super-imunitate aleşilor fie ei parlamentari, judeţeni sau locali. Surprinzător, singurul care s-a trezit din somn, şi a recunoscut că a fost dus de nas de Ponta şi nu a ştiut ce votează este tocmai Crin Antonescu, tovarăşul de „arme” al liderului PSD în lupta cu Băsescu.

Într-un gest fără precedent, mai mulţi ambasadori din ţările Uniunii Europene au cerut lămuriri referitor la modificările Codului Penal direct de la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. Îngrijorarea aliaţilor din Europa şi din NATO este legitimă în condiţiile în care regimul Ponta pare în momentul de faţă mai apropiat de China şi Rusia decât de partenerii occidentali. Adoptarea modificărilor din Codul Penal nu are efecte numai în România şi numai în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Ca ţară membră a UE şi a Pactului Nord-Atlantic, România are un statut aparte şi se bucură de o anumită încredere din partea partenerilor strategici. O ţară în care corupţia va fi instituţionalizată prin legi permisive pentru dezvoltarea reţelelor infracţionale nu mai poate fi un partener de încredere pentru ţările din NATO şi UE. Mai mult decât atât, pe lângă modificările din Codul Penal făcute deja de Parlament se prefigurează şi alte reglementări care vor veni în favoarea infractorilor. Una dintre ele este imposibilitatea de interceptare a telefoanelor decât după începerea urmăririi penale. Ceea ce înseamnă că telefoanele unui prezumtiv infractor nu vor putea fi ascultate decât după ce acesta va fi pus în temă cu faptul că este urmărit. În condiţiile în care lumea occidentală este de-a dreptul isterizată de ameninţările reţelelor teroriste, este lesne de dedus cam cât vom mai rămâne noi în NATO după adoptarea unei asemenea modificări la Codul de Procedură Penală!? România ar putea deveni un paradis pentru reţelele internaţionale de terorism şi de crimă organizată, care ar putea lucra mână în mână cu o clasă politică imună în faţa legii penale. Nici Uniunea Europeană aflată în momentul de faţă într-un conflict economic deschis cu Rusia şi China nu agreează ideea unei corupţii intituţionalizate într-o ţară membră care poate deveni placa turnantă a traficului de mărfuri introduse ilegal pe o piaţă comună europeană. În aceste condiţii, nu ar fi de mirare să fim excluşi din NATO şi UE dacă guvernanţii vor continua să sfideze principiile democratice. Acest lucru ar arunca România cu câţiva ani înapoi, făcând să scadă dramatic investiţiile străine, infuzia de capital european în infrastructură şi implicit nivelul de trai al populaţiei.