de Ștefan Ciocan
Nu ştiu ce sondează americanii de la Chevron în judeţul Vaslui, dar este din ce în ce mai evident că prin fiecare sondă instalată de aceştia se eliberează căte puţin din presiunea socială la care în mod normal ar fi necesar să fie supus guvernul Ponta.
În România există anumite energii civice, o populaţie gata oricând să se înroleze în apărarea unor idealuri. Cu abilitate şi multă manipulare, guvernul, prin pârghiile de intoxicare pe care le are la dispoziţie (trompete, vuvuzele și tonomate de presă), canalizează aceste energii civice cât mai departe de Palatul Victoria.
În urmă cu doi ani, un fals conflict iscat dintr-o declaraţie banala a Preşedintelui a dus la căderea guvernului Boc. Atunci presiunea socială a fost foarte bine canalizată prin mijloacele de informare în masă aflate la dispoziţia USL. Problema de atunci era una absolut falsă, pentru că nimeni nu voia să desfiinţeze SMURD, aşa cum strigau isterizaţi în stradă pensionarii şi boschetarii plătiţi cu banii lui Voiculescu şi alături de ei românii cu spirit civic sătui de sărăcia şi mizeria în care a fost târâtă ţara de întreaga clasă politică, fără desebire de orientare. Spriritul civic nu a dispărut din România, şi ca dovadă sunt protestele ecologiştilor, în mare parte aceeaşi care se aflau în stradă şi în apărarea SMURD. Atâta doar că de această dată protestele nu se mai îndreaptă spre ţinta corectă. Între Ponta şi protestatari stau ţinte false de genul Roşia Montană Gold Corporation sau Chevron. Grosul protestelor s-a mutat în capătul Moldovei, de unde televiziunile de casă ale lui Voiculescu sau Ghiţă, atât de active în urmă cu doi ani, nu mai transmit nimic. În urmă cu doi ani, pentru orice acţiune în forţă a jandarmilor era huiduit Boc şi eventual ministrul internelor din aceea perioadă Traian Igaş. Acum bătălia se duce direct între protestatari şi jandarmi. Ponta nici nu există iar de ministrul de interne nici că pomeneşte cineva. În Bucureşti manifestările de protest au fost deviate spre cartiere mărginaşe cât mai departe de Piaţa Victoriei.
Puţinii români cu spirit civic, se unesc ca să protesteze pentru o cauză ecologistă fără să ţină seama că atât jandarmii cu care se luptă, cât şi instituţiile care au aprobat explorările de gaze de şist şi aur sunt „la butonul” lui Victor Ponta şi a miniştriilor săi. În acest timp însă, fără ca nimeni să ia atitudine, guvernul taie din banii de transport a elevilor, făcând şi mai grea situaţia familiilor sărace care vor să-şi trimită copiii la şcoală, face disponibilizări în cadrul personalului auxiliar din învăţământ şi alte instituţii bugetare. În paralel aplică taxe şi impozite noi sau le majorează pe cele existente pentru finanţarea unor proiecte utopice din care au de câştigat doar clenţii politici ai USL. Dezvoltarea învăţământului şi a sistemului sanitar este în continuare ignorată. Nivelul de trai scade alarmant în paralel cu creşterea preţurilor şi a birurilor la care sunt supuşi contribuabilii, fie ei persoane fizice sau juridice.
PS: Deja vorbim la Pungești despre o restrângere a drepturilor fundamentale ale omului, cum este dreptul de circulație:
- “Comuna vasluiana Pungesti, acolo unde reprezentantii Chevron lucreaza pentru amplasarea primei sonde de explorare a gazelor de sist, a fost declarata zona speciala de siguranta publica.Potrivit unui ordin al Jandarmeriei, in zonele in care au loc manifestari violente se impun masuri speciale, a declarat pentru Agerpres un reprezentant al Jandarmeriei.”
Pe când vor începe Victor Ponta și ministrul său de Interne, Radu Stroe, acest nou Emil Bobu, să impună pe străzi celebrele patrule mixte ale lui Ceaușescu din decembrie 1989?
Evident de logica demonstratia. Marele Fricos Alunecos e aparat – nu se stie cat – de Sistemul care l-a scos pe scena Teatrului de Marionete. El este adevarata tinta a nemultumirilor populare… Cand se va demonstra consecvent inaintea Guvernului – chiar si in tarcuri, ca anticipare vizuala a bantustanizarii Romaniei, pana cand se atinge punctul critic kievian – abia atunci putem spune ca indignarea nu si-a ratat tinta.
Nu cred că mai este mult. Puțintică răbdare !