File de poveste din topul încrederii la români: plagiatorul, mincinosul, hoţul, inconsecventul

de Ștefan Ciocan

Poporul român este fără îndoială mult prea tolerant, dacă nu chiar iubitor, faţă de hoţi şi mincinoşi. De fapt, încă de mic copil românul învaţă că este util şi să furi şi să minţi. Cine nu cunoaşte poezia „Căţeluş cu părul creţ”!? O învaţă prima dată orice copil care poate să articuleze câteva fraze. Practic, cum sunt capabili să memoreze câteva versuri pe care să le recite, românii încep să aprecieze hoţia şi minciuna. Căţeluşul (simpatic personaj) fură raţa din coteţ – ceea ce demonstrează că este cam hoţ, dar asta nu-l face mai puţin simpatic pentru micuţi. Parcă nu ajunge că micuţul patruped  cu părul ondulat este un hoţ fără pereche, el mai este şi mincinos. „Şi se jură că nu fură, dar l-am prins cu raţa-n gură”. Căţelul minte de îngheaţă apele şi nu oricum, ci chiar jurându-se. Cu toate astea nu există părinte care să nu-şi înveţe copilul prima dată această poezioară. Cu un asemenea model porneşte pruncul în viaţă, „îndrăgostit” de un căţel simpatic, hoţ şi mincinos. Apoi ca să nu discrimineze felinele, cei mai mulţi părinţi aduc în mintea copilului şi o mâţă la fel de hoaţă şi mincinoasă. Motanul încălţat face orice tertip, fură, pătrunde prin efracţie în palatul căpcăunului, ba mai mult îl şi omoară pe acesta, apoi îl minte pe împărat prezentându-şi stăpânul ca pe un mare nobil. În realitate, atât motanul mincinos şi hoţ, cât şi stăpânul acestuia, un impostor escroc, devin modele pentru copiii care adoră această poveste. Deja în jurul vârstei de cinci ani copiii români sunt pregătiţi pentru viaţa pe plaiuri mioritice, ştiind că doar cine fură şi minte se descurcă. Nici capra care îşi creştea singură cei trei iezi nu este un exemplu pozitiv pentru tinerele mame.  Iezii sunt rezultaţi (autorul nu precizează) ori din relaţii extraconjugale, ori cu un tată iresponsabil care i-a abandonat. Altă explicaţie nu există pentru faptul că ţapul nu apare deloc în poveste. De fapt nici mama-capră nu este prea responsabilă din moment ce-şi lasă iezii singuri în casă şi pleacă la shopping. Finalul poveştii nu este decât un îndemn pentru copii să se răzbune pentru orice nedreptate li se va face, aşa cum capra iresponsabilă se răzbună pe lup după ce se întoarce de la mall.

În aceste condiţii, când de mici românii învaţă, prin intermediul poveştilor, să fure, să mintă, să înşele, să nu trateze obligaţiile cu responsabilitate, să nu fie consecvenţi unor idei şi unor principii, mai miră pe cineva că premierul Victor Ponta conduce în sondajele de opinie la capitolul „încredere”? În fond plagiatorul, mincinosul, hoţul, inconsecventul sunt personaje de poveste izvorâte din basmele şi legendele care ne-au „luminat” copilăria.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Ghinion 100% și etichetat , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la File de poveste din topul încrederii la români: plagiatorul, mincinosul, hoţul, inconsecventul

  1. încă o chestie.
    Prâslea cel voinic și merele (de aur) există la toate popoarele din zonă, de la albanezi la armeni și georgieni.
    dar numai la români merele sunt de aur.
    la restul, sunt mere obișnuite, iar hoții veneau să le fure.
    la români, a lua merele din pomul altuia era ceva banal, așa că le-au făcut de aur, că abia așa era furt.

  2. observator 2 zice:

    Exploatările miniere deseori lasă oameni nepregătiţi în urmă odată ce resursele exploatate sunt epuizate. Ele nu generează dezvoltare ci numai venituri în plus. Comunităţile miniere ar fi mult mai câştigate dacă oamenii de acolo ar învăţa să-şi investească energia şi creativitatea în cizelarea propriului destin. Continuarea exploatării aurului la Roşia nu va face decât să prelungească un deznodământ deja cunoscut. Din Valea Jiului până în Baia de Arieş (mai jos puţin de Roşia Montană), mineritul şi-a dovedit incapacitatea de a susţine o economie locală sănătoasă. Mai mult, mineritul a demonstrat că lasă în urmă o forţă de muncă care cu greu poate fi reconvertită. Niciun guvern responsabil din lumea asta nu ar trebui să încurajeze dezvoltarea industriei mineritului – aceasta nu numai că are un efect disruptiv asupra economiei reale, dar şi amanetează viitorul comunităţilor locale prin angajarea lor în activităţi cu puţină inovaţie şi fără perspectivă de viitor.
    http://blog.cluj.info/opinii/un-argument-economic-impotriva-exploatarii-aurului-de-la-rosia-montana/#3
    NU FUG DE RESPONSABILITATE, DOAR CĂ NU MI-O IAU
    „Mai e ceva: conform legilor actuale si a avizului, noi ar trebui sa dam avizul de Mediu si sa inceapa exploatarea. Era o responsabilitate uriasa de care nu fug si pe care nu o poate lua un ministru sau un premier, ci reprezentantul acestui popor, Parlamentul. (…)Astfel, potrivit legilor actuale, eu ar trebui sa dau avizul”
    sursa sorinamatei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s