de Ștefan Ciocan

Aveţi voturile babelor isterice și aveţi banii furaţi din taxele şi impozitele noastre cu care vă jucaţi de-a ecarisajul dar în realitate îi faceţi pierduţi în propriile buzunare.  Nu vă asumaţi nimic. Preferaţi să îngropaţi sub preş un subiect sensibil pentru voi. Dar pe voi nu vă interesează nimic din ceea ce ţine de comunitate. Pe voi nu vă interesează decât parandărătul, şi voturile cu care ajungeţi la încă o porţie de ciolan.

Da! Voi sunteţi nemernicii României! Primarii hoţi votaţi de o naţie de tembeli îndobitociţi şi gata să-şi vândă votul oricărui nemernic e dispus să îl cumpere. Nu aţi avut curajul să rezolvaţi tranşant problema câinilor comunitari. Un “îngeraş” a murit sfâşiat între colţii unor animale sălbatice pe care naivii şi proştii îi numesc “cel mai bun prieten al omului”. V-aţi speriat de câteva babe isterice adunate în ONG-uri care şi-au pus fustele în cap să apere haitele sălbăticite de câini. De fapt v-a convenit de minune jocul acesta de-a protecţia animalului. Toţi, dar absolut toţi sunteţi pătaţi cu sângele acelui băieţel de patru ani care a murit în Bucureşti, dar şi cu sângele fetiţei desfigurate la Brad, sau a cetăţeanului japonez ucis de un câine fără stăpân chiar în spatele Guvernului României.

Voi în schimb aţi furat pe rupte din programele de sterilizare fără să rezolvaţi problema câinilor şi cu atât mai puţin a oamenilor. Câţi copii trebuie să mai moară, pentru ca voi, primarii României, să faceţi ceva cu bestiile sălbatice care împânzesc oraşele?

Normal că nu vă interesează! Copiii voştri nu se joacă în parcurile publice. Copiii voştri merg la grădiniţe private și se joacă în spaţii special amenajate. Au bone care îi supraveghează permanent şi circulă numai cu maşini securizate. Copiii voştri sunt în siguranţă.

Dar de copiii noştri şi de noi, oamenii de rând, cine are grijă? Voi nu sunteţi capabili să faceţi nimic din ce nu vă iese un mic profit personal. Cânii în viaţă înseamnă pentru voi parandărăt în timp ce pentru noi şi pentru copiii noştri înseamnă un permanent pericol.

Majoritatea dintre voi veţi spune că acel copil a murit în Bucureşti, deci treaba primarului de acolo cum îşi gestionează accidentul. Nu a fost accident. Acel copil a murit din cauza nepăsării voastre, a tuturor primarilor din România. O conjunctură nefericită a făcut ca viaţa acelui înger de patru ani să fie curmată de câinii sălbăticiţi în Bucureşti. Putea să se întâmple oriunde în România. Putea să se întâmple în Deva, Hunedoara, Brad sau Petroşani. Dacă aş fi în locul vostru nu aş mai putea dormi noaptea. Imaginaţi-vă ce a simţit acel copilaş de patru ani în timp ce bestiile sfârtecau bucăţi din trupul său încă în viaţă.

Mi-aş dori sincer să simţiţi şi voi acest lucru. Poate aşa v-aţi gândi să faceţi ceva pentru oamenii care vă votează, ca proştii, din patru în patru ani. Poate aşa aţi renunţa şi voi la parandărătul care vi se întoarce din programele de ecarisaj şi aţi face ceva împotriva sălbăticiunilor care ne invadează oraşele.

Dar voi, primarii României sunteţi mult prea nemernici să faceţi asta şi noi, poporul României mult prea prost să vă votăm aşa cum sunteţi.