Dacă vom aştepta ca Guvernul să ne rezolve problemele, va trece viaţa pe lângă noi

Un studiu sociologic arată că în România nevoile primare ale populaţiei sunt, în ordine: Sănătatea, Banii şi Dragostea. Bineînţeles cu banii se pot obţine hrană, adăpost, confort, îmbrăcăminte, distracţie. Unul dintre modurile de a atinge aceste obiective este să fii bogat. După cum există oameni bogaţi şi oameni săraci, tot aşa există şi ţări bogate sau ţări sărace. Diferenţa dintre ţările bogate şi cele sărace nu constă în vechimea lor. Acest fapt poate fi dovedit dacă dăm exemplu state precum India sau Egiptul, care există de mii de ani dar sunt sărace. Spre deosebire de acestea, sunt ţări ca Australia, Noua Zeelandă, care în urmă cu 150 de ani erau necunoscute, iar astăzi sunt ţări dezvoltate şi bogate. Diferenţa dintre ţările bogate şi cele sărace nu este legată nici de resursele naturale pe care acestea le posedă. De exemplu, Japonia, care are un teritoriu mic şi muntos, care nu este deloc potrivit nici agriculturii, nici creşterii vitelor, şi nici nu are petrol sau minereuri, este a doua putere economică mondială. Teritoriul său este ca o mare fabrică ce importă materie primă din toată lumea, o prelucrează, iar produsul rezultat este exportat apoi în toată lumea, acumulând în acest mod bogăţia. Mai există şi Elveţia, ţară fără acces la mare, dar care deţine una dintre cele mai mari flote maritime din lume. Care nu are cacao, dar are ciocolata cea mai bună din lume, care în puţinii ei kilometri pătraţi creşte vite şi permite cultura agricolă doar patru luni pe an, deoarece în restul timpului este foarte frig. Dar care are cele mai bune produse lactate din Europa. Şi care ca şi Japonia nu are materie primă dar exportă produse greu de întrecut. O ţară pe care siguranţa, ordinea şi munca au transformat-o în „casa de bani” a lumii. Nu este nici inteligenţa oamenilor cea care face diferenţa între bogăţie şi sărăcie… Acest fapt este demonstrat de studenţii din ţările sărace care învaţă în ţările bogate şi obţin rezultate remarcabile în domeniile pe care le studiază. Un alt exemplu poate fi văzut la managerii din ţările occidentale care vizitează România. Vorbind cu ei ne putem da seama că nu există nicio diferenţă intelectuală notabilă între aceştia şi managerii de la noi. În sfârşit putem spune că nici rasa nu face diferenţa între săraci şi bogaţi. În ţările Europei Occidentale sau în SUA putem vedea cum „leneşii” (hispanici sau africani) demonstrează că sunt forţa productivă a respectivelor state. Şi atunci, ce face diferenţa? Atitudinea oamenilor face diferenţa dintre ţările bogate şi cele sărace. Studiind comportamentul persoanelor din ţările bogate, descoperim că marea parte a populaţiei respectă următoarele reguli: etica; ordinea şi curăţenia; integritatea şi cinstea; punctualitatea; responsabilitatea; dorinţa de perfecţionare; respectul pentru legi şi regulamente; respectul pentru drepturile celorlalţi; dragostea pentru muncă; efortul pentru a face economii şi cheltuirea cu chibzuială. Are România nevoie de alte legi? Nu ar fi oare de ajuns să respectăm cu toţii aceste zece reguli simple? În ţările sărace, numai o mică parte din populaţie se conduce după aceste reguli în viaţa de zi cu zi. Nu suntem săraci pentru că ţara noastră nu are resurse naturale sau fiindcă natura este crudă cu noi. Suntem săraci pur şi simplu din cauza atitudinii noastre. Ne lipseşte caracterul pentru a ne comporta după aceste principii de bază ale funcţionării societăţii. Dacă vom aştepta ca Guvernul să ne rezolve problemele, va trece viaţa pe lângă noi.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Lecturi necesare și etichetat , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Dacă vom aştepta ca Guvernul să ne rezolve problemele, va trece viaţa pe lângă noi

  1. observator 2 zice:

    „Ponta ar trebui să se preocupe mai mult de cum ţine în mână volanul guvernării ţării, nu pe cel de raliuri”, comentează Cozmin Guşă participarea lui Ponta la raliul. Suntem copiloţii unui premier ale cărui acţiuni au generat dezastrele de la Oltchim şi CFR.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s