În România ne-munca valorează cam tot atâta cât valorează şi munca

De câteva zile stau ca un ardelean care se respectă şi mă scarpin în cap fără să înţeleg un lucru. Cum să-mi dea mie statul subvenţie pentru cultura de scaieţi? Şi parcă nu-mi vine să cred că terenul pe care nevasta   l-a moştenit de la bunică-sa poate să aducă nişte bani în vistieria familiei. Aşa, pur şi simplu! Simpla existenţă a terenului arabil îmi dă dreptul să primesc câţiva bani. Nu mulţi, de drept, dar iau nu dau. Când în mod normal pentru faptul că deţin aproape 10 hectare de teren pe care am o minunată cultură de scaieţi ar trebui să plătesc eu o amendă către stat, sau măcar un impozit ceva mai mare. Dar nu! În România ne-munca valorează cam tot atâta cât valorează şi munca. Ai cultivat terenul sau nu, statul îţi dă subvenţie. Pe ce? Nimeni nu se chinuie să afle răspunsul la întrebarea asta. Poate pe voturi! În lipsă de bani, guvernul socialist s-a apucat să impoziteze totul în ţară. Au ajuns până şi la agricultorii care vor plăti impozit pe veniturile realizate din exploataţiile agricole. Iară stau şi mă scarpin în creştet şi nu pricep! Adică eu, care nu fac nimic, las terenul nelucrat, eventual mai tund puţin scaieţii să nu se vadă din avion, primesc subvenţie, în timp ce vecinul meu harnic, care ară, seamănă, pliveşte, sapă, recoltează, ca să-şi câştige banii pentru un trai decent trebuie să plătească şi impozit pentru profitul realizat. Păi nu mai bine îmi văd eu de treabă şi las pământul acolo nelucrat, că nu cere de mâncare, ba mai mult aduce şi nişte bani? Ce nu înţeleg eu este de ce guvernul nu taie întâi subvenţiile pentru terenurile nelucrate, apoi de ce nu pune o taxă suplimentară pentru proprietarii care nu-şi cultivă suprafeţele agricole şi abia în ultimă instanţă dacă tot nu le ajung banii să impoziteze profitul realizat de ţărani? Dacă tot există voinţă politică şi tot riscă guvernanţii să-i supere pe agricultori prin impozitarea profitului, atunci măcar să facă lucrurile logic. Există răspuns şi la întrebarea mea retorică! Pentru că guvernul a constatat că sunt mai puţini cei care muncesc şi obţin profituri decât cei care stau şi aşteaptă subvenţia. Atunci când se numără voturile, tot ei ies bine din punct de vedere electoral, singurul argument care stă în picioare în faţa politicienilor. Ce mai contează că încurajarea trântorilor  şi „sugrumarea” albinelor duce la dispariţia stupului? Ce mai contează că importăm aproape tot ce mâncăm la preţuri de câteva ori mai mari decât dacă am produce în ţară? Politicienii ştiu să profite de orice oportunitate pentru a face bani. Voiculescu şi al său ministru al Agriculturii ştiu foarte bine asta, pentru că foarte multe din produsele alimentare pe care le importăm în timp ce pământul românesc stă nemuncit intră în ţară prin firme controlate de ei. Până la urmă banii pe care-i iau pe recolta de scaieţi eu şi mulţi alţii ca mine este o investiţie indirectă a marilor importatori de alimente. Pentru că scaieţii mei le fac lor loc pe piaţa alimentelor.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Brazdă-ngustă și adâncă și etichetat , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la În România ne-munca valorează cam tot atâta cât valorează şi munca

  1. marcus gheorghe zice:

    un articol extraordinar,…numai ca nu este complect.lipseste cealalta parte in care se analizezaza si faptele celor care au guvernat,care sunt pot sa spun PENALE.nu va mai trece mult timp si vom afla si ce au facut vechii guvernanti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s