Fundația Mișcarea Populară la Cluj: “au injectat în societatea românească ură, dezbinare și neîncredere, astfel încât cetățenii să-și piardă certitudinea că implicându-se pot să obțină ceva mai bun pentru viața lor”

Marian Preda: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră aici. Sunt Marian Preda, președintele Fundației Mișcarea Populară. Sunt extrem de bucuros pentru faptul că mă aflu împreună cu colegii mei la Cluj. Îi cunoașteți pe colegii mei: domnul Cristian Diaconescu, bine-cunoscut, fost ministru de Externe, fost ministru de Justiție, o persoană care a reprezentat România cu cinste și care e generat încredere. Domnul Daniel Funeriu – de asemenea, o personalitate dinainte să devină ministru al Educației, un ministru care a schimbat cu siguranță multe lucruri în bine. Domnul Sebastian Lăzăroiu – pentru o scurtă perioadă fost ministru al Muncii, un excelent analist, un sociolog de primă calitate, înainte de a merge în poziția de consilier prezidențial fiind directorul celei mai prestigioase institute de sondare a opiniei publice din România, CURS. Colega noastră Elenina Nicuț – avocat foarte cunoscut în București, cu activitate civică, cu activitate de sprijin a persoanelor sau organizațiilor cu probleme, foarte multe acțiuni pro-bono, în cadrul Fundației noastre fiind un sprijin în problemele care țin de domeniul juridic, de formalitățile juridice și de sprijin pentru membri noștri care vor solicita diverse forme de asistență de acest tip. Ceilalți colegi ai noștri nu au putut fi astăzi aici, dar am avut o sală foarte plină, foarte activă. A fost o discuție utilă și interesantă. Cu această discuție am trecut practic de prima etapă a constituirii a filialei Cluj a Fundației Mișcarea Populară. După cea de la Constanța care a fost lansată acum două săptămâni și în care este deja fixată conducerea și liderul, după cea de la Olt pe care am vizitat-o ieri și la care am avut această primă etapă, am ajuns la cea de a treia și poate cea mai importantă. În urma discuției noastre de astăzi ne-am convins că avem un sprijin consistent, calitativ și cantitativ, în Cluj. Avem aproximativ 200 de aderenți din județul Cluj. Conform procedurii noastre, în aproximativ 7-10 zile vom anunța reprezentanții în conducerea filialei locale și, evident, liderul acesteia. Dar nimeni nu rămâne exclus de la implicare și responsabilități. După ce în săpătămânile viitoare vom lansa filiale în mai multe orașe, în special în orașele importante din România, va urma o etapă de organizare la nivel sub-județean. Vom încuraja, pentru că există inițiative în locailități mai mici, de la grupuri de membri care sunt grupate în jurul unor probleme, nu neapărat geografice, vom încuraja constituirea de grupuri ale Fundației și, de asemenea, lansarea unor grupuri de inițiativă mai restrânse care ulterior să devină cluburi. Vom lansa și câteva proiecte naționale în săptămânile viitoare, după care, odată constituite cele mai multe filiale județene, vom lansa un program de dezbateri publice pe marile probleme ale României, pe marile teme care ne interesează pe toți și pentru care, din păcate, populația nu este suficient consultată. La unele dintre aceste dezbateri organizate în marile centre universitare, cu siguranță Clujul fiind unul dintre ele, va participa și domnul președinte Traian Băsescu în calitate de invitat al nostru. De asemenea, în etapele următoare, odată ce strategiile județene vor fi definitivate, vor apărea inițiative ale filialelor. La Constanța au existat deja câteva inițiative. Suntem siguri că în curând și colegii noștri de la Cluj vor deveni vizibili, cu inițiative cu caracter local și regional. Așteptăm în viitor ca filiala din Cluj să joace un rol de coordonare regională pentru filialele din județele din zonă. Acestea sunt informațiile generale despre întâlnirea noastră de astăzi. Eu și colegii mei vă răspundem cu mare plăcere la întrebări.

Reporter: Cum vedeți inițiativa USL de a scădea pragul de validare a referendumului de la 50% la 30%?

Marian Preda: Este încă o modalitate prin care este sfidat rolul cetățeanului și al societății civile. Vedem că se iau măsuri peste noapte, fără consultare publică, se discută lucruri fundamentale , gen modificarea Constituției, regionalizarea, fără să fie întrebați oamenii din teritoriu, fără să existe dezbateri publice consistente. Sigur că din birou se poate face orice și cu majoritatea aceasta zdrobitoare ei pot să încerce orice. Este foarte important însă cum va reacționa populația. Cu siguranță noi vom încuraja reacții. Noi suntem o fundație , nu suntem un partid politic, dar cu siguranță în calitate de cetățeni și de reprezentanți ai societății civile vom avea reacții prin dezbaterile noastre și prin alte modalități pe care le vom considera adecvate.

Daniel Funeriu: Aș vrea să răspund la această întrebare frontal. USL este expert în injectarea de neîncredere în populația din România. Prin această inițiativă USL demonstrează că este cel care dorește ca cetățenii să nu participe la procesul decizional din România. Pentru a ajunge în această situație, în care doar electoratul captiv votează, an de-a rândul, au injectat în societatea românească ură, dezbinare și neîncredere, astfel încât cetățenii să-și piardă certitudinea că implicându-se pot să obțină ceva mai bun pentru viața lor. Această scădere a pragului de validare a referendumului este contrar principiilor Mișcării Populare, care dorește exact contrariul: creșterea gradului de încredere a societății astfel încât cetățenii să fie acționari la schimbările care îi privesc, astfel încât să nu mai fin în situația în care avem 40% prezență la vot și să avem o prezență mult mai mare la vot. Deci, această scădere a pragului vine exact împotriva obiectivului principal al Mișcării Populare: implicarea oamenilor în deciziile care îi privesc.

Sebastian Lăzăroiu: Vreau să vă spun și eu ceva. Din câte înțeleg, intenția USL este să scadă pragul la 30%. Acest 30% nu este întâmplător stabilit. Ei în momentul acesta se bazează pe sprijinul a 70% din cei care participă la vot, ceea ce înseamnă 70 din 40, în jur de 28%, USL-ul își propune să schimbe fundamentele României, pentru că vorbim de Constituție, doar cu o treime din electortul, electortul lor. Nu poți să schimbi fundamentul unei țări doar cu electoratul tău, pe de o parte. De cealaltă parte, pentru mine este aproape evident că în noua Constituție USL nu va introduce rezultatele referendumului din 2009, și anume Parlament unicameral, 300 de parlamentari. Evident, împotriva voinței poporului exprimată în 2009. Singurul mod în care pot scăpa de voința poporului este să scadă participarea la referendum pentru că dacă nu vor fi introduse în Constituție cele două rezultate Fundația Mișcarea Populară va îndemna la boicot la acel referendum de validare a Constituției. Ei se așteaptă la acest lucru și încearcă să evite acest boicot dar, de fapt, ei nu vor să evite boicotul, ei vor să evite voința românilor exprimată în 2009.

Marian Preda: Vreau să fac o completare la ce au spus colegii mei. Nu numai că nu este întâmplătoar acest procent de 30%, el este însoțit, dacă ați văzut zilele trecute, de noi măsuri de stimulare a bazei electoratului USL. Această bază este constituită de cei care sunt dependenți de resursele publice, de mulți dintre cei care stau cu mâna întinsă. Dacă vă veți uita pe site-ul Agenției Naționale de Plăți veți vedea că sunt aproximativ 7 milioane de persoane care beneficiază de diverse forme de beneficii sociale, de asistență socială din partea statului. 7,2 milioane este o cifră care ne spune ceva. Nu întâmplător în ultimele zile ați văzut că s-au anunțat, așa cum se întâmplă mereu în ultima vreme, USL a anunțat că o să mărească ajutoarele sociale, adică venitul minim garantat și alocația pentru familii. Acest proces se finalizează în 2014 de fapt, dar este anunțat cu trâmbițe. Nimic despre investiții în infrastructură, nimic despre populația activă a României. Ce se întâmplă cu populația care muncește, care ține România în spate? Nimic despre asta. Totul pentru electoratul acesta, pentru minoritatea dependentă de stat, care de fapt este din nou momită cu ceva, cu niște firimituri din banii publici. Cred că lucrurile nu sunt întâmplătoare.

Reporter: Ne puteți da niște detalii despre proiecte naționale pe care le veți dezbate?

Marian Preda: Da, marile teme ale României, teme ale reformei începute în perioada guvernării Boc, în mandatele președintelui Traian Băsescu, și în bună măsură stopate de guvernarea USL, dar uneori preluate atunci când nu s-a putut altfel: modificarea Constituției, regionalizarea. La modificarea Constituției este foarte important să vedem, după cum a spus și colegul meu, ce se întâmplă cu rezultatele referendumului în care o majoritate a populației României a votat pentru 300 de parlamentari. Cum poate fi ignorat un astfel de referendum și noi să facem alte referedumuri? Acestea sunt temele, vor fi și altele definite de noi, de exemplu perspectivele, riscurile sociale și demografice ale României. Sunt mai multe, pe parcurs le vom preciza.

Reporter: Legea restiuirii imobilelor…

Elenina Nicuț: Din câte am înțeles, ieri Curtea Constituțională a declarat constituțională forma propusă de Guvernul României. Personal nu îmi permit să mă pronunț până nu văd motivarea deciziei, să văd exact ce s-a reținut, ce s-a respins etc. Cert este că este decizia Curții Constituționale, definitivă și general obligatorie.

Sebastian Lăzăroiu: Vreau să fac o precizare. Sigur că din punct de vedere constituțional este constituțională, s-ar putea să nu existe fisuri, sigur nu am văzut motivarea, o să o vedem, dar avem încredere in deciziile Curții. Dar din punct de vedere politic mie mi se pare că această lege constituie un precedent extrem de periculos pentru România. Această lege spune: ne angajăm răspunderea, noi, Guvernul Ponta, că guvernul care o să vină peste 4 ani o să plătească despăgubiri foștilor proprietari. Astfel, Guvernul Ponta poate să vină să își asume răspunderea că guvernul viitor o să mărească pensiile și salariile cu 100%. Constituțional, dar nu e în regulă din punct de vedere politic să îți asumi răspunderea pe ceea ce ar urma să facă un guvern viitor, care nu va fi poate cel de acum.

Reporter: Se pare că se dorește și diminuarea puterii dezicionale a Curții.

Sebastian Lăzăroiu: Sunt atât de multe propuneri în acest forum constituțional, care mai de care mai ciudate ca să spun așa. Eu în continuare pun întrebarea: înafară de aceste propuneri, când o să avem Parlament unicameral și 300 de parlamentari? Acesta trebuie să fie obiectivul revizuirii Constituției, restul sunt discuții parazitare făcute de oameni ca Chiuariu ca să acopere problema fundamentală.

Reporter: Când preconizați că veți finaliza stabilirea filialelor și veți începe dezbaterile la care va participa și Președintele?

Marian Preda: Este foarte important să lansăm filialele în cele mai importante orașe ale României, în centrele universitare în primul rând, pentru că de acolo vin cei mai mulți dintre aderenții noștri. Sigur, nu vom neglija niciun județ, nicio regiune, dar după lansarea filialelor în 10-15 județe cu orașele cele mai importante cei mai mulți dintre membri nosștri vor fi organizați și vom putea începe procesul de dezbateri publice. Însă vom face și alte lucruri și le veți vedea. Vom lansa și alte proiecte cu caracter național.

Reporter: În cât timp? 3 luni, 5 luni?

Marian Preda: Câteva luni, cu siguranță.

Daniel Funeriu: Înțeleg printre rânduri întrebarea dvs. Etapa limitantă este pur și simplu partea fizică a deplasării noastre în toate filialele, pentru că avem o listă de cel puțin 30 de județe care ne sună în fiecare zi și ne spun: vă rugăm, mâine veniți la noi, când mergeți la Cluj de ce nu treceți prin Vâlcea, de ce treceți prin Slatina. Etapa limitantă este pur și simplu o etapă fizică în care să mergem, să ne deplasăm în aceste județe care au deja grupurile de inițiativă formate, CV-urile trimise. Nu zidurile, nu sediile fac o fundație sau un partid, ci oamenii care sunt în acele sedii. Efortul nostru este să ne concentrăm pe soluții pentru problemele reale ale oamenilor și pentru selectarea oamenilor care pot să pună în aplicare aceste soluții. În consecință, la ora actuală avem un număr de peste 6.000 de înscriși, avem o propunere de program care a primit peste o mie de propuneri de îmbunătățire. Dintre aceste o mie, le-am citit pe aproape toate și pot să vă spun că cel puțin 700 sunt lucruri foarte bine gândite. Procesul de definitivare a programului, procesul dezabatrilor pe marginea programului se vor desfășura în paralel cu constituirea filialelor. Vă dau un exemplu: la Constanța o doamnă pensionară avea o problemă specifică, i-am spus: organizați-vă, faceți acest lucru, peste o săptămână, două, vin să discutăm această problemă. Am discutat aici foarte mult despre educație – desigur, Clujul fiind centru universitar. La următoare întâlnire vin aici cu grupul de educație de la București, comisia de educație. Deci, lucrurile se petrec în paralel. Orizont de timp, speranța noastră este înaintea vacanței de vară să avem toate filialele finalizate, dar etapa limitantă este pur fizică, deplasarea acolo, pentru că vrem să mergem cu toții acolo unde facem filiale.

Reporter: Pe domnul Președinte când îl așteptați în partidul-fundație? Când îl așteptați să vină?

Daniel Funeriu: Cred că am suficientă experiență de presă ca să nu cad în cele trei capcane pe care mi le-ați întins. Fundația Mișcarea Populară va rămâne Fundația Mișcarea Populară. Cei care discută despre partide sunteți dvs, noi am discutat exclusiv despre Fundația Mișcarea Populară. Faptul că Fundația Mișcarea Populară va avea un sprijin mare, va avea un portofoliu de probleme și soluții ale românilor, nu ale politicienilor, sigur că e posibil să facă dezirabil, la un moment dat, aceste probleme și aceste soluții să fie operaționalizate politic. Dar, așa cum spuneam, obiectivul Fundației este creșterea gradului de încredere între români, și între români și instituțiile statului. Obiectivul nostru este să avem soluții și oameni capabili să le pună în aplicare. Acesta este primul obiectiv al Fundației.

Reporter: Voi lucrați pentru USL? Pentru că ați spus că vreți creșterea încrederii între români și instituțiile statului, adică cele conduse de USL acum.

Daniel Funeriu: Cred că doar dvs si USL-ul confundați instituțiile statului cu un partid. Cred că sunteți foarte bine plasat și ceea ce spuneți dvs arată exact mentalitatea actuală a USL-ului, de a confunda partidul cu statul. Obiectivul Fundației Mișcarea Populară este să mergem la cetățean, iar confuzia dintre partid și stat este confuzia făcută istoric de USL. Instituțiile sunt una, cetățenii sunt alta, iar partidul-stat este în ADN-ul USL-ului.

Reporter: Dar tot nu mi-ați răspuns la întrebare. Domnul Băsescu când vă așteptați să revină în fundația-partid? Pentru că este un partid, deși vă ascundeți după deget.

Marian Preda: Vi s-a părut că ne ascundem după deget?

Reporter: Pai da, că domnul ministru lăsa să se înțeleagă că vă interesează problemele oamenilor.

Marian Preda: Domnul ministru nu lăsa să se înțeleagă, chiar ne interesează problemele oamenilor și de asta suntem aici, de asta nu am făcut un partid ca să distribuim funcții, și de asta resursele noastre de timp, de cunoștințe, de înțelegere a problemelor românilor sunt puse în slujba comunităților. Mergem în toată țara pentru a colecta de acolo idei, propuneri, pentru a-i ajuta pe oameni să se grupeze în jurul unor valori, și pentru a-i ajuta să dezvoltăm o cultură civică pentru România. Dacă dvs vi se pare că asta înseamnă partid, atunci este și mai grav. Nu confundați partidul cu statul, cu insituțiile administrației publice, ci îl confundați cu țara, cu societatea românească. Asta este și mai grav. Asta nici măcar comuniștii nu au reușit să facă, să facă toată România să fie Partidul Comunist Român și insitutuțiile statului împreună.

Daniel Funeriu: Dacă sunteți amabil să vă și prezentați. Ce parte a frazei „Mișcarea Populară este o fundație” nu vă este clară? Spuneți-mi și vă explic. Fundația Mișcarea Populară este o fundație.

Reporter: Știți care este problema: noi ca români nu suntem obișnuiți ca niște politicieni să vină să facă niște acțiuni, din mărinimia inimii, în care să-i unească pe români, fără niciun interes. Așadar, care este interesul din spatele scenei?

Daniel Funeriu: Vă înțeleg și vă compătimesc în același timp. Partidele din România au fost și continuă să fie adunături de oameni în jurul unor interese. Obiectivul Mișcării Populare este să constituim o fundație care să fie un grup de oameni uniți în jurul unor valori. Distincția dintre valori și interese este exact acea distincție care va transforma confuzia dvs și a foarte multor oameni, pe bună dreptate, în a face o perfectă paralelă între instituții și partide. Așadar, dacă aveți ceva neclar în fraza „Mișcarea Populară este și va rămâne o fundație” vă rog să îmi spuneți. Iar în ceea ce privește interesele, căutați-le la USL. Nu îmi amintesc ca nici unul dintre colegii mei prezenți astăzi aici să fi demonstrat în cariera lor publică faptul că ar fi mânați de interese personale sau de interese, altele decât cele publice. Nu toți politicienii sunt la fel. Eu mi-am luat doctoratul cu un laureat Nobel, nu l-am plagiat. Deci, vă rog frumos nu faceți această confuzie, pentru că această confuzie va fi în detrimentul dvs și al copiilor dvs.

Reporter: Până când va rămâne o fundație?

Daniel Funeriu: Nici nu există o modalitate juridică de a transforma o fundație într-un partid. Fundația Mișcarea Populară va rămâne o fundație.

Reporter: Domnul Cristian Diaconescu declara luna trecută că nu exclude tranformarea fundației în partid.

Sebastian Lăzăroiu: Nu cred că a spus așa ceva. Nu a vorbit de transformare. Așa cum a spus și colegul meu, nu există posibilitatea juridică ca o fundație, un ONG, să devină partid. Din acest punct de vedere, Fundația va rămâne fundație indiferent dacă la un moment dat ea o să sprijine sau nu, asta nu putem să decidem noi, un partid politic. Dar dacă la un moment dat, peste un an, doi, trei, cinci, nu avem un orizont de timp, membri ai Fundației vor vrea să pună în practică multe din proiectele pe care le dezbatem, asta însemnând un partid politic, noi nu avem cum să-i oprim. Fundația poate să sprijine un partid politic, dar o va face din punctul de vedere al valorilor si principiilor pe care le-a promovat, nu din alt punct de vedere. Chiar și atunci, Fundația va rămâne fundație, și partidul va fi partid, vor fi două entități perfect distincte. La întrebarea ce va face președintele Traian Băsescu: președintele Traian Băsescu a anunțat deja, este Fundația în care se va întoarce după ce nu va mai fi Președintele României.

Reporter: La care dintre dezbaterile din țară va participa președintele Traian Băsescu?

Sebastian Lăzăroiu: Nu cred că este o zonă mai importantă decât alta. Dar e clar că vor fi dezbateri, așa cum s-a spus, pe marile teme care sunt acum de actualitate: revizuirea Constituției, regionalizarea, reforma Sănătății și legea electorală. Noi avem o lege electorală care în continuare limitează dreptul de vot al românilor din afara țării, și nu sunt puțini, sunt 3 milioane de români. Deci, avem nevoie măcar de votul prin corespondență. Acesta este genul de dezbateri. Va merge în toate regiunile, probabil că va trece prin toate regiunile.

Reporter: În care dintre actualele partide politice credeți că veți găsi sprijin pentru promovarea proiectelor Fundației?

Daniel Funeriu: Să vă dau un exemplu de problemă punctuală. Venim de la Slatina. La

Slatina, un ONG a dus pe bănuții lor, strânși bănuț cu bănuț, 20 de copii amărâți la after-school. Nu Primăria Slatina, un ONG format din trei doamne pensionare. Acest lucru face o diferență majoră în viața celor 20 de copilași. Asta este o agendă adevărată a Fundației. De acum înainte noi le vom sprijini pe aceste doamne și vom încerca să generalizăm acest proiect, pentru că dacă în fiecare județ ajutăm 20 de copii vom avea 800 de copii în România pentru care va exista un mai bine mâine. Dacă vre-un partid ar fi făcut vreodată gesturi care să crească încrederea că oamenii o pot duce mai bine la firul ierbii, poate că nu ar mai fi fost nevoie de o fundație care să crească acest grad de încredere. Din păcate, la ora actuală nu există un partid sau o personalitate care să aibă această capacitate de a crește gradul de încredere al cetățenilor că, participând la decizie, pot să schimbe ceva. De aici nevoia Micșării Populare, de aici obiectivele Mișcării Populare, de aici acțiunile Mișcării Populare.

Marian Preda: Vă mulțumesc mult de tot pentru prezența aici. Vă așteptăm și la alte acțiuni. Sperăm să sprijiniți acțiunile filialei Cluj a Fundației Mișcarea Populară. Mulțumim foarte mult!

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Lecturi necesare și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Fundația Mișcarea Populară la Cluj: “au injectat în societatea românească ură, dezbinare și neîncredere, astfel încât cetățenii să-și piardă certitudinea că implicându-se pot să obțină ceva mai bun pentru viața lor”

  1. Mie una mi-a plăcut cum au răspuns toți.

  2. Răutăcioasă întrebarea: „ Pe domnul Președinte când îl așteptați în partidul-fundație? ”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s