Banul public trebuie cheltuit în folosul celor care-l plătesc (menirea socială a bisericii nu se regăseşte în proiecte propuse şi finalizate de înalţii ierarhi ai BOR)

evolutia lui Dumnezeude Ștefan Ciocan

Intenţia deputatului Remus Cernea (cu care n-avem de altfel nici în clin, nici în mânecă – dar nu acesta este subiectul) de a reglementa finanţarea cultelor din bugetul de stat a scos la lumină bipolaritatea Bisericii Ortodoxe Române. Înalţii ierarhi ai BOR şi anturajul lor stau pe un „munte de aur”, îşi ridică mănăstiri care mai de care mai somptuoase. La polul opus stau preoţii de mir, care „trudesc” prin sate uitate de lume. Am cunoscut preoţi care sunt nevoiţi să accepte diverse munci laice pentru a putea trăi decent alături de familiile lor. Opulenţa mănăstirilor răsărite peste noapte ca ciupercile după ploaie şi a catedralelor episcopale sau mitropolitane contrastează dureros cu sărăcia din casele parohiale. Lanţurile şi crucile din aur masiv pe care bărboşii cerniţi le poartă la gât şi limuzinele luxoase cu care se plimbă nu au nimic în comun cu hainele ponosite şi maşinile vechi cu care umblă pe coclauri preoţii din satele româneşti. Am văzut preoţi jurnalişti, topografi, ingineri, jurişti, funcţionari, apicultori sau simpli ţărani. De mult preotul de la ţară, în special, nu-şi mai câştigă existenţa strict din veniturile realizate în urma păstoririi turmei de credincioşi. Biserica Ortodoxă nu se implică foarte mult în acţiuni sociale, nu are grijă de enoriaşii necăjiţi. Se pare însă că Biserica Ortodoxă nu este capabilă să aibă grijă nici de proprii preoţi. De slujitorii Domnului din parohiile sărace. Mai mult decât atât, preoţii de la ţară se plâng că sunt obligaţi să cotizeze şi din puţinul pe care-l au către instituţiile bisericeşti ierarhic superioare. În timp ce preotul paroh îl aduce pe Dumnezeu în sufletul credincioşilor, apoi este nevoit să-şi mai caute ceva de lucru ca să-şi întreţină familia, episcopii, arhiepiscopii, mitropoliţii, Patriarhul şi o întreagă suită în jurul acestora trăiesc „împărăteşte”. Către ei se îndreaptă mesajele contribuabililor şi iniţiativa deputatului Remus Cernea care spune că trebuie oprită finanţarea bisericilor din banul public. Pentru că nu este normal ca acel preot sărac dintr-un sat uitat de vreme să nu poată să primească un salariu minim pe economie, dar este normal să nu se mai ridice mănăstiri opulente şi catedrale faraonice finanţate din banul contribuabililor, în condiţiile în care sistemul de sănătate este subfinanţat, educaţia suferă de aceeaşi „boală”, investiţiile în infrastructură au fost reduse la minimum. Banul public trebuie cheltuit în folosul celor care-l plătesc, adică al contribuabililor. Biserica Ortodoxă nu este unul dintre contribuabilii la bugetul naţional. În consecinţă BOR ar trebui să primească un minimum de finanţare pentru sprijinirea bisericilor din parohiile sărace. Pentru că Biserica are un rol social până la urmă. Dar menirea socială a bisericii nu se regăseşte în proiecte propuse şi finalizate de înalţii ierarhi ai BOR, care nu folosesc banul public în folosul credincioşilor.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Lecturi necesare și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Banul public trebuie cheltuit în folosul celor care-l plătesc (menirea socială a bisericii nu se regăseşte în proiecte propuse şi finalizate de înalţii ierarhi ai BOR)

  1. ribelalu zice:

    Sunt de acord cu marea majoritate a spuselor din acest articol. As dori sa fac cateva precizari:
    1 Atata vreme cat statul nu a retrocedat proprietatile bisericilor (toate) acestea nu se pot autofinanta din donatii decat in marile orase.
    2 Autofinantare nu ar trebui sa inseamne constructia de noi catedrale si punerea de marmura pe treptele Catedralei din Timisoara ci asigurarea salarizarii preotilor si intretinerea lacaselor de cult existente. Statul se poate implica totusi unde locasurile de cult sunt declarate monumente istorice.
    3 Statul nu asigura decat salariul minim net pe economie pentru o parte a clerului. Diferenta pana la salariul de baza plus taxele si impozitele aferente acestuia, atat partea angajatului cat si a angajatorului, sunt platite de Parohii din incasarile proprii. Practic statul incaseaza mai mult decat plateste.
    4 „Impozitarea” afacerilor bisericilor nu se poate face decat o data cu cea a tuturor ONG-urilor. Biserica are acelasi statut de „organizatie non-profit”
    5. „Profitul” gasit de jurnalisti in documentele contabile ale bisericilor la sfarsitul unui an calendaristic nu este profit ci cash-flow. Asta pentru ca formularele sunt unice la ANAF dar in timp ce o societate comerciala pleaca de la zero pe 1 ianuarie, biserica pleaca de la soldul din 31 decembrie. Astfel daca la 31 Decembrie 2011 apare „profit” de 1.000.000 iar la 31 Decembrie 2012 apar doar 800.000 „profit” de fapt din punct de vedere contabil e „pierdere” 200.000.
    6. Desi in mod direct biserica este scutita de impozit pentru veniturile provenite din serviciile religioase, toate celelalte activitati si afaceri (turism, media, brutarii, balastiere etc) desfasurate de biserica prin firme proprii sunt impozitate la fel ca orice societate comerciala.
    Pe langa asta in mod indirect biserica creaza in jurul ei o adevarata industrie „pe orizontala”. Ganditi-va ce venituri aduce Iasiului numai scoterea moastelor Cuvioasei Paraschiva cand sute de mii de pelerini vin la Iasi. Sau la Bucuresti de Sf. Dumitru. Sau toata infrastructura turistica creata in jurul manastirilor din Nordul Moldovei. Sau Cimitirul de la Sapanta. Sau orice manastire. Sau Biserica Neagra din Brasov. Sau, sau, sau…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s