Bănci doar cu buletinul

de Ștefan Ciocan

Sistemul bancar din România este ţinut în viaţă de politica abilă a Băncii Naţionale şi de campanii de liniştire a clienţilor care îşi menţin depozitele. În realitate un dezastru după modelul cipriot se poate întâmpla oricând în România. Băncile străine care operează în ţara noastră au simţit deja iminentul pericol şi îşi pun la adăpost capitalul. Cele mai multe încearcă să scape de subsidiarele româneşti trecând activitatea pe câte o societate bancară nouă, destinată exclusiv pieţei româneşti. Conform unei analize a economistului Mihai Giurgea pe blogul „Capitalism pe pâine”, Raiffeisen Bank International a cedat gratuit 99.5 la sută din acțiunile Raiffeisen Bank România, unui S.R.L., făcut la repezeală: Raiffeisen SEE Region Holding. Austriecii sunt una dintre băncile solide pe piaţa din România şi cu toate astea suferă de aceeaşi boală de care s-au îmbolnăvit toate celelalte „surate” din sistem: Creditele neperformante. Acordarea de credite acoperite cu garanţii supraevaluate în perioada de boom imobiliar şi imposibilitatea multor creditori de a-şi rambursa datoriile au dus la acumularea de pierderi pentru băncile care nu mai puteau valorifica garanţiile la aceeaşi valoare cu cea a creditului. O altă lovitură pentru sistemul bancar vine din legislaţia insolvenţei, mult prea permisivă în România. Practic orice firmă care vrea să se sustragă rambursării corecte şi regulate a creditelor bancare îşi declară insolvenţa. În aceste condiţii, chiar dacă şchiopătând, băncile au reuşit să-şi menţină în mare parte credibilitatea şi să rostogolească un capital subţiat, chiar şi în condiţii de criză economică, la care se adaugă o scădere dramatică a investiţiilor şi implicit a creditării. Mecanismul pe spatele căruia au supravieţuit băncile a fost statul. Mai precis au fost creditele luate de stat şi investiţiile în „Obligaţiuni de stat”. Bancherii puteau dormi liniştiţi, pentru că, cel puţin teoretic statul nu poate intra în insolvenţă. Asta până ce anul trecut Grecia a anunţat că nu mai plăteşte decât 25 la sută din valoarea de răscumpărare a obligaţiunilor de stat. Guvernul Boc a reuşit, cu disperare, să ţină în viaţă un acord cu FMI, care reprezenta însă tocmai garanţia plăţii la scadenţă a obligaţiunilor emise de statul român. Cu „centura de siguranţă” a FMI cuplată, statul şi băncile puteau să se ajute reciproc. Statul avea la dispoziţie credite nelimitate, iar băncile puteau să-şi ruleze capitalul în împrumuturi fără riscuri. În luna ianuarie, Guvernul Ponta a reuşit să distrugă înţelegerea cu Fondul, astfel că singura concesie a reprezentanţilor FMI a fost amânarea anunţului oficial de respingere a finanţării României. Băncile ştiu acest lucru şi se aşteaptă la tot ce poate fi mai rău. Şi guvernul ştie că va urma o iminentă cădere a sistemului bancar, cu toate consecinţele dezastruoase ale unei asemenea crize. Dar guvernul nu ştie cum poate să împiedice această catastrofă. De aici disperarea finanţiştilor din Guvernul Ponta de a pune cât mai multe biruri pe spatele contribuabililor şi de a bloca banii pentru investiţii prin neplata datoriilor publice şi stoparea oricăror lucrări publice.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Țara bizonului liniștit și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Bănci doar cu buletinul

  1. EuCuMine zice:

    Raif. a combinat activele pentru a face spin-off. Nu trebuie uitat ca a inghitit recent divizia retail a Citibank. Ideea din spatele manevrei e sa-si traga toate bucatelele zemoase din cele doua divizii, adica Raif. Ro si Citib. Ro, iar chestiile toxice sa fie lasate sa se duca la fund. Practic un fel de pseudo-faliment controlat mascat in restructurare, fara a lasa sa scapere vreun iz de discutie despre faliment. Reteta este asemanatoare celei dupa care au fost reorganizate concernele auto americane.

  2. ad.rian zice:

    Adica e de bine: urmeaza timpuri grele.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s