de Ștefan Ciocan

Săptămâna trecută, se pare că am „sărbătorit” Crăciunul politic, în plin post al Paştelui. Dreapta din România aşteaptă de mult un Mesia. În 23 de ani de regim mai mult sau mai puţin democratic, mulţi „profeţi” au părut a fi liderii autentici ai dreptei, dar nici unul nu a fost acel adevărat Mesia, care să producă adevărata schimbare a sistemului politic, economic sau social. Care să ducă până la urmă la normalizarea vieţii din România. Numirea şefilor de la Parchete a adus în prim-planul politicii dâmboviţene un personaj cheie, cu care Băsescu ar putea să dea şah mastodontului USL, aflat în plin proces de erodare publică şi scindare internă. Daniel Morar, un procuror care a demonstrat că poate să se ia la trântă cu marea corupţie, pare să devină asul din mâneca lui Băsescu. Preşedintele s-a repliat rapid după eşecul usturător al dreptei la ultimele alegeri parlamentare. Nici nu avea prea multe variante. O bătălie deschisă, cu un USL care are o largă susţinere populară, nu i-ar fi servit nimic lui Băsescu şi cu atât mai puţin dreptei, handicapată în momentul de faţă şi lipsită de un lider puternic. La un moment dat, Emil Boc părea să fie acel Mesia capabil să ducă România pe drumul normalităţii. A fost însă „omorât” înainte să fie răstignit. Măsurile economice luate, în plină criză, de guvernul condus de actualul primar al Clujului s-au dovedit totuşi utile pentru România. După Boc, „proorocii” dreptei nu s-au dovedit prea „dibaci”. Nici MRU, nici Mihail Neamţu nu au adus nimic nou în mesajul dreptei şi în credibilitatea clasei politice. Cu ceva mai mult de un an înainte de alegerile prezidenţiale, Dreapta nu are un prezidenţiabil autentic, un personaj care să aducă plusul necesar pentru câştigarea alegerilor. Antonescu pare desprins în câştigător fără concurenţă, dacă PSD nu va scoate pe ultima sută de metri un contracandidat puternic pentru liderul PNL. Nici nu vreau să-mi imaginez cum va fi România condusă de cel mai puturos şi somnoros parlamentar.

Deocamdată Morar este implicat într-un proces de martirizare. Ponta şi baronii din PSD se feresc de el ca de foc. Liberalii nici nu vor să audă de procurorul care a coordonat lupta împotriva corupţiei instituţionalizate. Băsescu mimează dibaci o distanţare de Morar. Numai „magii” de la apus au venit să se închine prin ambasadorii Statelor Unite şi Marii Britanii, care şi-au manifestat satisfacţia pentru rezolvarea găsită de Băsescu şi Ponta, crizei din justiţie. Rămâne de văzut cât de mult mai contează pentru public lupta împotriva corupţiei al cărui portdrapel este Morar. De asemenea rămâne de văzut câţi dintre cei 60 la sută din românii scârbiţi de politica mioritică vor gira candidatura unui prezidenţiabil care nu vine din interiorul politicii, ci dintr-o zonă de luptă cu metehnele clasei politice.