de Ștefan Ciocan

Am reuşit să speriem Europa. Patru ţări europene, Germania, Finlanda, Danemarca şi Olanda au trimis o scrisoare Consiliului Europei prin care solicită crearea unui mecanism pentru salvgardarea valorilor fundamentale ale blocului, dacă o ţară încalcă principiile democratice. Chiar dacă nu se face referire expres la o anumită ţară, este evident că cele patru ţări semnatare ale scrisorii fac referire la România, în contextul discuţiilor referitoare la admiterea ţării noastre în tratatul Schengen. Epistola semnată de reprezentanţii celor patru ţări, dintre care Germania, principalul contributor la bugetul Uniunii Europene, vine în contextul vociferărilor care s-au auzit în ultima vreme dinspre Bucureşti. România nu numai că este o ţară cu o evoluţie imprevizibilă, dar are şi o clasă politică inconştientă.
Este foarte clar, pentru oricine a ieşit dincolo de graniţa de vest a României, că Europa ne-a primit în comunitate fără să fim pregătiţi. A făcut acest lucru în speranţa că, împinşi de la spate şi finanţaţi cu fonduri europene, vom reuşi să intrăm şi noi pe un făgaş normal atât din punct de vedere politic, cât şi economic. Europa nu şi-a putut imagina cât de jos poate ajunge clasa politică din România, indiferent de culoarea politică a acesteia.
Banii care ne-au fost oferiţi pentru dezvoltarea economiei, a infrastructurii şi a educaţiei, nu am reuşit să-i cheltuim. Nu am fost capabili să scriem proiecte, şi ne-am pus singuri atâtea piedici încât rata absorbţiei este infimă. Politicienii nu fac decât să critice când sunt în opoziţie şi să poarte discuţii interminabile despre rata de absorbţie. Când ajung la putere, nu schimbă nimic din proasta gestionare a fondurilor europene. Pentru că politizarea a ajuns până la acest nivel, iar în spatele aprobării unui proiect stă întotdeauna un politician.
Revenind la scrisoarea celor patru ţări, care propune sancţiuni dure în cazul în care un membru al Uniunii Europene va derapa de la principiile fundamentale ale democraţiei şi statului de drept, trebuie menţionat că „pedepsele” pot să ajungă până la suspendarea alocărilor bugetare pentru acea ţară. Cei patru au ajuns la concluzia că singurul „Dumnezeu” al politicienilor români este banul. Şi acum se gândesc să atingă clasa politică acolo unde o doare cel mai tare: la buget. Fără bani europeni România nu se poate dezvolta. Proiectele începute şi aprobate în cea mai mare parte pe criterii de cumetrie politică, sau de apartenenţă la un anumit cerc de interese vor fi blocate. Pentru alte proiecte nu vor mai fi bani, iar Guvernul Ponta şi-a construit strategia de dezvoltare pe banii europeni, resursele interne dirijându-le spre zona de asistenţă socială. Cu alte cuvinte, munca să o plătească europenii că voturile şi le cumpără singuri!
În acest context, premierul Victor Ponta a început să adopte un discurs proeuropean şi chiar să accepte o colaborare instituţională cu Preşedintele. Partenerii de guvernare, liberali, rămân însă încremeniţi în somnul lui Antonescu. După ce l-au acuzat pe Traian Băsescu că este un personaj conflictual, că nu se poate colabora cu el din această cauză, liberalii, prin duetul Antonescu – Ghişe, demonstrează cine este de fapt generatorul de conflicte şi cine ne-ar vrea mai aproape de Rusia decât de Europa.