Degeaba Traian Vuia

de Ștefan Ciocan

În anul 1922, Traian Vuia, aflat în Franţa, i-a trimis o scrisoare avocatului George Dobrin, fruntaş al Partidului Naţional Român din Banat, şi întâiul prefect al Lugojului dupã Unire. în epistola scrisă la patru ani de la unirea Banatului, Crişanei, Ardealului şi Maramureşului cu Regatul României, Traian Vuia critica naivitatea liderilor Partidului Naţional, făcând o profeţie referitor la destinul Transilvaniei, în sens larg, în cadrul României Mari. Prezint mai jos, fără nici un alt comentariu, fragmente din scrisoare.

“Am urmat cu mare atenţiune campania electoralã. Dacã vã reportaţi la scrisorile mele din 1919, aflaţi cã toate s-au petrecut aşa cum trebuiau sã se petreacã. „Cum îţi aşterni, aşa dormi”. Cînd s-a fãcut unirea, nu s-a pus nici o condiţiune. Au fost douã momente istorice cînd trebuiau discutate condiţiunile Unirei.
1. înainte de intrarea României în rãzboiul european, cînd România cu concursul mandatarului Partidului Naţional Român a stabilit frontierele României Mari, cari au servit de bazã guvernului român în tratativele sale cu aliaţii. Era momentul cel mai favorabil pentru fixarea condiţiunilor noastre.
2. Dupã armistiţiu, la Alba Iulia, sau mai bine zis înainte cu ceva. Aici au lucrat oamenii noştri în mod copilãresc. S-au fãcut declaraţiuni platonice, cari angajeazã mai mult pe aceia cari le-au fãcut, decît pe guvernul român. Unirei trebuia sã precedereze un pact bilateral între guvernul român şi mandatarii poporului nostru întrunit la Alba Iulia şi ratificat apoi printr-o Constituantã. Toatã Unirea s-a redus la un gest pur teatral, pe care ciocoii din Vechiul Regat l-au primit cu zîmbet şi au zis cã suntem naivi cã n-au avut nevoie decît de a deschide uşa casei în care noi am intrat de voie. Cînd doi indivizi se asociazã, cînd douã societãţi fuzioneazã, se face un contract, un pact.  Cînd în 1917 şi 1918 prin forţa împrejurãrilor şi neîmpins de nici o ambiţiune personalã am fost silit sã mã ocup de prepararea Unirei noastre a trebuit sã vãd vîrful urechilor lor. (A politicienilor din vechiul Regat).  Ei nu admiteau nici mãcar termenul „unire”. Baza anexãrei dupã dînşii trebuia sã fie sacrificiul adus de Vechiul Regat prin participarea lui în rãzboiul european. Raţionamentul lor ducea drept la acea ce dreptul internaţional numeşte „droit de conquète” (Dreptul de cucerire). Şi într-adevãr, Unirea s-a fãcut pe aceastã bazã. Ei, ca sã nu vatãme susceptibilitatea şi ştiind cã suntem naivi şi neexperimentaţi, ne-au lãsat sã vorbim despre Unire, lãsînd ca timpul sã ne trezeascã. De altcum dînşii, evident mai iscusiţi, mai şireţi, mai inteligenţi decît noi – asta trebuie s-o recunoaştem, deşi au un fond moral inferior – au priceperea afacerilor şi experienţa, – au avut nevoie de un timp oareşcare, ca sã se înstãpîneascã la noi, sã se aşeze administrativ şi militãreşte. împrejurãrile, în special expediţiunea contra lui Kun Béla, i-a favorizat. Proba, cã îndatã ce s-au simţit stãpîni, prin un ucaz au trimis la plimbare consiliul dirigent. C-un cuvînt, „Unirea” a fost o bãtaie de cuvinte, ea n-a fost decît o anexare deghizatã, un hap amar învãluit în zahãr…”

…“Dacã guvernul din Bucureşti nu comite greşeli prea mari, nu se duce sã danseze pe ghiaţã, ca mãgarul, şi dacã o nouã comoţiune europeanã nu zguduie din temelii România Nouã, de acum 20-30 de ani ne vom trezi balcanizaţi. Dupã ce am avut frumosul vis de a debalcaniza pe fraţii noştri de dincolo de Carpaţi. De altcum, dacã amestecãm fructe sãnãtoase cu fructe stricate, este evident cã nu cele stricate se vor însãnãtoşi prin contactul lor cu cele sãnãtoase, ci şi cele bune vor putrezi”.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Lecturi necesare și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Degeaba Traian Vuia

  1. Bulboaca Sorin zice:

    Ce sa mai comentezi? Traian Vuia a fost un profet dar nu cred ca si-ar fi putut imagina cat de jos am ajuns dupa 90 de ani. Scrisoarea ar trebui afisata la fiecare colt de strada in Ardeal.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s