Stupiditate de autoritate locală – azi în Hunedoara (da, bă, noi suntem români!)

de Ștefan Ciocan

Autorităţile din municipiul Hunedoara vorbesc tot mai mult în ultimul timp despre potenţialul turistic al localităţii. Privind în modul cel mai obiectiv lucrurile, nu-mi dau seama cu ce ar putea atrage Hunedoara potenţialii turişti. Ruinele fostului combinat siderurgic, care „poluează” vizual intrarea în oraşul de pe Cerna, sau halda de zgură „ronţăită” de căutătorii de fier nu par a atrage prea mulţi turişti. Singurul edificiu, pe care autorităţile încearcă să-l pună în valoare, este Castelul Corvinilor. Dar zidurile chiar şi renovate ale vechiului castel nu oferă turiştilor povestea pe care aceştia ar vrea să o audă. Cred că undeva, în zona de decizie a municipalităţii, lipsesc nişte oameni cu viziune, cultură şi voinţă. Zilele trecute Hunedoara a sărbătorit cu mare „pompă” Dragobetele. Năvalnicul personaj din mitologia slavă nu are prea multe legături nici cu Hunedoara, nici cu Transilvania. El a fost importat ca o replică la occidentalul şi mercantilul Valentines. În schimb, Matei Corvin, de la a cărui naştere s-au împlinit în 23 februarie 570 de ani, a fost uitat atât de edilii municipiului, cât şi de reprezentanţii societăţii civile. Fără familia Corvinilor, castelul din Hunedoara nu este decât o construcţie medievală banală. Valoarea lui constă tocmai în faima pe care şi-a creat-o în lume familia Corvinilor sau a Huniazilor cu rădăcini din această zonă. În toată lumea, de la Sydney la Montreal, la ora prânzului clopotele bisericilor catolice bat în memoria lui Ioan de Hunedoara, numit de Sfântul Scaun „Atlet al lui Hristos”. Matei Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara (Iancu în istoriografia românească), a ajuns rege al Ungariei şi a fost unul dintre cei mai de seamă lideri europeni din secolul său. Matia (Matei) Corvin a domnit 32 de ani ca rege al Ungariei și domnia sa a fost una dintre cele mai strălucite din istoria Ungariei. Descoperind realizările Renașterii, a început să promoveze influențele culturale italiene în Ungaria. Buda, Esztergom, Székesfehérvár și Visegrád au fost printre orașele care au beneficiat de stabilirea unui sistem de sănătate publică și educație, precum și a unui nou sistem juridic. S-a dovedit a fi un generos mecena al artiștilor din Italia (ex. Galeotto Marcio) și Europa de Vest, care s-au strâns la curtea sa. Biblioteca sa, Bibliotheca Corviniana, era cea mai mare colecție europeană de cronici istorice și lucrări filosofice și științifice din secolul al XV-lea, numărând peste 5.000 de exemplare, fiecare exemplar valorând mai mult de 1.000 florini de aur. Domnia sa este considerată ca fiind unul dintre cele mai glorioase capitole ale istoriei Ungariei, marcate prin campanii militare victorioase ale temutei sale Fekete sereg („Armata neagră”). Ungaria a cunoscut în timpul domniei sale cea mai vastă întindere din istoria sa (la vest din sud-estul Germaniei până în Dalmația, iar la est din Polonia, – excluzând Moldova și Țara Românească – până în Bulgaria de astăzi). Matia Corvin a condus în uniune personală Regatul Moraviei, Silezia și Luzația (Lausitz) și Austria Inferioară. Vorbea maghiara, italiana, croata, latina și mai târziu germana, ceha, slovaca, precum și alte limbi slave. Regele Matia este amintit și astăzi, în multe istorisiri și cântece populare, ca un conducător foarte înțelept și drept.
În Viena, Salzburg, Budapesta şi Cluj au avut loc în 23 februarie manifestări legate de naşterea unuia dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi lideri europeni din secolul al XV-lea. În Hunedoara edilii nu au avut timp de cel mai de seamă exponent al familiei care dă numele oraşului, au avut de sărbătorit Dragobetele.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Băga-mi-aș votul! și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

21 de răspunsuri la Stupiditate de autoritate locală – azi în Hunedoara (da, bă, noi suntem români!)

  1. Muona Pi zice:

    Draga domnule Ciocan,
    Daca administratzia locala l-o ratat pi ciel mai mari regi ungar la schimb cu dragobetili, cried ca l-o ratat sha pi regili Ferdinand I Intregitorul, cari o fost incoronat pi 15 octombrii 1922 la Alba Iulia regi al Romaniii Mari: 90 di ani batutz pi muchii nu-s di ici colea, mai ales ca mai mari di-atata Romania n-o fost niciodata! Pun pariu ca administratzia locala hunedorieana o uitat sha di aciest eveniment cu gandul la Seint Velantains Dei. Sau Halauiin, ca era mai pi-aproapi. Sau Sencs Ghiving Dei, daca ii placi carniea di curcan. Nu putiem dicat spera ca Ungaria nu l-o uitat pi nefericitul regi Matia Corvin sha macar tzara vecina sha prietena sa-l fi sarbatorit cum sa cuvini.
    Cat dispri Ferdinand I… daca nu noi, atunci cini: bulgarii?

  2. Corect! Numai ca nu Ferdinand I da numele municipiului Hunedoara

  3. Muona Pi zice:

    Am un prieten basarabiean cari sa mandreshti ca shtii ruseshti. Sa mandreshti cu aciest fapt fiind baiet di orash, sha nu orici orash, ci insash Chishanau. Neamurili lui di la tzara nu sthiu ruseshti, finca la tzara, in Basarabia, sa vorbeshti numa’ romaneshti: „n-ai cu cini, ba… nishti tzarani!”
    Cand o fost „primavara di la Chishanau”, tinerietu’ s-o anuntzat pi tuiter sha s-o adunat in fatza parlamentului ca sa-sh strigi indignariea, amicu’ mieu imi spuniea: „poati ca di data aiasta scapam dracului di comunshti”. Comunishtii is cam tatz rush, da’ omu’ gandeshti romaneshti, chiear daca shtii sha o limba di circulatzii sovietica.
    In Ardieal ocupantu’ o fost pi rand ungur, turc, ungur, austriac, austro-ungar, da’ vechilu’ o fost intotdeauna ungur. Oricata admiratzii ar exista pentru gloria marilui regat ungar, a glorifica stapanu’ poati creia oarici suspiciuni in randu’ „slugilor”.
    Sigur, Matei Corvin o fost un mari regi, prietin bun cu Shtefan ciel Mari sha cu Vlad Tzepesh pi cari i-o ajutat dupa cum i-o fost interesu’ pentru a slabi influientza sha puteriea otomana. Di-aceia i-o dat un corp di oasti lu’ Shtefan, finca-i era mai ushor sa lupti altu’ pentru pericolu’ comun, di-aia l-o tzinut inchis pi Vlad Tzepesh vrio zeci ani intr-o colivii aurita la Budapesta, ba i-o dat-o sha pi sora-sa di nevasta cu cari o avut nu mai tzan minti catz copchii (sper sa nu ma fi lasat memoria sha sa nu fi greshat priea mult locu’ sha perioada di detentzii).
    Istoria noastra i distul di clara: Moldova sha Muntenia au fost mereu sub o suzeranitati limitata, da’ suzeranitati, cand otomana, cand tatara, cand lesheasca, cand ungieasca, cand rusieasca, iar Ardealu’, cu populatzii primordial sha majoritar romaneasca o fost tot timpu’ sub ocupatzii ungureasca, cu mici sincopi turceshti sha austrieci, da’ vechilu’ tot ungur o fost.
    Acuma, daca stam stramb sha judecam driept, nu sa poati ceri admiratzii netzarmurita pentru secolili di impliniri maretzi ali stapanilor maghiari din partiea urmashilor supushilor romani, asha cum nici ungurii nu sa vor impaca cu ideia ca dupa o mii di ani di boierii nu mai sunt stapani. Sha nu pot da vina pi mitici finca n-o fost iubitzi di catri slugi.
    In esentza cam aiasta-i ideia principala. Fireshti, am intzeles ca Matia Corvin o fost un Mecena in Ardeal, da’ romanu’, nu neaparat romanu’ din vechiu’ regat, inca percepi glorificariea unui regi maghiar distul di prost. Mai ales ca tocmai s-o facut ceva valuri prin aer cu steagu’ secuiesc.
    Daca vrem paci, bagam securiea in beci sha o folosim numa’ pentru destinatzii domestici. Sha evitam sa vorbim di funii in casa spanzuratului. Pi moment. Cand apili sa vor fi limpezit sha lumea va fi intzeles ca noua patrii i Ieuropa di la Nistru pun-la Atlantic, atunciea ii vom omagia pi totz regii ieuropeni, incepand cu Carol ciel Mari, ca sa nu sarim pi vrieo unu’. Da’ atata timp cat pi parlamentu’ ungar flutura steagu’ secuiesc, n-am cum sa nu-mi aduc aminti ca au trecut 90 di ani di cand Ferdinand Intregitoru’ o fost incoronat la Alba Iulia regili Romaniii Mari sha niciun roman nu sh-o adus aminti, chiar daca nici-un orash ardelean nu-i poarta numili.

    • Sare'n Ochi zice:

      cred ca istoria Ardealului nici macar nu a fost corect scrisa, dara-mi-te sa o mai su citeasca cineva. dea aceea r fi sa ne pronuntam despre implinirile marete (impilari, ocupari samd) numai dupa ce stim adevarul. dupa razboiul taranesc de exemplu, cand Clujul s-a ales cu retrogradarea de la oras la sat cu intarituri pentru ajutorul dat rasculatilor, citim – cei care avem ce – despre Tratatul de la Calvaria semnat de catre un valah si un maghiar – egali in drepturi si alte cele. dar cum nu sunt istoric, pentru mine multe lucruri raman la nivel de anecdota. asa ca astept istorici care sa-mi explice ce si cum. istoricii ceausisiti sunt isterici de Vatra Romaneasca – asa ca astept istorici adevarati (gen Djuvara, Boia samd).

      • Muona Pi zice:

        Desigur, Istoria adevarata esti intotdeauna aceia cari ni avantajieaza, ca sha politica: Antena3 ari adevarurili ei minunati, B1 ari alta varianta dispri adevarurili Varanului, nu mai mira pi nimini acieasta.
        Ciaci v-am povestit dispri Matei Corvin, Vlad Tzepesh sha Shtefan cel Mari sa gaseshti in cartea lui Per Olof Ekstrom, Fiul Dragonului, cari numa’ regatzean n-o fost.
        Ci carti di istorii trebui sa citesc pentru a afla ca ungurii, sashii, shvabii sha secuii, cand o ajuns in Ardieal n-o gasit picior di roman? Ci carti di istorii sha di ci autor trebui sa citesc ca sa aflu ca romanii nu o trebuit sa renuntzi la ortodoxii sha sa trieca la catolicism (ma rog, in bunatatiea stapanilor, la greco-catolicism, fii)?
        Adica ci drepturi o avut romanii in Ardieal daca nici credintza lor nu era tolerata, di s-o ajuns la un compromis greco-catolic? Undi trebui sa citesc ca sa nu aflu ca nobilii romani o trebuit sa-sh negi orginiea sha credintza pentru a-sh pastra moshiili sha averea, Shtefan devenind nobilu’ maghiar Ishtvan, Petre devenind Peter, iar Matei, Matia?
        Ci carti a carui istoric ma poati lamuri ca romanii nu au fost mereu majoritari in Ardeal?
        Memorandishtii n-au existat? Romanili lui Liviu Rebreanu, „Ion” sha „Padurea Spanzuratzilor”, sunt propaganda comunista? Unio Trium Nationum esti o inventzii a ocupantului roman? Pai am auzit ca nici Holocaust n-o existat, da’ tre’ sa fii di rea-credintza ca sa crezi asemenea bazaconii!
        Djuvara sha Boia sunt detzinatorii adevarului absolut in timp ci celilalti sursi istorici nu sunt di increderi daca nu ni devoaleaza prietenia intri stapan sha sluga? Di ci trebui sa ni ferim di cuvinti? Nu i clar ca ungurii erau stapanii sha romanii slugili? Adica Ungaria sh-ar dori Ardiealu’ inapoi pentru a-i elibera pi ardelenii oprimatz di ocupantu’ roman? Nu-i priea multa generozitati din partiea prietenilor noshtri maghiari?
        Nu-s natzionalista, n-am nicio trieaba cu Vatra Romaneasca, da’ sari-n ochi implicariea Budapestei in povestea steagului secuiesc, povesti cari daca n-ar fi di rasu’ curcilor, ar fi di rasu’ lumii! Atz auzit ca pi valea Timocului, sau in nordu’ Bucovinei, sau in Bugeac, sau in tzinutu’ Hertzei, sau in Basarabia, Bucureshtiu’ sa agiti spiritili in randu’ populatziei romaneshti? Nicaieri in fostu’ imperiu bicefal ungurii n-au fost iubitzi: nu cred ca romanii au fost di vina sha pentru asta! In ceiaci priveshti Ardealu’ , i clar ca fratzii noshtri maghiari nu shtiu sa piarda, asha ca nu au nici cum sa cashtigi.
        Nu-i condamn pi maghiarii din parlamentu’ di la Budapesta ca joaca pi cartiea natzionalista, finca altceva nu priea mai au ci oferi alegatorilor in afara di mariri, glorii sha cai verz pi peretz.
        Da’ romanii cari li tzin isonu’ is cam di condamnat dupa parerea mea subiectiva.
        Sha daca Ungaria vriea Ardealu’ inapoi, iaca ca eu, di la Iesh, ma opun!

  4. Muona Pi zice:

    Desigur, Istoria adevarata esti intotdeauna aceia cari ni avantajieaza, ca sha politica: Antena3 ari adevarurili ei minunati, B1 ari alta varianta dispri adevarurili Varanului, nu mai mira pi nimini acieasta.
    Ciaci v-am povestit dispri Matei Corvin, Vlad Tzepesh sha Shtefan cel Mari sa gaseshti in cartea lui Per Olof Ekstrom, Fiul Dragonului, cari numa’ regatzean n-o fost.
    Ci carti di istorii trebui sa citesc pentru a afla ca ungurii, sashii, shvabii sha secuii, cand o ajuns in Ardieal n-o gasit picior di roman? Ci carti di istorii sha di ci autor trebui sa citesc ca sa aflu ca romanii nu o trebuit sa renuntzi la ortodoxii sha sa trieaca la catolicism (ma rog, in bunatatiea stapanilor, la greco-catolicism, fii)?
    Adica ci drepturi o avut romanii in Ardieal daca nici credintza lor nu era tolerata, di s-o ajuns la un compromis greco-catolic? Undi trebui sa citesc ca sa nu aflu ca nobilii romani o trebuit sa-sh negi orginiea sha credintza pentru a-sh pastra moshiili sha averea, Shtefan devenind nobilu’ maghiar Ishtvan, Petre devenind Peter, iar Matei, Matia?
    Ci carti a carui istoric ma poati lamuri ca romanii nu au fost mereu majoritari in Ardeal?
    Memorandishtii n-au existat? Romanili lui Liviu Rebreanu, “Ion” sha “Padurea Spanzuratzilor”, sunt propaganda comunista? Unio Trium Nationum esti o inventzii a ocupantului roman? Pai am auzit ca nici Holocaust n-o existat, da’ tre’ sa fii di rea-credintza ca sa crezi asemenea bazaconii!
    Djuvara sha Boia sunt detzinatorii adevarului absolut in timp ci celilalti sursi istorici nu sunt di increderi daca nu ni devoaleaza prietenia intri stapan sha sluga? Di ci trebui sa ni ferim di cuvinti? Nu i clar ca ungurii erau stapanii sha romanii slugili? Adica Ungaria sh-ar dori Ardiealu’ inapoi pentru a-i elibera pi ardelenii oprimatz di ocupantu’ roman? Nu-i priea multa generozitati din partiea prietenilor noshtri maghiari?
    Nu-s natzionalista, n-am nicio trieaba cu Vatra Romaneasca, da’ sari-n ochi implicariea Budapestei in povestea steagului secuiesc, povesti cari daca n-ar fi di rasu’ curcilor, ar fi di rasu’ lumii! Atz auzit ca pi valea Timocului, sau in nordu’ Bucovinei, sau in Bugeac, sau in tzinutu’ Hertzei, sau in Basarabia, Bucureshtiu’ sa agiti spiritili in randu’ populatziei romaneshti? Nicaieri in fostu’ imperiu bicefal ungurii n-au fost iubitzi: nu cred ca romanii au fost di vina sha pentru asta! In ceiaci priveshti Ardealu’, i clar ca fratzii noshtri maghiari nu shtiu sa piarda, asha ca nu au nici cum sa cashtigi.
    Nu-i condamn pi maghiarii din parlamentu’ di la Budapesta ca joaca pi cartiea natzionalista, finca altceva nu priea mai au ci oferi alegatorilor in afara di mariri, glorii sha cai verz pi peretz.
    Da’ romanii cari li tzin isonu’ is cam di condamnat dupa parerea mea subiectiva.
    Sha daca Ungaria vriea Ardealu’ inapoi, iaca ca eu, di la Iesh, ma opun!

    • Sare'n Ochi zice:

      Avem așa: Anton cel Mare – mic nobil din satul Buda, Mihai Românul din Floreşti, Ioan, fiul magistrului Iacob din Cluj, Pavel din Voivodeni (stegarul ungurilor şi românilor), Ladislau Biro, judele Vicenţiu, Ladislau Barna și-or mai fi fiind.
      Planul lor era să realizeze o Universitas Regnicolarum Hungarorum et Valachorum (Comunitatea locuitorilor unguri şi români).

      • Muona Pi zice:

        L-au realizat? Majoritatea tzaranilor erau romani: rascoala de la Bobalna nu s-a terminat cu Fraterna Unio? Nu a insemnat aceasta aliantza a „natziunilor”, limitarea drepturilor romanilor, covarshitoarea lor majoritate fiind tzarani iobagi?

    • Sare'n Ochi zice:

      Vorbim despre un text, cunoscut în istorie ca Înţelegerea de la Căpălna, care prevede: dare anuală – 10 denari de gospodărie; o zi de clacă pe an la coasă sau seceră; repararea morilor şi iazurilor cade în sarcina iobagilor; trei daruri pe an; dijma bisericească un florin pentru 20 de clăi de grâne; drept de strămutare după plata dărilor; dreptul de a lăsa moştenire şi văduvelor care nu au copii sau rudelor; întrunire anuală, pe 9 mai, pe dealul Bobâlnei, pentru a se urmări cum se respectă înţelegerea (doi bătrâni din fiecare sat şi căpitanii).
      Această Înţegere a fost autentificată la Coventul de la Mănăştur (6 iulie 1437) şi semnată de reprezentanţii nobililor şi 11 căpitani în numele acelei comunităţi visate de ţărani (Universitas Regnicolarum Hungarorum et Valachorum).

      • Muona Pi zice:

        http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83p%C3%A2lna,_S%C4%83laj
        In linkul de mai sus putetzi constata ceeace este cunoscut in istorie drept Intzelegerea de la Capalna! Nu shtiu despre ce lapte shi miere vorbitzi cand aducetzi aminte de vise care nu s-au implinit. Romanii shi-au pierdut toate pierdut drepturile dupa „Unio Trium Nationum”! Natziunea romana, in Ardeal, nu a mai existat pana in 1848! Cred ca vorbim despre evenimente diferite.
        Am o cunoshtintza care traieshte de multzi ani in Anvers shi care este patruns de teoria conspiratziei: seriozitatea cu care-mi relateaza ca americanii shi-au dat foc la WTC sau seninatatea cu care afirma ca nu a existat Holocaust ma ingrozeshte.
        Fapte istorice de netagaduit ale abuzurilor ocupatziei maghiare le trecetzi la „succese ale prieteniei romano-maghiare” pe teritoriul Ardealului.
        M-atzi lasat fara cuvinte!

        • Sare'n Ochi zice:

          poate citesti ce a scris si de-a Dura Lex si ma lasi in pace cu obsesia romanilor care au pierdut. au pierdut pe dracul ghem. chiar si denumirea de romani este noua – pe vremea aia se numeau valahi. roman este inventie de secol XIX – de aceea si exista numai de atunci.

          • Muona Pi zice:

            Eu n-am nicio obsesie: jalea mare este la Hunedoara pentru ca administratzia locala n-a alocat artificii pentru Matei Corvin.
            Shi ce are denumirea de roman: itzi placea mai mult cea de valah? Potzi sa-tzi spui valah ardelean, sau cuman, sau clujean, sau hunedorean, ca nu ma deranjeaza.
            Intr-o mare slava cu ceva ugro-finic pentru diversitate, strabunii mei, nu ai tai, au decis sa ne numim romani (de la Roma, nu de la Moscova, sau Budapesta).
            Dar daca-tzi face placere, potzi sa-tzi spui ungur, ca-i o denumire mult mai veche.
            Cat despre obsesia pierderii, se pare ca altzii o au.

            • Sare'n Ochi zice:

              cand esti in afara lucrurilor, dar tii mortis sa ai ultimul cuvant, esti total, dar total lipsita de umor. las-o asa. si revino-ti la umorul sanatos. aici esti cu totul, dar cu totul in afara problemei. multumesc.

    • o mie de întrebări.
      un milion de răspunsuri posibile.
      dar o singură abordare corectă: evitarea anacronismelor.

      înainte de toate, asta înseamnă să nu translatăm în Evul Mediu structura socială de astăzi.
      să înțelegem că conștiința națională (nu a românilor, ci la modul general) a apărut abia acum vreo 3 secole.
      și că delimitările făcute astăzi pe o bază etnică, odinioară țineau strict de pături sociale.

      timp de secole, de la înființare, Ardealul a fost un principat.
      adică un teritoriu stăpânit de un nobil.
      nu un stat național.
      nici măcar o formațiune statală a unei etnii.
      un principat, împărțit în mai multe subunități – nu administrative, ca acum, ci de proprietate, în posesia unor nobili mai mici, vasali principelui.
      la rândul său, principele fiind vasal unui rege.
      întâmplător, regelui Ungariei, pentru că așa s-a nimerit în condițiile geografiei terestre și umane de acum un mileniu.

      Ardealul nu era nici maghiar, nici ocupat de maghiari.
      era al locuitorilor săi, de mai multe etnii: română, maghiară, pecenegă, gotă, cumană, slavică etc.
      din acele etnii, unele persoane erau mai „cu coarne” și au dat familii nobiliare; altele au fost țărani, altele meșteșugari, altele ciobani etc.
      din motive de localizare spațială, maghiarii au fost „contaminați” cu structura socială romano-germanică, adică s-a ridicat o pătură nobiliară bine închegată, în timp ce românii erau ciobani lipsiți de nobili.
      nobilii pe care astăzi îi percepem ca români erau, de fapt, de origine turcică (pecenegi, bulgari [bulgarii originari, neam proto-turcic], cumani) sau slavică (slavoni, apoi bulgari [cei de astăzi, popor slav]).
      și asta face ca noi, astăzi, să percepem distorsionat anumite lucruri.

      antiteza nu era maghiari contra români.
      ci nobili contra ne-nobili.
      indiferent de etnie.
      nu maghiarii i-au exploatat pe români, ci nobilii pe țărani.
      că majoritatea nobililor erau maghiari și majoritatea românilor erau țărani, asta-i o altă chestiune.
      dar și țăranii maghiari erau exact în aceeași situație cu țăranii români.
      iar nobilii români aveau exact aceleași drepturi cu cei maghiari.

      nimeni nu i-a obligat pe acești nobili să-și nege etnia.
      dar așa era pe atunci: fiecare familie nobiliară încerca să-și însoare odrasla cu cineva cu un statut cât mai înalt.
      dacă se poate, chiar din familii regale.
      indiferent din ce țară.
      așa că pătura nobililor români s-a „diluat”.

      acel Unio Trium Nationum, din 1437, a apărut cu 2-3 secole înainte de apariția conceptului de națiune, pe care îl folosim astăzi.
      nu era vorba de trei națiuni în sensul actual al termenului.
      ci de 4 (da, 4, nu 3) categorii sociale: (1) marea nobilime, (2) cler, (3) orășenii sași și (4) secui.
      marea nobilime era formată în special din maghiari, că așa stăteau lucrurile, dar dacă un român sau un englez (sau orice altceva) avea o feudă în Ardeal, și el era în acea categorie.
      sașii și secuii, fiind aduși ca coloniști, primii să facă orașe și ceilalți să apere principatul de năvălitorii dinspre Moldova (tătari), erau orășeni, respectiv militari, într-o măsură mult mai mică nobili și țărani, și de aceea apar ca părți ale contractului Fraterna Unio – doar aparent sunt etnii, de fapt sunt clase sociale.
      și această uniune s-a făcut pentru a proteja cele 4 părți împotriva turcilor și… împotriva țăranilor.
      indiferent de etnie.
      concret, țărani români și maghiari (dar și secui – Gheorghe Doja era secui).
      ideea era de categorie socială, nu de etnie.
      abia în secolul XIX UTN a primit o fundamentare etnică, ca manifestare a naționalismului maghiar, iar în secolul XX istoriografia naționalistă românească a extins această accepțiune la nivelul întregii perioade de existență a UTN.

      doar târziu, în secolul XIX, putem spune că Ardealul a fost „ocupat de maghiari”.
      dar EXACT la fel putem spune că acum este ocupat de români.
      poate chiar mai mult, fiindcă Ardealul trebuia să aibă un alt statut, conform actului prin care s-a înfăptuit Unirea de la 1918, însă România nu a respectat acel act.

      în privința „piciorului de român” găsit aici:
      nu se știe ce-au găsit maghiarii când au venit.
      dar asta înseamnă că noi nu avem nicio dovadă clară că eram aici.
      doar speculații.
      singura „dovadă” cât de cât solidă este afirmația lui Anonimus că erau valahi aici.
      dar același Anonimus a spus că erau și cumani, și asta sigur nu e adevărat (cumanii au ajuns aici cu 2-3 secole mai târziu), așa că nu se prea poate pune bază pe afirmațiile sale.
      și o dovadă indirectă: în Ardeal s-a folosit termenul de voievod pentru conducerea formațiunii statale (= principe), iar acest termen avea acest sens doar în limba română, în celelalte desemnând doar un șef militar – deci se poate ca maghiarii să fi găsit aici români, dacă au păstrat cuvântul folosit de ei.

      dar ceea ce este mai important:
      n-are absolut nicio importanță cine când a venit aici.
      absolut niciuna.

      • Muona Pi zice:

        Domnule,
        Eshti intr-o mare eroare: nu intamplator principele era vasal regelui Ungariei, ci pentru ca regele Ungariei il instala pe vasal in Ardeal. Nobilimea era maghiara, iar iobagimea era majoritar romaneasca. Altfel spus, mai totzi romanii erau iobagi.
        Nu era vorba numai de lupta de clasa ci era shi lupta de rasa. Asha a fost sa fie shi nu sunt vinovatzi ungurii de astazi pentru ca strabunii lor erau stapanii strabunilor romanilor de astazi: aceasta a fost Istoria!
        Americanii i-au decimat pe nativi, dar shi-au cerut scuze dupa 150 de ani.
        Englezii i-au decimat pe irlandezii catolici dar shi-au cerut scuze dupa 300 de ani.
        Biserica catolica l-a ars rug pe Giordano Bruno dar shi-a cerut scuze dupa 400 de ani.
        Ungurii, pentru toate samavolniciile pe care le-au facut inaintashii lor pe motiv de Ungaria Mare nu-shi vor cere scuze in veci!
        Ba mai mult, vor contesta mereu nedreptatea ce li s-a facut la Trianon. Or daca ungurii o vor tzine langa cu nedreptatea, romanii o vor tzine langa cu pericolul maghiar.
        As good as you get!

  5. Muona Pi zice:

    Imi cer scuzi ca am trimis di doua ori acelash articol, da’ la un moment dat o disparut di tot sh-am crezut ca am tastat eu aiurea, asha ca am dat, ca sha marili nostru premier, un copy-paste sha l-am mai trimis odata.
    Acuma daca tot mai am ceva di spus, am sha eu o intrebari: cum ii chema pi cei doi semnatari ai tratatului di la Calvaria ca tari-s curioasa?
    In ceiaci priveshti picioru’ di egalitati romano-ungar din iepoca Ungariei Mari va trimit ceva foarti interesant:
    „În secolul al XV-lea au fost mai multe răscoale în Europa împotriva exploatării boierești, a nobilimii mari proprietare în general. Regele Ungariei, Ludovic I cel Mare i-a scos pe țărani, în 1365 de sub autoritatea comițiilor regali și i-a pus sub jurisdicția marii nobilimi maghiare proprietare de pământ. Aceștia i-au privat pe țărani de dreptul lor de până atunci la strămutare liberă. Nemulțumirea a fost și mai mare pe domeniile bisericești: episcopul a pretins plata dijmei în bani, iar țăranii sărăciți n-au putut face față acesteia. În 1437, în părțile de mijloc ale Transilvaniei a izbucnit răscoala țăranilor din județe. La început țăranii au luptat împotriva trupelor voievodului, repurtând victorii, dar după ce nobilimea i-a chemat în ajutor pe secui și pe sași (la care nu au existat iobagi), răscoala a fost înăbușită. Cele trei națiuni au încheiat o înțelegere în 1437 în comuna Căpâlna (județul Szolnok-Doboka), în care s-au obligat la ajutor mutual împotriva pericolului lăuntric: (țăranii) și a dușmanului dinafară: turcii. În manuale de istorie românești se scrie deobicei despre răscoala țăranilor “români și maghiari”.”
    —Allain Du Nay, ne-regatzean
    (http://ro.wikipedia.org/wiki/Fraterna_Unio_din_1437#cite_note-2)
    Shtiu, i Wikipedia sha nu sa puni, da’ totush, cam acieasta era fratzia romano-maghiara in acele vremuri distul di tulburi. Cu alti cuvinti pericolu’ intern era calicu’ roman, pi cand cel extern era turcu’. I bini ca nobilimea maghiara sh-o clarificat prioritatzili!
    Nici eu nu sunt istoric, da’ pot spuni ca am mai citit cati ceva la viatza mea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s