de Ștefan Ciocan
Discuţiile despre regionalizare, şi mai ales ideile aberante ale vicepremierului Liviu Dragnea, aprind jarul orgoliilor locale, care arde încă mocnit, în special în regiunile ce au aparţinut cândva fostului Imperiu Austro-Ungar.
Timp de aproape 100 de ani administraţia românească din Banat, Crişana, Maramureş şi Transilvania a făcut eforturi disperate să înăbuşe mândria locală şi conştiinţa apartenenţei la o lume mult mai civilizată a locuitorilor din interiorul arcului carpatic. Din manuale a fost ştearsă istoria Transilvaniei și a Banatului. Mulţi tineri nici nu ştiu de fapt care ar fi diferenţa dintre aceste regiuni, incluzând în Transilvania, de-a valma, toate teritoriile care au aparţinut fostului imperiu până la sfârşitul Primului Război Mondial. Din când în când, prin presa de la Bucureşti, la nivel de statistică, se aminteşte că primul oraş iluminat electric a fost Timişoara, că tot pe malul Begăi a funcţionat şi primul tramvai electric, că primul meci de fotbal s-a desfăşurat tot undeva în vestul României – locaţia fiind disputată între Arad şi Timişoara.
Prima bibliotecă publică, prima universitate, primul teatru, prima cale ferată din România au funcţionat pe teritoriu Transilvaniei. Atâta doar că pe vremea aceea Transilvania, Banatul, Maramureşul sau Crişana nu aveau în comun cu România decât limba pe care o vorbeau o parte, e drept mare, dintre locuitorii săi.
Nu avem voie să ne mândrim cu astea ca ardeleni, bănăţeni, crişeni sau moroşeni?! Pentru că cineva de la Bucureşti ne obligă să fim numai români. Ne confiscă istoria, cultura, morţii din cimitire şi modelele morale. Şi cred că cel mai grav este că ne sunt luate modelele. Românii din teritoriile aparţinând fostului imperiu au trăit sute de ani alături de unguri, de saşi, şfabi, sârbi, ucrainieni sau slovaci. Transilvania a fost un teritoriu cosmopolit, unde multiculturalitatea s-a manifestat pozitiv. Hărnicia nemţească, ambiţia maghiară şi creativitatea românească au făcut din Transilvania (de această dată în sensul larg al cuvântului) o zonă cunoscută şi apreciată în Europa. Ne lăudăm că Turnul Eiffel a fost făcut cu oţel de la Reşiţa. Dar oare avea Reşiţa vreo legătură cu România în perioada în care s-a construit celebrul edificiu parizian?
După 1918, administraţia românească a făcut tot posibilul să distrugă valorile spirituale, tradiţionale şi chiar economice ale Transilvaniei. Au colonizat români din Moldova şi Muntenia în zonele locuite de secui şi saşi. Dar cel mai grav este că au scos practic din şcoli istoria acestor locuri. Peste 1000 de ani de istorie sunt rezumaţi în manuale de răscoala de la Bobâlna, Gheorghe Doja, Iancu de Hunedoara, Şcoala Ardeleană, Horea Cloşca şi Crişan, Avram Iancu. Cam puţin pentru o regiune care a dat cam toate premierele tehnice, culturale, spirituale, sportive, ale actualului teritoriu al României.
Ce înseamnă să fii patriot? Să-ţi iubeşti ţara! Dar ce înseamnă ţara? Eu cred că ţara este familia, prietenii, oraşul natal, satul bunicilor, colegii de şcoală, munţii şi pădurile copilăriei şi adolescenţei, istoria cu bunicii, străbunicii, şi străbunii lor, mormintele familiei, biserica în care am fost botezat. Astea sunt valorile pe care le iubim de fapt şi le definim ca fiind „Țară” sau „Patria”. Pentru noi, cei născuţi în interiorul arcului carpatic, toate acestea sunt localizate în Transilvania. Nu sunt oare patriot dacă îmi iubesc Patria? De ce oare nu mă lasă vicepremierul Dragnea să fiu patriot? Adică să iubesc Transilvania!
Fotografiile mele
Gazeta de Cluj
Glasul Hunedoarei
HotNews
Kamikaze
Monitorul de Cluj
Ziar de Cluj
Dan Ielciu
Dan C. Lungescu
paulniculescu
Acidutzu
Admin
sab2235
Sare'n Ochi 
Salut coane,
Istoria Transilvaniei a fost mereu Cenusareasa istoriei oficiale romanesti. Ceea ce invata copiii acum este o porcarie. Principii ardeleni au fost mult mai importanti in Istoria Europei decat majoritatea voevozilor de peste munti. Dar pentru ca au fost unguri sau secui faptele lor au fost sterse sau minimalizate in istoriografia oficiala.
Istoria care se preda acum in scoli este o istorie falsa a romanilor, nu a Romaniei. Eu nu cred ca din Istoria Frantei lipseste perioada cand Franta era dominata de facto de Ducatul Burgundiei sau sunt minimalizate istoriile Ducatului Normandiei, Regatului Navarei sau a altor formatiuni statatale franceze mai mult sau mai putin autonome.
Pana si pe saracul Dozsa l-au romanizat de tot facandu-l Gheorghe. Degeaba le spui copiilor de clasa a patra ca Gheorghe Doja a fost un mic nobil secui cand ei habar nu au ce e asta si in context se vorbeste preponderent despre taranii romani.
Si desi se vor supara multi sa nu uitam ca Romania a promis in scris puterilor invingatoare in WW1 ca va asigura autonomia pe criteriul etnic pentru sasi si secui altfel nu primea Ardealul.
Draga domnule Ciocan,
Tocmai ma pregeatieam sa dau laic pi feisbuc avan-la-letra, da’ cand am trecut la al doilea pargraf m-am muiat ca fularu’.
Adica sa vedi trieaba ca in Ardeal romanii sunt mai nemtz sha mai maghiari dicat romanii din restu’ tzarii. Cum ar veni romanii din vechiu’ Regat nu-s harnici sha nici ambitziosh, ci numa’ creativi, cu toati ca nu sunt sigura c-atz vrut sa aducitz un elogiu romanilor di pretutindeni. Imi pari rau ca ai o pareri atat di proasta dispri neamurili dumitali, sha asha di buna dispri prietenii noshtri di pi teritoriu’ fostului imperiu chezaro-craiesc.
Cat dispri Istorii, cel putzin dupa 1989 nu o mai ascuns nimeni nimic, ba pot spuni ca dispri tramvai sha electrificari shtiam din shcoala primara, inca di pi vremiea iepocii di aur.
Imi pari rau ca n-ai avut ocazia sa vezi orashili ne-harnicilor sha ne-ambitzioshilor cam pana pi la inceputu’ anilor ’70 cand buldozerili o inceput sa mushti din Istorii: atunci ai fi vazut ca nu era decalaju’ asha catastrofic cum il zugraveshti mata. La Cluj centru o ramas intact, blocurili iepocii di aur find construiti la periferii. In vechiu’ Regat, puteriea populara o distrus centru ca sa nu sa mai shtii pi ci lumi sa afla creativu’ sha ne-harnicu’ ne-ambitzios.
Cum di o fost posibil ca in Ardeal sa sa puna manush fini di pieli cand o fost vorba di monumenti, traditzii sha Istorii, cand in restu’ tzarii sa demola in draci? Pai datorita lobiului facut di emigratzia germana sha maghiara ajunsi prin parlamentili german sha american. Pentru ca regimu’ comunist, in impotentza lui ieconomica, trebuia sa hraneasca omu’ nou. Sha l-o hranit cu crediti occidentali, celi mai multi fiind americani sha germani.
Noi, numa’ creativii, n-am avut norocu’ aista. Voi, ardelenii, l-atz avut. Adica nu-i meritu’ vostru, a romanilor, ci a nemtzilor sha maghiarilor fugitzi in occident pentru faptul ca va putetz fali cu o Istorii inca vii. A noastra o fost asasinata di catri fratili di la rasarit sha siamejii di pi la noi, care-au fost sha di prin Ardeal, fii primit!
In Istorii, inaitashii noshtri o facut tot posibilu’ sa va aduca la patria muma, pentru ca, pana dupa primu’ razboi mondial, romanii din Ardeal erau consideratzi cetatzeni di categoria a doua in perioada imperiului austro-ungar, ca doar nu digiaba Maniu o luptat pentru re-intregirea Romaniii, nu a Ungariii mari, sau a Austriii sha mai mari.
Inca muuult inainti di 1877 in vechiu’ Regat existau teatri, literatura, muzica, viatza culturala, ceva industrii sha multa agricultura. Daca nu shtiatz, la Galatz sa afla bursa di cereali sha aici sa fixau pretzurili graului sha porumbului in Europa. La 1900 Romania era a doua tzara exportatoari di grau sha porumb din lumi dupa USA sha a zecea din lumi la productzii globala: vorbim di vechiu’ Regat, adica numa’ di creativi! Sa poati verifica daca luatz presa vremii di la biblioteca sau di pi net, sa vedetz ca nu bat campii. Boierii o adus di la Paris parfumu’ latinitatzii, tehnoligii di varf, cultura sha tot ci vretz. Cu otzel di la Reshitza o construit Eiffel sha Grand Hotel din Iashi, prima cladiri pi structura metalica di pi teritoriu’ actualei Romanii.
Da’ noi nu facim caz cu civilizatzia noastra ante-belica sha va iubim sha ni mandrim cu voi ca fiind fratzii nostri cu o leaca di noroc in viatza, insa ni doari ca acu’, cand am dat cu totzii di greu, v-ar fi placut mai mult sa fi fost neamuri cu altzii.
Imi pari sincer rau…
Europarlamentarii români susțin că nu există niciun plan european care să atenteze la granițele României si sunt foarte prietenosi si in tema cu subiectul!
„Cooperare regională transfrontalieră, pe banii UE
În timp ce la București se discută îndelung despre viitoarele euroregiuni, județele de la graniță obțin fonduri europene consistente din „unirea” cu ungurii sau cu sârbii • Satu Mare, Bihor, Arad și Timiș au primit un fond suplimentar de 275 de milioane de euro pentru a coopera cu județele ungurești de la graniță • În contextul regionalizării, pe rețelele de socializare circulă hărți false, care dau apă la moară naționaliștilor și antieuropenilor • Europarlamentarii români susțin că nu există niciun plan european care să atenteze la granițele României
Regiuni româno-ungurești, româno-bulgărești sau româno-sârbești, ca să nu mai vorbim despre unele care cuprind „bucăți” mari din Moldova de peste Prut. Așa ar prevedea „pilonul doi” al procesului de regionalizare instrumentat în laboratoarele de la Bruxelles, dacă ar fi să dăm crezare unor hărți aruncate în spațiul public în ultimele luni. La o analiză mai atentă a acestor hărți, descoperim că principalul criteriu pe baza căruia sunt desenate granițele unor asemenea unități teritorial-administrative este cel etnic. Toți europarlamentarii români contactați de ZIUAnews susțin însă că este vorba despre fumigene, care nu au absolut nicio susținere reală și care nu au alt scop decât să creeze un climat de neîncredere și de suspiciune, înainte de referendumul de aprobare a revizuirii Constituției.
Sâmburele de adevăr al unor asemenea hărți l-ar putea constitui, însă, practica Uniunii Europene de a aloca fonduri speciale pentru regiuni transfrontaliere, realizate pe baza unor acorduri între autoritățile locale, al căror scop este uniformizarea economică, dar și culturală, între regiunile din zona de graniță, dar și „arderea” unor etape de dezvoltare, zona mai puțin dezvoltată beneficiind de cunoștințele partenerilor mai experimentați. Județele românești de la granița cu Ungaria au accesat un astfel de program și au primit, astfel, sume consistente din partea UE.
Fonduri pentru cooperare transfrontalieră
Șefii de Consilii Județene au la îndemână, în acest moment, un instrument european prin care pot obține fonduri. Din păcate, doar patru județe – ce fac graniță cu Ungaria – au accesat astfel de resurse. Este vorba despre un program al Uniunii Europene care alocă fonduri suplimentare oricărei unități administrative care demarează proiecte de cooperare cu unități similare din alte țări.
Prin prisma politicii de coeziune, bugetul Uniunii Europene are o componentă aparte, privind programele de cooperare transfrontalieră, care beneficiază de un buget separat. „Ca exemplu, din programul de cooperare transfrontalier UE România – Ungaria fac parte patru județe de pe granița română și patru județe de pe cea ungară. Acestea formează regiunea de frontieră care intră în alocarea bugetară pe cooperare transfrontalieră. Satu Mare, Bihor, Arad și Timiș, plus cele patru județe din Ungaria, au un fond în comun, pe 2007-2013, de 275 de milioane de euro. Nu-i deloc puțin. Și este și un exercițiu pentru alte proiecte, mai mari. Județele din România de la granița cu Bulgaria vor trebui să-și găsească parteneri din această țară. Este vorba despre bani în plus, este un program suplimentar”, a declarat, pentru ZIUAnews, europarlamentarul Iosif Matula, vicecoordonator al Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European.
Dar și regiunile, județele sau orice formă de regiune europeană din mijlocul țării care nu are graniță cu alte state, pot beneficia de fonduri speciale pentru asemenea proiecte. Prin programul INTERREG își pot căuta un partener de oriunde din Europa. De regulă, se lucrează în comun cu un stat mai dezvoltat de pe Bătrânul Continent, care a trecut prin toate aceste stadii, pentru a beneficia de experiența pe care acesta a acumulat-o.
Ștergerea granițelor
Logica unui program suplimentar pentru localitățile de graniță pleacă de la ideea că acestea sunt defavorizate. Europa tinde către ștergerea granițelor, dar acest lucru nu se poate înfăptui atât timp cât există diferențe majore, economice, culturale, dar și de dezvoltare a infrastructurii de o parte și de cealaltă a frontierei. Programele respective au drept scop „nivelarea” acestor diferențe, dar și facilitarea contactului între comunitățile respective.
„Granița dintre România și Bulgaria are doar un pod, pe 500 de kilometri, la Giurgiu. Între Belgia și Olanda este un punct de trecere a frontierei, în medie, la 1,5 – 2 kilometri”, explică Iosif Matula.
În privința proiectului de regionalizare la care se lucrează în acest moment, la nivelul Guvernului României, europarlamentarul consideră că acesta este bun, important e să se facă, pentru că sunt foarte multe modele la nivel european, iar Uniunea Europeană le acceptă pe toate. Că e land, că e voevodat, regiune sau euroregiune, le acceptă. Sunt anumite criterii, însă.
Europa cu NUTS
În prezent, regiunile Uniunii Europene se împart în trei categorii NUTS:
– NUTS 1 – cu o populaţie între 3.000.000 – 7 000.000 locuitori;
– NUTS 2 – cu o populaţie între 800.000 – 3.000.000 locuitori;
– NUTS 3 – cu o populaţie între 150.000 – 800.000 locuitori.
Prin urmare, în prezent, structura administrativă a României, din punct de vedere al organizării teritoriale, corespunde următoarelor structuri NUTS:
– nivelul NUTS 1 – patru macroregiuni, formate, fiecare, din câte două regiuni de dezvoltare;
– nivelul NUTS 2 – cele 8 regiuni de dezvoltare;
– nivelul NUTS 3 – cele 42 de judeţe ale României.
Doar că actualele regiuni de dezvoltare nu au nicio utilitate, pentru simplul motiv că nu au putere juridică.
Pentru a accesa fonduri pentru NUTS 2, de exemplu, este absolut necesar să fii o regiune. Pentru că nu are minimum 800.000 de locuitori, unui județ din start îi este îngrădit accesul la proiectele acordate nivelului respectiv.
Prin urmare, UE nu obligă la regionalizare, decât indirect, îngrădind – pe considerente demografice – accesul la anumite posibilități de finanțare.
Temători și sceptici
Departamentul de politică internă al ZIUAnews a încercat să obțină părerea europarlamentarilor români cu privire la subiectul regionalizării pe criterii etnice. Cei mai mulți nu au catadicsit să răspundă apelurilor, chiar dacă birourile de presă ale partidelor din care fac parte ne-au pus la dispoziție numerele de telefon și ne-au asigurat că doamnele și domnii europarlamentari abia așteaptă să ne răspundă. Niciun liberal n-a binevoit să dea curs invitației la dialog pe această temă. Reprezentanții PSD ne-au trimis la Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. La cererea noastră oficială, ni s-a răspuns că toate răspunsurile se regăsesc în declarațiile pe care le-a făcut ministrul Dragnea cu ocazia unei conferințe de presă prilejuite de semnarea unor contracte.
În aceeași notă, Cristian Preda ne-a sfătuit să consultăm site-urile Uniunii Europene, care sunt „foarte prietenoase”.
Doar doi parlamentari și-au arătat disponibilitatea de comunicare, poate și pentru că știau despre ce-i vorba „în propoziție”:…
Comentariile sunt de prisos.( ziua news)
pai nu-l aveti drept dovada pe Johannis? e la voi, e ardelean, e mai neamt ca nemtii ma-sii. Vorba cantecului: tuna-i drace ce-i tuna, tuna-n firul paiului si-n condeiul neamtului, sa nu poata altul scrie, alt baiat la penelie (sau bascalie)…
Nu uita ca pe sas il regreta Doamna Raluca Turcan infierand proletar conducerea PDL Sibiu , pt lipsa de viziune! Intamplator doamna Raluka, este deputata de Sibiu! Vizionara de felul dumneaei, in 2011 cu domnul Boc, azi cu domnul Blaga ! Nu cunosc substratul afilierii domnului Johannis la PNL ( teorii, scheme si axiome sunt cu duiumul) , dar pentru mine, cea mai mare bataie de joc a reprezemtativitatii in PNL este data de internabilul Crin Antonescu- o nulitate promovata de papusarii fara minte si care reprezinta emblema schizoidului netratat!
Da,asa e, insa nu putem uita ca, desi am trait alaturi de unguri, sasi, svabi, etc.in Transilvania, noi, romanii eram o natiune tolerata, fara drepturi.
Minti.
Citeste romanul „Mara” de Ioan Slavici ca sa vezi care erau relatiile interetnice sub unguri.
Domnu Ciocan, cu tot respectul, încet cu pianul pe scări! 🙂
Autocompătimirea și aroganța nu au stârnit niciodată simpatie.
Miticii vă îndrăgesc și vor încerca să învețe lucruri bune de la voi până în momentul în care veți încerca să le argumentați ce „avansați” sunt ardelenii pe lângă ei (nu că n-ați fi 🙂 ).
Un comentariu foarte inteligent!
Salutari din Ardeal!
Cum dreak sa nu ne iubeasca ? :-)) Doar le varsam bunatatea de miliard de euroi, in fiecare an. De banii astia i-as iubi si eu (in toate pozitiile) dar pana una alta, noi ii platim ca sa ne „iubeasca”. De vreo 90 de ani. 🙂
Mai frati, da’ bogatz va mai creditz! Di undi Dumnezieu o scos Ardielau’ cati un miliard di euroi anual di 90 di ani incoaci? Di la functzionarii publici, di la pensionari, ca nu sa vedi nici cu lupa bumu’ ieconomic ardelenesc? S-o mutat cumva Silicon Velii pi Tarnavi sha n-am aflat noi? Sau poati din vanzariea di celulari Nokia? Sau poati din vanzariea di pasta din dintz Colgheit? Ashtept cu nerabdari sa trimititz sha racheti in spatziu daca tot atz pierdut controlu’ cu realitatiea. Daca n-ar fi di ras, ar fi di plans, finca tari-i rau sa nu mai ai notziuniea cuvintilor. Adica, vezi Doamni, romanii inca jinduiesc la bogatziili di miliardi di euroi ali Ardiealului! Da’ shtiu ca eshti perspicaci, domnule Pernevan!
Sa-tz spun sha eu ceva, daca tot am ajuns cu discutzia pana aici: intotdeauna cand lucrurili merg prost, intotdeauna altu-i di vina. In cazu’ dumitali regatzeanu’ cotropitor i di vina: daca n-ar fi el, ai duce-o numa’ intr-un belshug, esti?
http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/infografie–harta-clientelismului-bugetar-fost-alocati-cei-mai-bani-criterii-politice-1_5123c1b400f5182b857d5c3c/index.html
si cam asta contribuia anul trecut numai Clujul – http://www.ziare.com/cluj-napoca/stiri-business/clujenii-au-virat-mai-mult-la-buget-3330836
cand esti amuzanta, esti. cand nu, nu.
😀
Draga domnule,
Sha reciproca-i valabila, numa’ ca nu shtiu di undi sa-l scot pi mutzunachi cari zambeshti, sa-l pun dupa „valabila”. Jumati din razesh sunt prin Italia, Spania, Germania, Frantza sha Regatu’ Unit. Banii pi cari frierii aishtia ii baga in tzara sa ridica la miliardi di euro anual, bani pi cari toati guvernili corupti, da’ mai ales a’ lu’ Tariceanu o facut „frai” ca era di undi, adica o marit pensiili sha o dublat sectoru’ bugetar, ca di aia s-o scremut Boc sa drieaga busuiocu’. Ca banii o fost alocatz preferentzial nu cred c-o fost vina plaieshalor sha daca coruptzia faci inca legiea in politica, poati ca di vina i sha alegatoru’ roman, oriundi s-ar afla iel. Sha inca ceva: Cluju’ o virat mai mult la bugiet, Malu’ Spart o virat mai putzhan sha daca luam tot Ardealu’ nu numa’ Cluju’, pana la urma nu traieshti romanu’ pi spinariea ardeleanului. N-am vrut sa fiu amuzanta ci sa va atrag atentzia ca nu asha sa puni problema. Daca Cluju’ sa simti nedreptatzit, atunci sha Bucureshtiu’ sa poati simtzi nedreptatzit, pentru ca esti cel mai mari contributor la bugietu’ di stat. Plecatz di la o ipoteza greshita, dupa parerea miea di moldovanca cu nieamuri pi-afara, sha va da exact ci vretz sa demonstratz: ca suntetz nedreptatzitz finca muncitz mai mult, mai repidi, mai bini, da’ banu-l papa regatzeanu’. Nu-l papa amarashteanu’, oriundi s-ar afla iel, ci regii asfaltului, baronii judetzelor sha imparatzii partidilor. Cum spuneam fara nicio urma di amuzament, daca nu mai vedem padurea din cauza copacilor, inseamna ca tot strainu’ i di vina pentru ci ni sa-ntampla, di-a valma cu adevaratzii vinovatz.
Iar Silicon Velii nu s-o mutat pi Tarnavi ca m-am interesat. (mutzunachi zambitor)
la capsuni sunt si morosenii si crisenii si salajenii si bistritenii nostri. tare mi-e ca mare parte dintre sudisti sunt mai degraba la spart de bancomate, dat cu pruncul de la sanul ma-sii in politaiul englez samd.
Dragi prieteni, vă sugerez să vorbim la concret. http://www.gandul.info/financiar/harta-banilor-din-romania-cat-da-si-cat-primeste-inapoi-de-la-bugetul-de-stat-judetul-tau-9444892
Pe urmă, uitați-vă cu cât contribuie miticii din București la bugetul de stat: 18.183.190.476 Euro, comparativ cu prietenii din județul Cluj: 436.261.905 Euro, adică cât pentru vreo 41 de județe Cluj… Și să nu ziceți că ăia din București sunt favorizați de nu-știu-ce chestie, că o să vă zic că și voi sînteți favorizați față de ăia din Vaslui sau Teleorman 🙂
Și, la urmă, poate ne aducem aminte că asta e o falsă problemă, iar cele reale sunt legate de jaful din achizițiile publice (care e la fel peste tot..), birocrația și fiscalitatea excesivă care sugrumă inițiativa privată etc.
Vorba unui clasic: „Amenzile sunt taxe pentru greselile făcute. Taxele sunt amenzi pentru ceea ce faci bine. De aceea se spune că nici o faptă bună nu va rămâne nepedepsită.” 🙂
mai les cand s-au dat legi ca cei care produc bani din greu sa-si mute sediul social in Bucuiresti – sa-si verse icrele acolo la mitici. asa a disparut Ursus din Cluj, a distparut Terapia samd. e misto sa te dai rege cand tu dai legile si furi ca un nesimtit. apoi, este curat murdar sa compari un oras de 300 de mii de locuitori cu unul de 2 milioane si jumatate. iar aia 300 de mii produc, proportional cat miticii, nu? si legati la maini si pocioare – dar si cu performante. Deci, 300 de mii, grosso modo, produc 430 de mii, 2 milioane si jumatate, produc 18 milioane. adica 8,3 Clujuri, se lada cu productia unui singur Cluj – asta dupa ce-l jefuieste de cei mai buni contribuabili.
Deci miticii ăștia alde Dumitru lui Nae, niște nesimțiți care dau legi și fură fără rușine, sînt de vină că Ursus a plecat din Cluj, că a dispărut Terapia, că a plecat Nokia etc., și se mai și laudă!
Mâitre, e bine cel puțin că ai identificat dujmanu pe care să-ți verși necazul.
nu cred ca despre miticii care se numesc Dumitru al lui Nae i-am definit – cine se identifica doar deturneaza sensul si valoarea discutiei. noi discutam despre 23 de bugete nationale din care nu s-a reusit macar facerea unei autostrazi care sa lege amarata asta de Patrie de Occident. in schim s-a reusit popularea topurilor 50, 100 samd cu imbogatiti de razboi. dujmanul se numeste politician. hai sa nu mestecam si noi cu polonicul lor! sediile sociale ale firmelor mari din Cluj au fost obligate sa se mute la Bucuresti – prin lege. Nokia au plecat unde au gasit mana de lucru mai ieftina – nici macar nu cred ca ma facut vorbire despre finlandezi. Terapia, Usrus, Carbochim – cumparat ca „investitie” de catre „baiatul” lui Hrebenciuc, Vuza si vanduta ca imobiliar (si cate mai sunt luate asa) samd. mi-e plin blogul de exemple. dar discutia aluneca pe panta care nu-mi place. si pe voi miticii lui Nae va fura aceiasi oameni sa-si plateasca Dogarii si asistatii mintal din Teleorman samd, sa poata huzuri ei in nume personal zicandu-ne ca o fac spre binele comun.
Hai că încep să-mi revin 🙂
atunci, e bine.
😀
Da’ nu asta-i problema, ci faptu’ ca sha Bucureshtiu’ ar putea, ca sha Cluju’, sa-sh declari independentza, ceiaci-i o aiureala totala. Aratatu’ cu degetu-i total neproductiva. La inceputu’ anilor ’90 Caritasu’ o curatzat di bani milioani di naivi, da’ nu tzan minti ca pagubitzii sa vina cu furci sha topoari la Cluj ca sa-sh faca dreptati (Shtiu: Stoica nu era clujean, era brashovean!). Mi sa pari ca i o discutzii supralealista dispri cei buni, cu sediu central in Ardeal sha cei rai, cari-s oriundi numa’ in Ardeal sha in vechiu’ imperiu’ bicefal nu.
Cini jefuieshti, jefuieshti fara sa tzina cont di regiuni, etnii sau urechi muzicala: pesede, pedele, penele, udemere, unepere, au filiali in toati judetzili sha nu cred ca jefuitoru’ cu origini ardeleneshti jefuieshti mai cu grija decat ciel nascut in Teleorman, di exemplu.
I o falsa problema: statisticili sunt statistici sha i bini sa vedem cini-i premiantu’ sha cini-i codashu’, ca sa sa shtii ci administratzii locala trebi schimbata, pentru ca oaminii muncesc la fel, oriundi s-ar afla, da’ dupa cum sa shtii, peshtili di la cap sa imputi.
Inamicu’ esti statu’ inca captiv, nu amarashteanu’ di la Chitila sau di la Pashcani. Esti o falsa problema cari va duci catri falshi vinovatzi: teleormanenii, vrancenii, vasluienii.
Vinovatzii pentru stariea di fapt ii vedem zilnic la televizor, daca vrem sa-i vedem!
Caritasul i-a curatat de bani in primul rand pe prostii nostri – nu-i nici o scuza in prostie si lacomie (e fara frontiere). cei care au castigat veneau de la Bucuresti cu valiza azi si plecau cu trei valize pline imediat – aveau grade bine ascunse sub paltoane. dar nu despre Caritas vorbeam, chiar daca despre lacomie este vorba in material.
Esti o falsa polemica dispri o falsa problema. Am adus aminti di Caritas pentru a evidentzia, asha cum bine atz remarcat, ca prostia, lacomia sha ticaloshia nu au frontieri. Ticaloshia s-o petrecut la Cluj, da’ nimini n-o tabarat pi clujeni ca „uiti cat sunt di ticalosh ardelenii di ni-o lasat fara bani”. Fara bani i-o lasat Stoica sha politicienii cari l-au protejat. Adica nimini n-o facut confuzia di a baga escrocheria pi spatili ardelenilor di-a valma, asha cum pari a sa proceda cand i vorba di puturosh, hotz sha votantz prosht. Discriminariea nu trebui facuta pi regiuni sha numa’ pentru simplu fapt ca a vota rau’ cel mai mari, rau’ cel mai mic, sa nu a vota diloc, nu-i tot una. Sha Slava Domnului, o fost cativa milioani di indignatz sha in vechiu’ Regat cari n-au mers la vot!
Totz romanii ish platesc taxili, totz sunt nemultzumitz di clasa politica sha vorbesc aici di acei totz cari mai sha gandesc: asta insieamna ca nu ni diferentziem prea mult. Da’ daca vetz puni in discutzii mereu falsi problemi sha vetz numara mereu cinstitzii, harnicii sha deshteptzii sha vetz constata ca cei mai multz sunt ardeleni, nu vetz faci dicat sa ni excludetz (pi nedrept!) di la numaru’ celor cari vor schimbarea reala. La fel cum faci Antonescu cu PNL, la fel cum faci Blaga cu PDL: „noi suntem bunii, voi suntetz ne-bunii”.
La Bucureshti sa afla puterea politica cat sha ciea economica, ni placi sau nu. Aici sunt ambasadili, aici aterizeaza prima data oamenii di afaceri, aici sa afla multa fortza di munca calificata sha aici lasa banu’ strainu’ ca-i vini mai ushor. Cand mai mergi sha prin tzara sha vedi ca infrastuctura ii cam jalnica, serviciili sunt deplorabili sha mana di lucru cam semi-calificata, sa felicita ca n-o parasit Bucureshtiu’ sha ma refer la investitorii seriosh, nu la cei „ataca sha scufunda”, „ia banu’ sha tai-o”. Di-aia-i nevoi di fonduri europeni, da’ fondurili europeni sunt absorbiti doar cam 10% sh-aici nu-i numa’ vina „regimului”, di-aia trebui mers la vot sha echilibrata balantza puterii, in sila, nu di placeri, ca doar shtim cu totzii cu cini stam di vorba, nu ni-am nascut ieri.
Ni placi, nu ni placi, pana sa va dezvolta sha restu’ tzarii, la Bucureshti sa vor transha toati afacerili.
Pana atunci ar trebui sa ni cunoashtim interesu’ sha sa ni solidarizam oleaca, nu sa ni injuram intri noi. Pana la urma, di voi’ di nevoi’, va trebui sa ni ducim crucea impreuna, daca vrem sa ni fii tuturor mai bini. Daca nu, putem s-o tzinim langa cu harnicii di ardeleni, proshtii din Teleorman sha cu miticii hraparetzi. Sha la vara cald.
I o pareri, asha ca luatz-o ca atari.
ba, pardon, au tabarat – tapi ispasitori trebuie sa existe intotdeauna.
cand nu sunt evreii, sunt vrajitoarele. apoi tiganii, apoi greaua mostenire, Caritasul, FMI, capitalistii, burghejii, Basescu samd.
si tocmai pentru a nu mai ateriza prima data la Bucuresti (din obligatie, ca acolo-s toate) se doreste o regionalizare si se forteaza una chiar si de catre odiosii din UE. pana si ei s-au saturat sa aterizeze acolo si sa gaseasca aceeasi clasa politica corupta.
Eu n-am tabarat finca-s o doamna.
Sha sunt di-acord ca ar trebui o distribuiri mai echitabila a resursilor pentru dezvoltariea sha a zonilor defavorizati. Da’ spunand acieasta, va sari domnu’ Pernevan cu gura, re-amintindu-mi ca ma tzani in spati di vrio 90 di ani sha di-aia m-am dat la iel: din interes materieal, nu din iubiri sinciera.
Ca sa nu sa mai superi pi ipocrizia miea, pot sa-l asigur ca imi doresc ca parti din taxili sha impozitili, pi cari orici cetatziean li plateshti, sa ramana pi plan local, pentru dezvoltari „regionala/locala”, sha nu pentru umflariea aparatului cientral di stat. O parti, nu tot! Oricum, descentralizariea n-ar faci rau nici bogatzilor sha nici saracilor.
Pana la urma, daca mai luam cati o pauza di-o cafiea, vom constata ca nu aviem divergentzi majori in ceiaci priveshti dragostiea di patrii.
cu dragostea de Patrie este nasol mai ales cand unii o tin si numai unii o iubesc.
Asha esti: unii o cam tzin di proasta.
o tin.
Nu ma dau pi spati dupa ziaru’ Gandu’ sha pi buna dreptati: insashi tabelu’ cu judetzili fruntashi sha celi codashi esti o falsa tema di discutzii, da’ nu pentru faptu’ ca n-ar fi adivarata informatzia. Sigur ca sunt judetzi undi di-abia acuma incepi sa sa asfaltezi drumurili judetzeni, daca nu cumva sha celi natzionali. Sigur ca sunt judetzi cu ceva mai multa industrii sha altili cari o ramas cu zero la suta industrii dupa mariea goana dupa fier vechi. Insa nicaieri in lumiea civilizata nu sa puni problema asha: bogatzii cu bagatzii, saracii cu saracii. Daca s-ar puni asha, UE nu ar oferi fonduri nerambursabili pentru dezvoltariea zonilor (tzarilor) din Uniuni ramasi in urma din punct di vederi ieconomic sha nu numa’, ba poati ca acu’ nici n-am fi fost tzara membra UE! Sau NATO! Adica, dragii mei ardeleni, daca Vasluiu-i ramas in urma, inainti ca UE sa sa sesizezi cu ajutor financiar, Romania trebui sa ajuti acieasta zona. I sha in interesu’ Ardiealului ca sha celilalti regiuni ali tzarii sa fii dezvoltati, altfel ardelenii sa vor plangi la nesfarshit ca vasluienii votieaza numa’ cu panticu’, adica cu fatza spri viitor sha cu shtampila pi usele sha ca „hotzii sha nespalatzii” va tot invadieaza Ardiealu’. Saracia duci la analfabetism, infractzionalitati sha tot ci poati fi mai rau. Oari di ci Teleormanu’ o votat masiv cu usele? Raspunsu’ ciel mai la indemana esti ca oltenii-s proshti, nu-i asha? Da’ prostia-i intretzinuta di saracii, analfabetism sha ignorantza. Sha cum poati fi scos electoratu’ din ignorantza: prin injurii ca n-o votat bini? Nu priea cred! Cred ca prin Educatzii, da’ cari costa bani. Din pacati banii sunt tot mai putzini sha va intzeleg dorintza di a puni sarma ghimpata la granitza cu vechiu’ regat. Daca judetzili celi mai saraci o votat masiv usele, in schimb judetzili din Ardeal, Crishana sha Banat n-o mers la vot. Asha ca n-ar fi mari lucru sa va livram chiar noi sarma ghimpata sha sa va uram spor la lucru, nu inainti sa vi-i dam inapoi pi marii conducatori ai opozitziii constructivi in frunti cu Blaga, cari-i sha intreci.
Bini-ntzeles ca glumesc, iar gluma, recunosc, i cam sinistra. Continui sa va consider fratzii mei cu ceva noroc in viatza cu cari ma mandresc.
Sha pi cari ii iubesc.
Hai Monica, hai ca sa poati!
Hai Liberari!
Da, in obraznicie si cinism nu va intrece nimeni. Da, suntem frati de cruce ( unul o face altul o duce). De atata lins in c.. si de atata „iubire” frateasca pe care ne-o faceti o sa ajungem la sapa de lemn toti ardelenii, pentru ca la asta va pricepeti si asta v-i maestria.
Cateva tepe rasunatoare pe care Romania le-a dat Ardealului in doar cateva decenii (ca secole nu au apucat sa treaca) de iubire absolut dezinteresata:
-La inceput ati plecat cucantecinaintemars „VREM Ardealul, Ne TREBUIE Ardealul” evident de dragul si dorul fratesc nicidecum pentru bogatiile de aici. Toti au crezut in minciunile voastre cu mic cu mare. E drept ca unii ca Ioan Slavici sau Traian Vuia s-au indoit dar Maniu nu s-a indoit nici cand i-au confiscat, la Bucuresti, locomotiva Unirii, ( probabil in schimbul prestatiilor de iubire de acolo) nici cand n-ati respectat punctele declaratiei de la Alba Iulia. Abia cand a vazut situatia economica Ardealului a facut o petitie regelui pe care ati aruncat-o la cos cu rege cu tot. Pentru abuzurile maresalului nebun Antonescu si a catorva scelerati verzi ati platit cu sute de mii de soldati ardeleni, (n-a fost sat in Ardeal sa nu planga cel putin o mama ) grane si minereul de uraniu. Iar acum ne spuneti sa-l numim erou si sa-i ridicam statui. N-au extras romanii lui Traian atat aur cat ati furat voi din Apuseni.Dar asta nu ajunge. Vreti sa luati si restul pentru ca sunteti un neam de capuse. Probabil ca o sa si luati si o sa dati inapoi ceea ce ati dat si pana acum, adica nimic.Voi va trageti autostrazi, centrale atomice, parcuri energetice iar ardelenii i-au drumul pribegiei. Cand pleaca nu uitati sa le amintiti sa aduca bani in tara ca foamea-i mare.
Iata de ce iubirea voastra plina de bale imi face o infinita scarba.