Ocaua mică a ajuns unitate de măsură

de Ștefan Ciocan

„Hai să dăm mână cu mână!” Au zis la un moment dat paşoptiştii, şi i-au tras Europei de atunci o şmechereală tipic românească. Până să se dezmeticească turcii, ruşii, austriecii, francezii şi englezii, Principatele aveau acelaşi domn şi erau în fapt unite. Puse în faţa faptului împlinit şi ţările care nu ar fi vrut să accepte unirea Moldovei cu Muntenia au strâns din dinţi şi într-un final au recunoscut Principatele Unite. Unirea de la 1859 a fost primul pas spre o Românie modernă. Noul domnitor, ales la Iaşi şi Bucureşti, a început să pună în aplicare o serie de reforme care paradoxal l-au făcut nepopular. Pentru că şi atunci, ca şi acum, moşul Ion Roată şi ai lui erau foarte uşor de manipulat. Nu-i vorbă că şi Cuza era Român, şi cum s-a văzut la putere a început să-şi impună neamurile, cumetrii, amantele şi rudele amantelor prin tot felul de dregătorii, făcându-l astfel vulnerabil în faţa propagandei marilor boieri şi a Bisericii Ortodoxe. Pentru că Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor care a avut curajul să se atingă de pământul marilor proprietari, odată cu Reforma agrară şi de averile mănăstireşti pe care le-a secularizat. Nu mai contează că banii obţinuţi din taxele şi impozitele puse pe marile averi şi pe veniturile mănăstirilor în urma Reformei fiscale au fost folosiţi pentru întemeierea unor instituţii fundamentale ale statului modern, cum ar fi Academia sau Universităţile din Iaşi şi Bucureşti. Pentru că a vrut să modernizeze România „fanariotă”, Cuza a plătit scump. Dar legile instituite de el, primele Coduri – civil şi penal – Legea contabilității, Legea consiliilor județene, Legea instrucțiunii publice, precum și crearea Consiliului de Stat, au rămas chiar şi după ce el a fost exilat. Copiii boierilor români, ajunşi să studieze prin Paris, Viena, Berlin sau Budapesta s-au întors în ţară cu idei novatoare şi au continuat sub conducerea principelui Carol I modernizarea României, culminând cu Declaraţia de independenţă şi proclamarea Regatului.
Ieri la Iaşi şi Focşani au dat mână cu mână politicienii între ei. Poate că au mai scăpat pe acolo câţiva pensionari, susţinători fanatici ai lui Ion Iliescu, prezenţi la manifestări pentru că nu au auzit că “Bunicuţa” nu mai este preşedinte. Oamenii nu au fost lăsaţi să întineze nobilele idealuri ale noii clase politice. În timp ce Ion Roată se întorcea în mormânt, văzând cum opinca este ţinută departe de vlădică, Antonescu şi Ponta vorbeau despre măreţele realizări ale lui Cuza şi importanţa momentului istoric din 24 ianuarie 1859. Vorbeau despre Cuza tocmai cei care încearcă din răsputeri să dărâme realizările domnitorului unirii. Universităţile ctitorite de acesta au devenit nişte fabrici de diplome într-un sistem de învăţământ din ce în ce mai rudimentar. Academia Română nu mai are dreptul nici măcar să se pronunţe pe un caz de plagiat. Averile mănăstireşti sunt retrocedate către BOR, o instituţie care înregistrează profituri uriaşe neimpozabile. Codurile de legi sunt amendate şi adaptate intereselor anumitor cercuri politico-economice. Şi peste toate astea, nici măcar copiii noilor boieri nu mai vin de prin străinătăţuri cu idei novatoare, preferând să aducă în portbagajul maşinilor scumpe baxuri cu băuturi fine, ţigări, haine de firmă şi parfumuri de lux în loc de cărţi, colecţii de tablouri sau proiecte de modernizare a ţării. Într-o ţară în care ocaua mică a ajuns unitate de măsură, omagierea lui Cuza, de către clasa politică, nu poate fi decât un act de maximă demagogie.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Țara bizonului liniștit și etichetat , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Ocaua mică a ajuns unitate de măsură

  1. EuCuMine zice:

    Salut Sare.

    Apropo de „copiii noilor boieri”, problema e ca marea majoritate nu au fost trimisi de mici la ‘internat’ afara cum se facea pe vremuri, ci au facut ‘scoala’ aici, mergand ‘dincolo’ doar pentru cate un curs de specializare, sau vreo bursa de un semestru-doua.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s