Politicienii bagă mâna în buzunarul celui care muncește doar pentru a alimenta conturile clientelei politice si a întreține sărăcia celor care votează dar nu apreciază valoarea muncii

Prăbușirea PDL, ca rezultat al guvernării era previzibilă – dar nu numai așa: adică din motive de eroism, de asumare a guvernării în criză bla-bla-bla șamd, ci mai ales pe motiv de mitocănia de care se-mbolnăvește omul politic român odată ajuns în fruntea bucatelor. Scriam, în februarie 2011, în materialul Cine ia votul nemultumitilor (dar nu era cine să înțeleagă, preopinenții erau în putere, la putere):

  • Unde poate pierde PDL în următorii doi ani? Exact acolo unde a pierdut PDSR în 1996 și PSD în 2004: în nesimţirea celor care au crezut că, odată ajunşi la putere, totul li se cuvine, că fără ei nu creşte-o floare. România s-a trezit cu un nou Ev Mediu – dacă tot nu l-a avut atunci când trebuia, cu economia naţională la cheremul câtorva indivizi care şi-au zis că numai prin bani vor controla la nesfârşit Ţara. De nesătuli ce-au fost au pierdut cei din PDSR în 1996, nu din carisma lui Constantinescu. La fel şi în 2004: lumea efectiv se săturase de prezenţa nesătuilor din PSD care au sufocat literalmente mediul de afaceri, justiţia, totul; să-l citez pe Arghezi cu al lui celebru “Baroane”: “şi-au pus nara pe bogăţiile Patriei şi-au secat-o” – motiv pentru care i-au taxat la vot. Din toate discuțiile și sondajele, este clar că românii caută alternative nu numai la guvernare, cât la prezența figurilor politice. Românii sunt sătui de faptul că, de 20 de ani, văd aceleași figuri perindându-se în prim-planul vieții politice. Nu este de mirare faptul că, după 20 ani de capitalism de cumetrie, când vine vorba despre alegeri, alegătorul român este sceptic şi dezorientat. Scepticismul vine de la lipsa de rezultate concrete pentru populaţie din ultimii ani şi vizibilitatea îmbogăţirii peste noapte numai a celor câteva sute de clienţi permanenți ai Puterii. Dezorientarea vine de la lipsa coerentă de propuneri politice – după cum mai spuneam în acest colţ de blog, în România, partidele sunt trase de locomotiva carismatică a vreunui lider (se hrănesc cu popularitatea acestui lider) şi nu au nici un fel de program care să fie raportat la vreo ideologie (în afară de interesul personal).

Pentru a putea discuta despre un viitor politic al României, cu noi politicieni și cu  noi atitudini, faceți, vă rog, un exercițiu de onestitate și răspundeți (răspundeți-vă) la câteva întrebări:

  • Ce credeți, din 2004, când am învins-o pe Mătușa Tamara, înlocuind-o cu Unchiul Costache Patriciu, și din 2008, până în zilele noastre, când este de presupus că destinul României a fost la îndemâna așa-zisei noastre drepte (partide declarate de dreapta, cu doctrine chipurile asumate: PNL și PDL), cât din “sistemul ticăloșit” considerați că a fost învins și cât credeți că a fost înlocuit cu un nou sistem, la fel de ticăloșit? Căci vorbim despre 10 ani în care pulifrici de partid și de stat au fost “educați” în ticăloșie de cumetrie și tare îmi este teamă că la acest capitol învățăceii și-au depășit monstruos mentorii.
  • Ce pot face cei care doresc să-și exercite dreptul de vot dar consideră că nu o pot face deoarece nu mai vor să vadă nici una dintre figurile politice cunoscute? Că tot am ales “răul mai mic” dintr-un alt rău, până am ajuns să avem Parlamentul actual în componența cea mai dezastruoasă de până acum – din rău mai mic în rău mai mic, singuri, prin vot, ne-am coborât ștacheta așteptărilor.
  • Există o reacție în sondajele de opinie și în prezența scăzută la vot din ultimele exerciții electorale care ne arată că asistăm la o dezactivare electorală a unor largti categorii sociale. Ce răspuns dă clasa politică? Altul decât câinii latră, caravana trece.
  • Se află politica românească, poiliticienii, într-un impas? Asistăm la un impas al lipsei de înțelegere a fenomenului politic de către populație? În sensul că electoratului nu-i mai pasă de “doctrine”, cât de clarificări și reglări financiare cu statul?

Căci, de ani și ani, statul i-a băgat mâna în buzunar celui care muncește doar pentru a alimenta conturile clientelei politice si a întreține sărăcia celor care votează dar nu apreciază valoarea muncii. În fond toată lumea s-a obișnuit ca una să se vorbească în timpul campaniei electorale și cu totul altceva să se întâmple după ce politicianul român s-a văzut cu sacii în căruță. De aceea, cred eu, cetățeanului nici nu-i mai pasă de argumente ideologice – nu mai comentează normalitatea alianței dintre un partid zis de dreapta cu unul de stânga șamd. Nu mai reacționează la discursul anti-comunist – nu mai contează alianța dintre partidul unui turnător al fostei Securități cu partidul care și-a făcut un discurs anti-Securitate și a făcut paradă publică din excluderea Monei Muscă. Cum irelevant devine pentru cetățeanul care se mai obosește să voteze faptul că PSD vine cu o taxă progresivă ca mod de impozitare, în timp ce PNL era adeptul cotei unice. Votantul activ, în orice condiții, știe că lui îi merge rău azi și acum, că își cumpără mult prea scump servicii, haine și mâncare de proastă calitate, că are rate de plătit la bancă de pe vremea când economia “duduia”, în timp ce cei pe care i-a trimis în Parlament sau la Guvernare îl sfidează prin pilele, cunoștințele și relațiile pe care și le-au înfipt la ciolan, să se înfrupte din Buget. De aici trebuie pornit.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Țara bizonului liniștit și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Politicienii bagă mâna în buzunarul celui care muncește doar pentru a alimenta conturile clientelei politice si a întreține sărăcia celor care votează dar nu apreciază valoarea muncii

  1. ad.rian zice:

    E o harababura mentala, sociala, politica, morala – cu ea ar fi trebuit inceputa lista – bine regizata si intretinuta. Democratia isi traieste ultimele zile penibila, fara solutii,”nespovedita, neimpartasita si fara lumanare”, asa cum isi doresc mafiotii securisti care ne cinduc transpartinic si transnational. Cu averile puse bine in paradisuri fiscale. In rest, toata lumea „da din picioruse”.

  2. ioan ciocotisan zice:

    In 20 de ani de democratie poporul roman nu a reusit sa invete nimic, in 20 de ani toti politicieni care sau perindat la putere nau facut decat sa fure si sa minta cu nerusinare,na reusit saracul popor sa se treeasca si nici nu cred ca o sa se treeasca repede pe deoparte imi pare rau de situatia in care se afla romania dar totodata cred ca asi merita soarta. Romani au uitat sa lupte pentru drepturile lor,romani nu au niste lideri adevarati care sa-i convinga sa iasa in strada cum au iesit in 90 lideri pe care-i au acum sant niste pulifrici care nu fac decat sa pupe fundul baronilor locali si liderilor politici.

  3. Valentin zice:

    sorry, dar cam simplist.nu am timp prea mult dar sincer sa fiu eu nu m-am lovit de nici o mitocanie a celor de dinainte. nu zic ca nu era, ca sigur exista, dar nici pe departe asa de evident ca acum.

    Din pacate a da vina doar pe politicieni nu e realist, cauzele sunt cu mult, mult mai profunde
    de fapt nu mai continui ca simplist ar iesi si comentariul meu.

    • Sare'n Ochi zice:

      valentine, considera asta un avertisment. nu am timp si chef de infatuarile tale in comentarii. daca ai ceva de comentat la subiect comenteaza. daca numai vrei sa-ti dai cu preputzul gandirii cu atacuri ad-hominem te banez.

  4. Prietene, n-avem cu cine vota și de aceea nu-i condamn pe cei care n-au făcut-o (votat ).
    Eu am fost la vot, vot politic, cu toate că știam că nu are nicio șansă vreunul dintre candidații dreptei.
    Este înafara subiectului, dar ceilalți primari de ce tac ? De ce se luptă doar micul Boc cu ei ?
    Unde-i opoziția ?

  5. MAREA DRAMA A POPORULUI ROMAN ESTE CA TOATE PARTIDELE URMARESC DOAR PROPRIILE INTERESE, CARE NU COINCID DE LOC CU ALE POPORULUI.
    DESPRE BASESCU, BOC, GEOANA, PONTA, ANTONESCU SI TARICEANU PUTEM SPUNE CA SUNT(au fost) ,,ACEEASI MARIE, DAR CU ALTA PALARIE ” , COMPARATIV CU ILIESCU SI NASTASE.
    CAND SUNT IN CAMPANIE ELECTORALA PARTIDELE PROMIT UNA, DUPA ALEGERI FAC ALTA, CAT SUNT IN OPAZITIE PARTIDELE SPUN UNA, IAR DUPA CE AJUNG LA PUTERE FAC EXACT INVERS.
    INTR-UN ARTICOL DE PRESA, DL CODITA, DA UN DIAGNOSTIC FOARTE CORECT A CAUZELOR PENTRU CARE ROMANIA A AJUNS IN SITUATIA ACTUALA:
    ,,Cetăţeanul statului numit România a fost redus, din punct de vedere democratic, doar la dreptul de a asculta, uneori cu forţa, pălăvrăgeala, minciunile şi promisiunile fără acoperire ale candidaţilor la funcţiile elective, de a se distra pe seama lor, cînd îi dă mîna, şi de a pune în urnă un vot cu numele persoanelor desemnate de partide printr-un proces pe care el, cetăţeanul, nu îl controlează niciodată, în niciun fel. Încă şi mai grav, după alegeri, controlul cetăţeanului asupra exercitării mandatului guvernării este cît se poate de slab, infinitezimal apropiat de zero. Aleşii pot să facă ce vor, aproape fără nicio teamă că justiţia, controlul public, presa sau cetăţeanul real, în carne şi oase, ar putea să-i deranjeze, cîtuşi de puţin.”

    INTR-UN ALT ARTICOL DE PRESA, DL CODITA AFIRMA:
    ,,În teoria generală a democraţiei, controlul asupra instituţiilor şi a oamenilor care exercită Puterea este tema centrală. Tocmai pentru a păzi pe cei lipsiţi de atuurile atotputerniciei executive, legislative şi administrative, controlul asupra puterii este neîndurător. De la Constituţie, Lege, instituţii ale Justiţiei, la control parlamentar şi de la iniţiativa cetăţenească la puterea cea mare a Presei, totul este pus în mişcare pentru a ţine sub control derapajele prin abuz ale mai marilor zilei.”
    INTR-UN ALT ARTCOL DL CODITA PROPUNE O SOLUTIE FARA A SPUNE CUM POATE FI MATERIALIZATA.
    ,, Care este soluţia de ieşire din situaţia în care cei puşi să conducă poporul suveran îl duc de rîpă; cînd alegătorii nu au de ales decît între „foarte, foarte rău” şi „mult, mult mai rău”, iar cei care conduc treburile publice iau sistematic decizii care, în general, agravează starea precară a societăţii, iar în particular, o îmbunătăţesc considerabil pe a lor şi pe cea a grupusculelor de interpuşi ale căror interese gravitează în jurul puterii de decizie şi de influenţă a persoanelor care reprezintă „instituţiile statului”, mai ales pe cele cu bugete grase de cheltuieli?
    Soluţia de principiu este una singură: poporul suveran poate decide să retragă mandatul celor care-l exercită. Legitimitatea actului guvernării nu se reazemă doar pe alegeri, ci este în egală măsură legată de res-pectarea contractului cu cei de la care au primit mandatul şi în numele cărora iau decizii. Forma politică a acestui contract este „programul electoral” pe baza căruia au cerut şi au obţinut votul alegătorilor
    PERFECT ADEVARAT !
    DE AICI TREBUIE PORNITA SCHIMB AREA !
    TREBUIE SCHIMBATA CONSTITUTIA SI TREBUIE PREVAZUTE MECANISME CONSTITUTIONALE CARE SA PERMITA:
    -CONTROLUL ALEGATORILOR ASUPRA CELOR ALESI SI POSIBILITATEA REVOCARII ACESTORA ATUNCI CAND NU MAI SERVESC INTERESELE TARII SI ALE POPULATIEI
    -TRAGEREA LA RASPUNDERE A CELOR ALESI, ATUNCI CAND ACESTIA ISI INCALCA PROMISIUNILE ELECTORALE
    -CONTROLUL POPORULUI ASUPRA JUSTITIEI PRIN ALEGEREA MEMBRILOR CSM, a ICCJ si a Curtilor de Apel DE CATRE POPOR
    -INFIINTAREA UNOR INSTANTE DE JUDECATA MIXTE FORMATE DIN JUDECATORI DE LA ICCJ SI MEMBRI AI SOCIETATII CIVILE ( JURATI) CARE SA JUDECE RECURSURILE IN CARE CEL PUTIN UNA DINTRE PARTI ESTE MAGISTRAT
    – TRAGEREA LA RASPUNDERE A TUTUROR MAGISTRATILOR CARE PRONUNTA SOLUTII NELEGALE SI NETEMEINICE DIN GRAVA NEGLIJENTA, DIN INCOMPETENTA SAU DIN REA CREDINTA
    DACA CONSTITUTIA SE VA MODIFICA IN ACEST SENS:
    -OAMENII POLITICI NU VOR MAI FACE PROMISIUNI ELECTORALE MINCINOASE ( ADICA UNA DECLARA INAINTE DE ALEGERI SI CU TOTUL ALTFEL VOTEAZA DUPA CE AU FOST ALESI)
    -MAGISTRATII NU ISI VOR MAI PERMITE SA DEA SOLUTII DUPA BUNUL LOR PLAC SI DUPA PROPRIILE INTERESE, FARA SA TINA SEAMA DE LEGE SI DE PROBELE AFLATE LA DOSAR, DEOARECE STIU CA NIMENI NU O SA-I TRAGA LA RASPUNDERE PENTRU ACESTE SOLUTII
    DEOARECE ESTE PUTIN PROBABIL CA ACTUALA CLASA POLITICA SA DOREASCA ACESTE MODIFICAQRI ALE CONSTITUTIEI, AR FI DE DORIT CA SOCIETATEA CIVILA SA FACA DEMERSURILE PREVAZUTE DE ART.150 AL CONSTITUTIEI ROMANIEI PENTRU STRANGEREA CELOR 500.000 DE SEMNATURI NECESARE REVIZUIRII CONSTITUTIEI.

    • Sare'n Ochi zice:

      chemarea la vatra sau dreptul de recall – este solutia pe care o aplica anglo-saxonii de cand se stiu. cu cate voturi ai fost ales, atatea semnaturi sunt necesare pentru a fi debarcat. pentru a ajunge aici este necesara o simpla lege. lege pe care tot acesti politicieni trebuie sa o dea. in teoria generala a supravietuirii, nici un organsim nu-si va face rau sie insusi – motiv pentru care nu cred ca politicienii romani vor da o astfel de lege. ei se vor atotputernici si imuni in fata legii.

  6. Pingback: Stiri Alba , www.ZiarulApulum.ro Politicienii bagă mâna în buzunarul celui care muncește « ziarulapulum

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s