de Ștefan Ciocan
Chiar şi înainte de a se încheia Olimpiada de la Londra demonstrează cât de jos a ajuns sportul românesc. Practic singurele medalii câştigate de România sunt rezultatul unei inerţii a şcolii de gimnastică şi a unor rezultate remarcabile pe plan individual a câtorva sportivi talentaţi. România nu mai contează nici măcar în sporturi pe care nu demult le dominam, cum ar fi canotajul, anumite probe de atletism, scrima, chiar şi câteva probe de înot. Ca să nu mai vorbim de faptul că în sporturile de echipă am avut o singură reprezentare prin echipa masculină de polo pe apă, care a câştigat un singur meci. Handbalul, voleiul sau baschetul românesc nu există la nivel olimpic. În curând vom spune că sportul românesc nu va exista la nivel olimpic, pentru că declinul este evident şi pare de ne oprit. Care ar fi totuşi cauzele lipsei de performnaţă a sportivilor într-o ţară în care s-au investit bani grei în săli de sport şi bazine de înot? Atitudinea întregii societăţi româneşti faţă de valori, cred eu, că stă la baza lipsei de performanţe. Lipsa modelelor îndepărtează tinerii de sălile de antrenament. România nu mai produce sportivi de valoare, în schimb este campioană în promovarea curvelor şi a proxeneţilor. Daniela Crudu sau Adelina Pestriţu sunt mult mai mult mediatizate decât orice sportiv, campion olimpic. În timp ce în Ungaria, de exemplu sportivii cu rezultate merituorii sunt invitaţi prin emisiuni şi promovaţi pe larg în presa scrisă, la noi ori nu există, ori sunt scoase în evidenţă doar părţi negative din activitatea lor, sau aspecte mondene. Valoarea pare să nu intereseze pe nimeni în România. Dacă în urmă cu 20 de ani orice fetiţă visa să ajungă Nadia Comăneci sau Lavinia Miloşovici, acum piţipoancele cu scutec se văd vedete TV, de fapt nişte curve bine promovate după modelul Pamfile, Crudu sau Senzual. Atâta poate să producă o societate bolnavă, care a reuşit în 22 de ani să răstoarne toate scările de valori. Degeaba au fost construite săli de sport dacă tinerii nu sunt îndemnaţi spre performanţă. Sportul de masă, aceea bază de selecţie pentru sportul de perfrmanţă nu mai există practic în România. Toată activitatea sălilor de sport se rezumă la organizarea unor meciuri de fotbal între grupuri de prieteni, fără nici o pretenţie de acces la performanţă. Singura şansă pentru sportul românesc este ca în săli, bazine sau pe stadioane să îşi facă apariţia profesori cu har şi ambiţie, antrenori dornici de performanţă şi tineri care să-şi dorească să facă sport. Dar aceşti tineri nu vor apărea peste noapte. Ei au nevoie de modele la care să se raporteze. România nu va avea nici o şansă de redresare, în sport sau în viaţa socială atâta timp cât Oana Zăvoranu este mai cunoscută decat Sandra Izbaşa sau atâta timp cât un pokerist împătimit, cel mai puturos parlamentar ajunge Preşedinte interimar, iar un plagiator dovedit conduce Guvernul.
curvistina infantila de Ponta se crede smecher, s-o fut pe ma-sa, vorba amicului sau Sebastian Ghita. ia priviti si va revoltati:
http://www.evz.ro/fileadmin/multimedia1/2012/AUGUST/09/Adresa_Prefecturi_-_tabel_nominal.pdf
Sunt doua categorii de persoane acolo care nu pot fi sterse de pe listele permanente decat prin abuz: persoanele cu acte de identitate expirate si persoanele cu resedinta in strainatate. Peste doua milioane de romani au resedinta in strainatate, dar domiciliu stabil in tara conform actelor de identitate (fie ele si expirate), ceea ce inseamna ca au dreptul de a fi pe listele permanente din tara.
Îi pune pe primari să semneze. Ori ei au trimis odată listele actualizate. Cu alte cuvinte ori atunci, ori acum, au mintit. Mută răspunderea pe primari.
Care dintre ei va dori să facă pușcărie, să semneze ca primarii.
Drepturile şi libertăţile fundamentale
ARTICOLUL 36
Dreptul de vot
(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
Citiţi mai mult: http://legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-36-constitutie
dupa regulile stabilite, sintem o natie de dusi cu pluta dupa cum urmeaza:
ti-a expirat buletinul = esti debil mintal
esti la munca in strainatate = esti alienat mintal
nu ai destui metri patrati locuibili = esti debil mintal
esti debil mintal = ai drept de vot
esti in puscarie cu hotarare judecatoreasca ca nu ai drept de vot = ai drept de vot
Memorandumul e semnat de Victor Viorel Ponta, Titus Corlatean, Mariana Câmpeanu, Mircea Dusa si Radu Stroe (ultimii doi ca initiatori).
Ponta e subiect de cântec: „Vrea să fie Titulescu / Ăsta da plagiat!”
Romania capitalismului de cumetrie
Cine este magistratul constituţional Tudorel Toader. Prieten de petreceri cu Relu Fenechiu şi coordonatorul doctoratului Alinei Gorghiu
http://www.evz.ro/detalii/stiri/cine-este-magistratul-constitutional-tudorel-toader-prieten-de-petreceri-cu-relu-fenechiu-995782.html
prefectul este un idiot pus de catre USL. bulibaseala este in capul lui. dupa senatorul porno Nicoara care s-a bagat in seama la discutiile consemnate in stenograme ca el va face reduceri record la hectarul de lista de 10-15%, se baga si cretinul asta de la PSD Cluj sa dea un sut unui cacat. ce sa zic, Clujl – fruntas pe ramura.
http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/prefect-cluj-sunt-situatii-in-care-listele-electorale-nu-au-fost-actualizate-inainte-de-referendum-273252.html
practic cretinul s-a auto-denuntat. in fond tot el era prefect cand cu ocazia referendumului. de ce nu si-a facut datoria?
ia repeta Marga dupa mine: NU MERKEL VOTEAZA
bravo, Marga, esti un prost desavarsit!
Clujeanul Andrei Marga nu va fi ambasador în Germania. Nu pentru că nu vrea el, ci pentru că nu vrea Merkel. Surse diplomatice afirmă că numirea lui a fost refuzată de Berlin.
http://www.monitorulcj.ro/politica-administratie/13674-fostul-ministru-de-externe-nu-a-fost-acceptat-ca-ambasador-la-berlin-de-diplomatia-germana
Andrei Marga va conduce misiunea diplomatică a României pe Marte
http://www.timesnewroman.ro/life-death/7699-andrei-marga-va-conduce-misiunea-diplomatica-a-romaniei-pe-marte
Miron Damian, pe contul de Facebook:
În fine, o ultimă clarificare pe ziua de azi. Se spun foarte multe prostii, și de o parte și de alta. E legată de erata făcută de Curtea Constituțională. Eroarea care se face de partea pro-Băsescu este pretenția că ea modifică modul de calcul al cvorumului – că prin erata respectivă și cetățenii cu domiciliul în străinătate trebuie luați în calcul la referendum. NU este adevărat. Cvorumul se calculează după listele electorale permanente, conform legii referendumului. Iar legea referendumului face trimitere explicită la legea alegerilor parlamentare în această privință (nb!) : listele electorale permanente conțin doar cetățenii cu domiciliul în țară. Ca paranteză, un fals (o minciună, în cazul știutorilor) care circulă zilele astea pe la TV și aiurea e că acel număr de 18.2 milioane de alegători ar include și diaspora. NU este adevărat. Sunt fix 18.292.514 de electori cu domiciliul în țară, excluzând diaspora. Referendumul este invalid. Și atunci, de ce Curtea face referire la legea alegerilor prezidențiale? Nu înțeleg de ce lumea de bună credință care comentează erata nu se uită pe document, căci ar înțelege ușor despre ce e vorba: în acel document Curtea se pronunță asupra unei contestații asupra validității procedurii referendumului. La punctul 2.2, care conține acest pasaj, Curtea respinge același punct al contestației. Ce spun contestatarii la punctul 2.2? Păi, să citim: ”Se mai susţine că instanţa constituţională trebuie să invalideze referendumul pentru imposibilitatea prezentării şi exercitării dreptului de vot pentru cei 6 milioane de cetăţeni români din diaspora care nu au fost trecuţi pe listele electorale (…)” La asta răspunde Curtea cu acel pasaj! În această privință – nota bene! a posibilității exercitării dreptului de vot – listele electorale (pe care, în mod confuz, legea 370 le zice tot permanente, dar asta e altceva) conțin toți cetățenii cu drept de vot, indiferent de domiciliu. Prin urmare, susținerea contestației că 6 milioane de locuitori în diaspora nu ar fi fost trecuți pe listele electorale și deci ar fi fost în imposibilitate de a vota nu are temei și este respinsă. E clar acum? Cvorumul legal exclude în continuare diaspora, și curtea explică și de ce, dar listele electorale care au permis prezența și votul la referendum, i-au inclus și pe cei din diaspora, deci referendumul nu poate fi considerat viciat din acest punct de vedere.
BOMBĂ: Mona Pivniceru nu poate fi ministru!
http://www.evz.ro/detalii/stiri/bomba-mona-pivniceru-nu-poate-fi-ministru-995835.html
Demisia din Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a Monei Pivniceru nu rezolvă problema incompatibilității funcțiilor de ministru – judecător.
Chiar dacă CSM aprobă transferul fostei colege către Ministerul Justiţiei, acest lucru nu se poate legaliza, deoarece se opune Constituţia. În articolul 125 alineatul 3 se arată, fără echivoc , faptul că „Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior”.
O altă problemă o ridică un articol din statutul magistraţilor, potrivit căruia „magistraţii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare activităţi cu caracter politic”.
ba poate, prin detasare, dupa ce se ia act de demisia din CSM si devine simplu magistrat; aia de la EvZ sa mai citeasca.
Exista decizia 949/2008 care zice ca un magistrat oate fi detasat intr-o demnitate politica. Decizia 949 a CCR ar trebuie reinterpretata.
plenul lucreaza legal cu minim 6 din 9. E treaba lui daca nu vine.
“Ion Predescu, judecătorul care susţine că era nevoie de şedinţă cu prezenţa a tuturor celor nouă judecători ai CCR pentru a rectifica eroarea din hotărârea dată pe 2 august, se află într-o staţiune montană. “E frumos aici, 27 de grade Celsius, o imagine superbă. Mai stau aici şi săptămâna viitoare, nu se poate face nicio şedinţă”, a declarat Predescu”.
http://www.adevarul.ro/actualitate/Sedinta_CCR_nu_va_avea_loc_prea_curand-_Ion_Predescu_nu_e_disponibil_in_urmatoarea_saptamana-_este_in_vacanta_0_752324988.html
Planul e simplu: Ponta ii da nainte cu mini-recensamantul, Predescu nu vine la CCR. Insa plenul CCR necesita minim 6 din 9. Sa il faca fara Predescu.
Contestatiile au fost respinse, USLinosii se comporta ca si cum nu ar fi respinse.
Totul a pornit de la Adresa aia trimisa de CCR Guvernului, in care se cerea “reactualizarea” listelor. Trebuie sa decida o data aia de la CCR, ce pana corbului vor: reactualizarea post-factum a listelor, ceea ce echivaleaza cu retroactivitatea legii si cu a frauda numarul de votanti special ca sa stii pe cati trebuie sa scoti, sau sa invalideze dracului referendumul ala.
Daca aia de la CCR explica cum naiba poti aplica retroactiv o lege si o reactualizare, ar fi excelent, ar arata cum se incalca Constitutia si orice Tratat european de dragul USL.
Radierea din listele electorale permanente nu se poate face legal asa cum cere Ponta, nu exista temei legal. Memorandumul ala trebuie contestat in contencios administrativ.
excelent comentariul lui DanSu de pe Politeia (il transfer aici cu copy-paste, dar cu citare si ghilimele):
„Stalin a castigat razboiul impotriva germaniei hitleriste, lucru ce i-a castigat un loc (nemeritat) in pantheonul luptatorilor antifascisti. Nu discut de fapt ca cele doua doctrine (comunismul si fascismul), erau foarte apropiate.
Putina lume stie insa ca una din tacticile lui preferate a lui Stalina, se nume “Cercetarea prin lupta”., tactica ce i-a asigurat de altfel victoria in razboi.
Tactica este de fapt deosebit de simpla si logica. Vrei o victorie. Trimiti un pluton. E decimat. Trimiti o companie. E dicimata si asta. Trimiti un batalion. Si tot asa, pana afli ca de fapt trebuie sa trimiti 3-4 divizii ca sa ai victoria asigurata. Ca au murit deamproastelea un pluton, o companie, o divizie, are mai putina importanta, importanta este victoria. Cu cat trupele trimise spre decimare sunt mai mari, cu atat insemna ca puterea inamicului este mai mare. Pierderi? Pe cine intereseaza? Cu cat mor mai multi, cu atat descoperi ca trupele inamicului sunt mai mari. Vrei sa afli ce putere au cei din fata ta? Trimiti atatia oameni la abator, cat dupa decimare, raman suficienti.Faptul ca mor 1000 din 2000, sau 10000 din 20000, sau 100000 din 200000, este neimportant, tu de fapt ai castigat.
Cam asta insemna comunismul pentru noi.
Cei 7 milioane (si ceva), sunt trupele trimise pentru cercetarea prin lupta a strategului Sovietic.
Nu conteaza ca in fata se afla legea, constitutia, drepturile cetatenesti, noi trebuie sa invingem. Grajdanii sunt dispensabili, din 7 milioane si ceva mereu vom gasi alti grajdani care pot cadea sub focul legii si al judecatii, important este sa stim ce avem in fata, important este sa castigam, cu orice pret (mai ales daca-l platesc altii).
Cam asa vad eu tactica USL. Nu ca Vocea Rusiei da indicatii pretioase de ce obiective sa fie atacate. Baietii jura ca ei isi iubesc tarisoara si nu vor sa o vanda rusilor. Ca rusii le dicteaza ce trebuie sa faca… e doar o coincidenta…
Si sa nu ziceti ca nu am zis, vedeti tactica pe mai departe, sugerata de urmasii lui Stalin. http://romanian.ruvr.ru/2012_08_09/84496771/
Grajdanilor, sunteti dispusi sa fiti voi batalioanele de cercetare prin lupta? Va sacrificati voi pentru maica rusie?”
Acsinte Gaspar s-a născut la data de 19 noiembrie 1937 în comuna Liteni (județul Suceava). A absolvit Facultatea de Drept din București în anul 1963. După o scurtă perioadă de activitate ca judecător
(1963-1965), Acsinte Gaspar devine Consilier, șeful sectorului juridic al Consiliului de Stat (1965-1989)care pregatea decretele lui Ceausescu.
acum pregateste decretele lui Ponta:
http://www.gandul.info/news/exclusiv-al-treilea-judecator-ccr-ataca-erata-care-l-salveaza-pe-basescu-acsinte-gaspar-eu-de-cand-sunt-judecator-nu-am-intalnit-in-jurisprudenta-curtii-asa-ceva-9935793
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12989005-ion-predescu-judecator-curtii-constitutionale-publicarea-eratei-fost-decizie-politica.htm
„Paragraful respectiv a fost agreat ca parte din decizia finala a celor 9 judecatori CCR de vineri, in care motiveaza de ce au respins cele cinci contestatii ale USL si ale unui ONG, privind organizarea referendumului. Pentru a putea insa trimite noua precizare privind paragraful, catre Guvern si Monitorul Oficial, a fost nevoie de obtinerea unui consimtamant al cvorumului CCR. Decizia a fost luata prin consimtamantul a cinci judecatori ai CCR.”
daca totusi asa au stabilit toti 9, de ce erata trebuie facuta tot de 9 persoane?
Predescu este un ramolit care face mult rau Romaniei. Este cel care a facut troc intre soarta tarii, votul sau in CCR, si numirea fie-sii ca judecator la ICCJ. Sper ca fie-sa sa nu aiba nici o sansa sa ajunga la ICCJ. Este o simpla avocata si ceva cadru didactic pe la Facultatea de Drept din Craiova si a fost ani de zile (poate mai e) consilier municipal din partea PSD. Daca nu e judecator, nu cred ca poate fi admisa la ICCJ.
Ca am vazut tampenia scoasa pe goarna de Zgonea, ca ceceristii lor ii vor suspenda pe ai nostri:
Art.62. – Judecătorii Curţii Constituţionale răspund disciplinar pentru încălcarea, cu vinovăţie, a dispoziţiilor art.64 din Legea nr.47/1992, republicată.
Art.63. – (1) Pornirea acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor Curţii Constituţionale se poate face numai pe baza unei sesizări scrise şi semnate. (2) Primind sesizarea, preşedintele Curţii Constituţionale numeşte, prin ordin, o comisie de cercetare disciplinară, formată din 3 judecători, pentru a examina cele sesizate. (3) Dacă sesizarea îl priveşte pe preşedintele Curţii Constituţionale, desemnarea celor 3 judecători revine Plenului Curţii şi se face prin tragere la sorţi, care va fi consemnată într-o hotărâre. (4) Unul dintre cei 3 judecători va fi desemnat ca preşedinte al comisiei de cercetare disciplinară. (5) Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de 30 de zile de la data dispunerii acesteia. Comisia de cercetare disciplinară poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură. (6) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, judecătorul va fi convocat în scris de comisia de cercetare disciplinară, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii. (7) Neprezentarea judecătorului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin.(6) fără un motiv obiectiv ori refuzul acestuia de a face declaraţii se va consemna într-un proces verbal, neîmpiedicând finalizarea cercetării. (8) În cursul cercetării disciplinare prealabile judecătorul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere comisiei desemnate să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare. (9) În situaţia în care comisia de cercetare disciplinară consideră că sesizarea este neîntemeiată, va întocmi un raport prin care va propune Plenului Curţii Constituţionale clasarea cauzei. Plenul, în termen 20 de zile de la data luării la cunoştinţă a raportului comisiei de cercetare, se va pronunţa asupra propunerii cuprinse în raport, printr-o hotărâre, care se va comunica persoanei cercetate. (10) În cazul în care comisia de cercetare disciplinară consideră că sesizarea este întemeiată, va întocmi un raport care, împreună cu dosarul, se prezintă Plenului Curţii Constituţionale, Plenul, în termen 20 de zile de la data luării la cunoştinţă a raportului comisiei de cercetare, va soluţiona acţiunea disciplinară, printr-o hotărâre, care se va comunica în scris celui sancţionat în termen de 5 zile de la adoptare. Hotărârea produce efecte de la data comunicării. (11) Acţiunea disciplinară, iniţiată în condiţiile alin.(2) sau (3), după caz, poate fi exercitată în termenul de prescripţie de cel mult un an de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare de către preşedintele sau Plenul Curţii Constituţionale, după caz, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii faptei.
Art.64. – (1) Plenul Curţii Constituţionale poate aplica judecătorilor, în funcţie de gravitatea abaterii, următoarele sancţiuni disciplinare: a) avertisment; b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; c) încetarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale. (2) În cazul aplicării sancţiunii prevăzute la alin.(1) lit.c), dispoziţiile art.67 şi 68 din Legea nr.47/1992, republicată, se vor aplica în mod corespunzător.
Art.65. – (1) Hotărârea prin care se constată abaterea disciplinară şi se aplică sancţiunea se adoptă cu votul majorităţii judecătorilor. (2) Hotărârea prin care se dispune sancţionarea va cuprinde următoarele: a) descrierea faptei supuse cercetării disciplinare şi încadrarea juridică a acesteia; b) temeiul de drept al aplicării sancţiunii; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător; d) sancţiunea aplicată, cu indicarea motivelor care au stat la baza aplicării acesteia; e) calea de atac, termenul în care hotărârea poate fi atacată şi instanţa competentă să judece calea de atac.
Art.66. – (1) Împotriva hotărârii prevăzute la art.65 se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenţa soluţionării recursului aparţine completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) Recursul suspendă executarea hotărârii Plenului Curţii Constituţionale de aplicare a sancţiunii disciplinare. (3) Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin.(1) este irevocabilă.
Art.64. – Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi:
c) în adoptarea actelor Curţii Constituţionale să-şi exprime votul afirmativ sau negativ, abţinerea de la vot nefiind permisă;
deci voteaza si ala cercetat disciplinar
Trei dosare penale legate de referendum
http://www.romanialibera.ro/actualitate/justitie/ofensiva-procurorilor-trei-dosare-penale-legate-de-referendum-273160.html
mortal!