Amicii de conjunctură (adică bani obținuți lesne) ai politicienilor (indiferent de culoarea politică), jurnaliștii de la Ziua de Cluj (nu de capul lor, că nu sunt ei amicii politicienilor, ci patronii lor), i-au administrat cel mai temeinic tăvălit prin sos de limbă lui Marius Nicoară – candidatul la Primăria municipiului Cluj-Napoca al Uniunii Suspine și Lamentații, sau Uniunii Soluții Lipsă – luați-o cum doriți, vorbim doar despre aceiași indivizi buni de pus pe căpătuială și care devin geniali oameni de afaceri doar pe bani publici.

Ne aflăm în anul de grație 2005, cu Alianța D.A. pe valul puterii, mult înainte ca băieții deștepți din PSD să reușească să toarne venin în urechea băieților deștepți din PNL și să pună de o alianță subterană. Motiv pentru care, picurătorii de otravă dădeau cu condeiul și tastatura în toți cei care câștigaseră poziții publice din Alianța D.A., doar, doar s-or simți și vor umbel la portofel să ostoiască din venin. Acesta este momentul în care s-a consemnat pentru posteritate faptul că Marius Nicoară este “mai mult bogat decât profitabil, mai mult om de afaceri decât politician”. De unde și paradoxul respectivului an: deși este prezent în Top 300 Capital, Nicoară a intrat, mai tot timpul, în combinații falimentare. La data câștigării prin negocieri a președinției Consiliului Județean Cluj – am scris cumva negocieri? Am cam greșit, Nicoră de mână cu Uioreanu și Norica Nicolai, văzându-se cu sacii în căruță, au trădat Alianța D.A., avant la lettre, mergând cu șapca-n mână la Ioan Rus (pe atunci președinte PSD Cluj) să se predea ca oameni fideli atât lui, Ioan Rus, cât și Mărețului Partid, adică PSD. De două ori: o dată între cele două tururi de scrutin pentru Primăria Cluj-Napoca, când trio-ul de trădători din interes nu au crezut în Victoria lui Emil Boc, iar Nicoară tare ce-și dorea președinția CJ Cluj să-și poată relans afacerile. A doua oară, între cele două tururi de scrutiny pentru președinția României când aceiași trei n-au crezut nici în Victoria lui Traian Băsescu. Revenind la data numirii lui Nicoară în fruntea Consiliului Județean Cluj, zece dintre societățile la care a avut acțiuni erau terminate. Cum a ajuns milionar în dolari când majoritatea firmelor i „se dizolvau și se radiau” în jurul lui rămâne un mister Motiv pentru care actualii sprijinitori de la Ziua de Cluj s-au gândit la acel moment să ne prezinte “ascensiunea neromanțată” a acestuia. Motiv pentru care încă le mai mulțumesc – habar nu aveam ce a încălzit la sân prin votul acordat cetățenii Clujului…

• Presedintele Consiliului Judetean Cluj, liberalul Marius Nicoara, un necunoscut din punct de vedere politic pana in primavara anului 2004, a fost ales recent in noua structura de conducere a PNL, impusa de premierul Calin Popescu Tariceanu. Asta, in contextul in care presedintele PNL s-a debarasat de „gruparea Stolojan”. Nicoara figureaza in Top 300 Capital cu o avere estimata la peste cinci milioane de euro, avere realizata din comertul cu autoturisme, acesta fiind reprezentantul Skoda in judetele Cluj si Bistrita-Nasaud. Un alt punct forte al presedintelui CJ Cluj sunt actiunile si influenta pe care le detine la Banca Transilvania, singura institutie financiara competitiva cu sediul la Cluj. De fapt, Banca Transilvania este un fief liberal. Colegul lui Nicioara, deputatul PNL Horea Uioreanu a fost seful BT Asigurari, divizie a Grupului Financiar BT. Liberalul intretine relatii profitabile cu presedintele Consiliului de Administratie al bancii Horea Ciorcila, un adevarat „mahar” al mediului de afaceri clujean. Traseul politic si financiar al presedintelui CJ Cluj este intrigant si fascinant in acelasi timp. Atat politica, cat si afacerile sunt o problema de familie pentru Nicoara. Tatal acestuia, Titus Coriolan, a fost unul dintre fondatorii PNL. Afacerile familiei Nicoara, bine conduse de Marius, au ca numitor comun tot Partidul Liberal. Oficial, Nicoara Marius Petre a fost/este actionar sau asociat intr-o puzderie de societati comerciale (16 la numar). Surpriza este ca mai toate afacerile lui Nicoara sunt falimentare sau inregistreaza datorii. Din cele spuse de acesta, a inceput afacerile facand comert impreuna cu familia intr-o ecuatie simpla de inceput de capitalism. Familia Nicoara aducea, cara, distribuia si apoi vindea marfa din engrosuri-le din Viena. In special electronice de productie dubioasa, haine, lenjerie, piese auto, de cele mai multe ori de slaba calitate, asa cum insusi Nicoara recunoaste. In acest context l-a cunoscut pe Simeon Beniurishvili, un cetatean austriac, nascut in Georgia, care avea pe deasupra si cetatenie israeliena. Acesta, dupa spusele lui Nicoara, ar fi fost unul dintre cei mai importanti en-gros-isti din Viena de la care firma lui Nicoara prelua marfa. La un moment dat, in contextul nationalizarii valutei, plata catre austriac a fost blocata, iar acesta a venit la Cluj inarmat cu un pistol pentru a-si rezolva „lichiditatile”. Lucru recunoscut cu seninatate de Nicoara. Acesta a precizat ca rula la acea data prin conturile societatii „Compexit Import Export” miliarde de lei – anii ’92- ’93- , adica peste un milion si ceva de dolari, o suma de-a dreptul suspecta. La fel, capitalul social al societatii era de 42 de milioane capital autohton si 17 milioane capital strain- investitia austriacului Beniurishvili. Marius Nicoara nu a reusit sa explice rezonabil de unde avea atatia bani pentru a-i rula in afaceri, negand informatia ca ar fi facut inainte de ’89 si imediat dupa ’90 bisnita si schimburi valutare. Din acea perioada liberalul isi aduce aminte ca a infiintat foarte multe firme, la sugestia unor amici, dar ca de cele mai multe ori nu stia cu cine se asociaza sau ce s-a mai intamplat cu firmele. Numele sau a fost vehiculat si in „afacerea Opera”, unul dintre primele cluburi de striptease din Cluj, frecventat asiduu de ofiteri de informatii locali. Nicoara a negat vreo implicare directa, precizand ca unul dintre cunoscutii sai s-a ocupat de local. Pana sa ajunga sa-si impuna reprezentanta auto Skoda la Cluj, undeva la inceputul anului 2000 si sa devina galonatul om de afaceri din prezent a trecut ceva timp. Si relatiile lui Nicoara s-au schimbat- intalniri si afaceri cu potentatii liberali in timpul guvernarii CDR, toate coincizand cu ascensiunea Bancii Transilvania. O fosta „banca tiganeasca” nascuta atunci cand mai multi intreprinzatori din Cluj au pus mana de la mana si si-au facut o banca pentru a dispune de lichiditati necesare finantarii afacerilor conexe. Banca a crescut fulgerator, fiind administrata de amicul si partenerul de afaceri al lui Nicoara, fostul director BT Iosif Pop. Acesta a fost cercetat de PNA intr-un celebru scandal generat de acordarea unor credite neperformante de sucursala bancii de la Bacau. in timpul guvernarii PSD afacerile lui Nicoara au mers ca unse. O posibila legatura dintre acesta si fostul presedinte al CJ Cluj Serban Gratian, vehiculata chiar de simpatizantii PNL, a fost negata de liberal. Vom reveni! (ZIUA de CLUJ)

Dar n-au mai revenit, decât după doi ani de mandat, să ni-l prezinte pe dinamizatorul economiei Clujului, ex-boierul liberal Marius Nicoară – abordatorul unei deschideri masive către investiții:

• “Munca mea si a viitorilor consilieri judeteni din echipa Aliantei DA se va concentra cu prioritate asupra atragerii de investitii, europene, dar si cu capital romanesc, publice, sau private”, sustinea Nicoara la momentul respectiv. Acesta a explicat ca investitiile vor avea un dublu efect, atat pentru modernizarea structurii, cat si pentru crearea a noi locuri de munca pe piata clujeana. Un alt plan pe care si-l propunea Nicoara avea ca scop castigarea mai multor proiecte cu finantare din partea Uniunii Europene, o redistribuire mai coerenta a sumelor defalcate de Guvern, avand in vedere ca acestea influenteaza dezvoltarea localitatilor din judet, precum si o mai buna gestionare a regiilor si societatilor aflate in patrimoniul CJ, ce contribuie la dezvoltarea economiei clujene. “Programe pentru dezvoltarea turismului” – a constituit, de asemenea, un punct important pe lista electorala a presedintelui CJ. La jumatate de drum, Nicoara pare sa fie multumit de echipa sa, desi recunoaste ca nu i-a iesit tot ceea ce si-a propus. La capitolul realizari, acesta lauda, in primul rand, partea de investitii, chiar daca si aici era loc de mai bine. Cel mai bun lucru, considera presedintele CJ, este contractul semnat cu societatea americana Emerson, unul dintre cei mai puternici investitori din Romania, dar si contractul semnat cu societatea germana Ruwel, care a decis sa-si prelungeasca cu mult investitia din parcul industrial Tetarom. De altfel, Nicoara se arata multumit de toate societatile care au ocupat un spatiu in acest parc. In acest sens, Nicoara a mai amintit si de asocierea cu Consiliul Local Floresti, care pune la bataie 120 de hectare de teren pentru realizarea celui de-al treilea parc industrial, ce ar urma sa fie ocupat tot de jucatori economici influenti pe piata internationala. Acesta nu uita sa mai aminteasca despre imbunatatirile aduse Aeroportului International Cluj Napoca, sau despre racordul la retelele de apa si canal a mai multor localitati clujene, nici de proiectele de dezvoltare a turismului in zonele de munte, si mai ales despre programul de reabilitare a unor drumuri judetene.

Dar despre cum a fost Marius Nicoară, în timpul mandatului său, pentru sau împotriva investițiilor, chestii suculente aflăm din materialul colegilor de la Gazet de Cluj: Toate contractele lui Marius Nicoara si incompatibilitatile aferente. Așa aflăm și noi că ex-președintele CJ, Marius Nicoară a reușit mai mult decât alții care au administrat județul în vremurile lor:

• Faptul ca afacerile le-a inceput fondand Banca Transilvania s-a putut observa pe intreaga durata a mandatului sau de presedinte, acordand mai multor apropriati ai grupului oamenilor de afaceri BT mai multe contracte. O serie dintre ele ridica semne de incompatibilitate, in special cele care sunt legate de firma Grup 4 Instalatii, controlata de Gicu Agenor Gansca, care ar putea fi considerata firma favorita a Consiliului Judetean pe perioada lui Marius Nicoara. De altfel, legaturile cu Andrei Marga, fostul rector al UBB, dar si un sponsor al PSD, Mircea Pop, au fost celelalte vicii ale lui Nicoara pe perioada cand a fost presedintele Consiliului Judetean Cluj. Va vom prezenta in continuare felul in care Nicoara a irosit banul public si cum l-a impartit printre prieteni. Gazeta de Cluj a intrat in posesia tuturor contractelor semnate de Marius Nicoara si va detaliaza fiecare lucru ciudat in cadrul procesului care miroase a deturnare de fonduri publice.

Pentru un profil cât mai fidel al candidatului “Grupului de pe lac” care ar face la Primăria Cluj-Napoca gura mare “oac-oac”, Marius Nicoară vă recomand:

• Marius Nicoara si protejatii  acestuia, Liviu Miclaus si Mircea Abrudan, par a fi scapat cel putin deocamdata de sub lupa Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) Cluj. In contextul actualelor retineri pentru fapte de coruptie care au zguduit opinia publica clujeana in ultimele saptamani, intrebarea cea mai de bun simt pare a fi pentru cine se pregatesc dosare, cine va urma si din ce motive.
•  “Succesurile” lui Marius Nicoara: Stadionul nefinalizat, investitia de la Nokia plecata, Iulius Mall inchiriat pe un contract pagubos si aeroportul lasat fara o noua pista, dar si esecul investitiei Akademia Center sunt doar cateva din esecurile lui Marius Nicoara la presedintia Consiliului Judetean Cluj. Dupa dezamarile acestea, Nicoara are curajul sa candideze la primaria municipiului Cluj-Napoca. Cetatenii sunt in continuare constienti de esecurile lui Nicoara si in randul electoratului s-ar parea ca Nicoara va suferi ultima dezamagire permisa in cariera sa. Dupa plecarea Nokia de la Jucu, multa lume se asteapta sa iasa la iveala neregulile si interesele din spatele investitiei, dintre care multe sunt legate de numele fostului presedinte al Consiliului Judetean Cluj (CJ), Marius Nicoara. Mergand pe principiul „cine se scuza, se acuza”, este usor de observat faptul ca Marius Nicoara incearca sa se distanteze de ceea ce se poate numi esecul Nokia, mai precis plecarea Nokia, incercand sa atribuie vina pe altii si pe alte institutii.
• Prima investitie initiata de Nicoara pe unul dintre cele mai ravnite terenuri din Cluj Napoca – Parcul Est – a adus si primul proces care s-ar putea incheia nu tocmai favorabil pentru institutia pe care o conduce. Mizand pe impactul electoral pe care il va crea complexul de tip mall – pentru ca despre aceasta investitie este vorba – Nicoara evita sa-si asume direct responsabilitatea pentru procesul intentat de una dintre firmele nemultumite de desfasurarea licitatiei. Si tot o astfel de investitie, chiar daca de o anvergura mult mai mica, a mai pricopsit institutia cu un inca un proces caruia presedintele CJ de asemenea evita sa-i acorde importanta. Este vorba despre un teren din zona Spitalului de Neurochirurgie, scos la licitatie in vederea realizarii unui centru de imagistica. Contestatia in instanta a facut-o din nou una dintre firmele nemultumite de desfasurarea licitatiei.
• Toată lumea a auzit de consilierul judeţean Liviu Miclăuş şi de porecla de „Schimbătorul de roţi”, însă puţini cunosc de unde i se trage. Aparent, celebra poreclă ar fi căpătat-o prin 2006-2007, atunci când Marius Nicoară şi-a cumpărat Mercedes-ul clasa S, a cărui şofer era Liviu Miclăuş. Conform unor surse, acesta ar fi mers cu limuzina pe cont propriu în afara localităţii şi, făcând pană, nu a reuşit să schimbe roata fiind nevoit să apeleze la specialiştii de la reprezentanţă. De menţionat că înainte de a-i conduce maşina lui Marius Nicoară, Liviu Miclăuş a fost şoferul Noricăi Nicolai.
• La categoria licitatii nereusite trebuie incadrat si terenul de 4.000 mp din zona Spitalului de Pneumoftiziologie “Leon Daniello” de pe strada Victor Babes, castigat de firma Nisco Invest. Reprezentantii acestei firme si-au luat angajamentul ca vor realiza un parking, plus alte unitati alimentare, imediat ce vor obtine autorizatia de construire. Termenele pentru demararea lucrarilor prevazute in contractul semnat cu CJ nu au fost respectate in nici un fel. Asa se face ca, la mai bine de sase luni de cand s-a incheiat licitatia, Nisco nu a obtinut nici macar autorizatia de construire. Un proiect important al presedintelui Nicoara, prevazut si in strategia de dezvoltare a Clujului, era centura de ocolire a municipiului pe ruta Turda – Valcele – Apahida – Dezmir, pentru care numai studiul de fezabilitate a costat zeci de mii de euro. In timp ce Nicoara mai spera inca sa prinda niste bani europeni pentru realizarea acestui drum, primarul Boc a rezolvat deja cu Ministerul de Transporturi sa sustina un proiect pentru aceeasi ruta, care, paradoxal, desi, mai scump, pare sa aiba sanse de reusita. Banii pentru realizarea variantei ocolitoare promovate de Boc au fost deja virati catre Cluj, astfel incat lucrarile pentru acest an cat si exproprierile de teren necesare, dupa caz, vor fi acoperite. Un alt proiect in stand-by este cel al modernizarii stadionului municipal. Daca initial, presedintele CJ, Marius Nicoara, si-a aratat intentia de a demola vechea baza sportiva si de a scoate la vanzare terenul pentru a putea construi cu banii obtinuti o arena noua undeva la marginea orasului, lucrurile au luat o cu totul alta turnura pe parcurs. Motivul inconsecventei prese-dintelui se leaga, in primul rand, de piedicile care i s-au pus acestuia in ce priveste preluarea terenului de la Valea Garbaului din proprietatea Armatei, pe care intentiona, de fapt, sa construiasca noua arena. Intre timp s-au perindat mai multi investitori pe la usa CJ dornici sa negocieze pentru constructia unui stadion european la Cluj, insa, din pacate, presedintele nu are ce oferi la schimb, ca atare acest proiect mai continua sa ramana un timp in “pregatire”.
• Consilierul judetean PSD Dan Canta, cunoscut pentru aciditatea replicilor in sedintele deliberativului clujean, a caracterizat, pentru ZIUA de Cluj, colaborarea cu executivul si cu presedintele Marius Nicoara drept una “cu sincope”. “Cu sincope, in sensul ca acolo unde proiectele erau corecte le sprijineam fara nici un fel de retinere”, spune Canta, fost subprefect in mandatul trecut. Drept exemplu, consilierul PSD a prezentat problema stramutarii stadionului “Ion Moina”. “Este un proiect liberal, pe care l-am sustinut si noi, chiar daca a venit din partea lor, pentru ca era un proiect corect si de mare interes pentru clujeni. Si noi, la acea vreme, am considerat ca un stadion modern trebuie facut la marginea orasului”, spune Canta. Pe de alta parte, consilierul spune ca la “proiectele care nu i s-au parut in regula, ne-am opus”. “O lupta mare am dat pentru ca activele Consiliului Judetean sa nu fie instrainate, asa cum au propus liberalii, fie ca e vorba de “Clujana”, ori de Parcul Est. In mandatul trecut, ministrul Ioan Rus s-a zbatut sa transfere “Clujana” in patrimoniul CJ pentru a nu se pierde marca, iar acum se doreste instrainarea activelor”, spune Canta. Consilierul PSD este de parere ca, din contra, “patrimoniul trebuie intregit”, dupa modelul UBB. “Domnul Marga a facut din Universitate una dintre cele mai puternice si pe baza patrimoniului pe care l-a inmultit incontinuu”, considera Canta. Chiar daca au trecut doi ani de la constituirea CJ, Canta este la fel de suparat pe colegii de la UDMR. “Chiar daca noi am castigat alegerile, UDMR a tradat si a batut palma cu Alianta ca sa-si urmareasca doar propriul interes”, si-a varsat amarul Dan Canta.
• Mircea Morosan, liderul grupului democrat din Consiliul Judetean Cluj, ne-a declarat ca au fost si momente dificile in relatia cu presedintele Marius Nicoara. “Divergentele au aparut din pricina lipsei de informare si de comunicare”, spune Morosan. Celebrul “caz Mont Toupet”, cand chiar consilierii democrati au votat impotriva propunerii lui Marius Nicoara de incepere a negocierilor cu compania franceza a aruncat, la vremea respectiva, grupul democrat din consiliu intr-un con de umbra, fiind si ei considerati vinovati pentru ratarea investitiei. “La acea sedinta, cand s-a discutat asocierea cu compania franceza, am primit informarea doar cu o ora inainte si probabil ca au aparut, in grupul nostru, suspiciuni cand ni s-a spus ca se poate negocia terenul intre zero si trei euro pe metru patrat. Una e sa fie zero si alta sa-l dai cu trei euro, de aceea poate ca am avut suspiciuni”, ne-a precizat Morosan. El recunoaste ca, in urma acelui scandal, “cand toata lumea era pe noi”, democratii au decis sa ceara aceste intalniri preliminare votului. “Acum s-a ajuns aproape la normalitate. Cand intervin divergente, discutam cu liderii nostri mai mari”, a conchis Morosan.
• Consilierul Marie-Helene Malai a fost aleasa in CJ pe listele PRM, pentru ca apoi, impreuna cu majoritatea consilierilor din grup, sa treaca la PC. Toti acesti consilieri au statut de independenti, deoarece PC nu a intrat, la alegeri, in deliberativul judetean. “Personal, nu ma pot plange de conducerea executivului. Oricand am avut vreo problema, am gasit intelegere”, spune Malai. Ea ne-a precizat ca a votat proiectele de hotarari propuse de presedintele Marius Nicoara “daca erau chestiuni bune”. In acest context, Malai a apreciat proiecte precum stadionul, ori Iulius Mall, cu care Nicoara a venit in fata plenului. “Nu am acceptat, in schimb, la vremea respectiva, proiectul de asociere cu compania Mont Toupet pentru ca am considerat ca pretul nu era corespunzator si am cerut reconsiderarea acestuia”, a precizat Malai.