de Ștefan Ciocan
De câteva luni încoace, găinile tuşei Mărie de la Blăjeni cotcodăcesc mai vioaie, parcă ouăle pe care le lasă în fiecare zi în cuibar sunt mai mari şi cu gălbenuşul mai colorat. Şi vrăbiile ciripesc pe tonalitate de privighetoare, în timp ce foştii mineri, pensionaţi prematur stau în faţa porţii şi contemplă câte o ciocănitoare care le curăţă prunii. Cadrilaterul aurifer, poate zona cea mai bogată din Europa, s-a transformat într-o zonă protejată avi-faunistică – sit Natura 2000, în care oamenii nu vor mai avea loc de păsări iar culoarea aurului nu se va mai regăsi decât eventual în gălbenuşul ouălor de la găinile tuşei Mărie din Blăjeni. Cine are interesul să apere găinile din toată zona cadrilaterului aurifer unde de câteva mii de ani, păsările şi minerii au reuşit să trăiască în armonie? Până într-o zi când…
În contextul crizei mondiale este tot mai clar că ţările care dispun de resurse naturale pot să treacă mai uşor peste problemele economico-sociale. Din acest punct de vedere România este privilegiată dispunând, chiar şi după guvernarea Năstase (care a vândut gazele şi petrolul) de rezerve substanţiale de minerale, cărbune şi un potenţial agricol demn de luat în seamă. Este greu de crezut că ţările dezvoltate din Europa ne vor permite să exploatăm fără restricţii cărbunele şi zăcămintele de minereuri complexe. Pentru că agricultura ne-o sabotăm singuri cu lenea şi ineficienţa. Subvenţia pentru minele de cărbune se aprobă la Bruxelles şi cârmuitorii Europei nu prea sunt încântaţi de susţinerea financiară a mineritului de cărbune. Probabil că vor veni şi în acest domeniu investitori străini, care să ţină în frâu furtişagurile de la exploatările miniere, să eficientizeze acvtivitatea şi să extragă cărbune în condiţii de rentabilitate. Până atunci, avem câteva perimetre aurifere unde investitorii au venit deja. Au făcut calcule şi au demonstrat că în anumite condiţii exploatarea aurului şi arginttului, împreună cu toate minereurile asociate acestora poate fi rentabilă. Adică pe zone întregi unde statul a închis mineritul fiind nerentabil vin privaţii şi spun că pot să scoată metalul preţios fără nici o subvenţie şi mai mult în condiţii profitabile. Prima încercare: Roşia Montană. Zeci de ONG-uri au început să protesteze împotriva unui dușman pe care nimeni nu-l cunoaşte – cianura. Adică aproape nimeni pentru că oamenii din fostele zone miniere ştiu foarte bine ce înseamnă prepararea minereurilor cu cianură. Ştiu că pericolul pentru oameni este aproape inexistent, şi în nici un caz atât de mare cum pare spus din gura militanţilor, care nici măcar nu ştiu să arate pe hartă unde este Roşia Montană. Cine are interesul să oprească statul român să-şi exploateze una dintre cele mai importante resurse? Vârf de lance este Fundaţia Soros. Mai puţin guraliv dar foarte eficient a fost statul maghiar, care s-a opus exploatării la toate dezbaterile publice pe teme de protecţie a mediului. Pe lângă proiectul de la Roşia Montană, fără prea mare vâlvă au mai apărut două posibile exploatări. Prima la Certej – Săcărâmb, titular Deva Gold şi a doua la Rovina – Bucureşci, titular Samax. Cele două posibile exploatări sunt în faza de prospecţiuni şi avizări. Cea mai avansată este ce-a de la Certej – Săcărâmb unde au avut loc inclusiv dezbateri publice legate de o eventuală poluare trensfrontalieră. Ungurii nu s-au opus vehement de această dată, cum au făcut-o în cazul Roşia Montană ci au spus că în principiu ar fi de acord dar exploatările să nu fie în zone protejate. Şi ca un făcut, sub oblăduirea Ministerului Mediului condus de udemeristul Laszlo Borbely un ONG din Târgu Mureş, Milvus Grup reuşte să obţină pentru întreg cadrilaterul aurifer statutul de zonă protejată avi-faunistică, îngreunând astfel demersurile investitorilor de a obţine acorduri de mediu pentru viitoarele exploatări aurifere. Astfel România nu are acces la propriile resurse, găinile tuşei Mărie de la Blăjeni sunt în siguranţă iar minierii parcă nu mai trăiesc în aceeaşi armonie cu păsările.
Fotografiile mele
Gazeta de Cluj
Glasul Hunedoarei
HotNews
Kamikaze
Monitorul de Cluj
Ziar de Cluj
Dan Ielciu
Dan C. Lungescu
paulniculescu
Acidutzu
Admin
sab2235
Sare'n Ochi 
Felicitări sincere pentru articol! E o viziune deosebită asupra unui subiect atât de controversat.
😀 multumim, Carmen.
pentru talibanii eco, si asta-i o viziune radicala… de oameni vanduti intereselor RMGC.
Salut oameni buni!
Am și io o nedumerire: pe ce se bazează afirmația ”…pentru că oamenii din fostele zone miniere ştiu foarte bine ce înseamnă prepararea minereurilor cu cianură. Ştiu că pericolul pentru oameni este aproape inexistent, şi în nici un caz atât de mare cum pare spus din gura militanţilor…”?
Există studii și statistici care confirmă afirmația de mai sus? Pentru că dacă există, atunci nu mai avem o problemă de mediu, ci decât, eventual, altele…
salut om bun.
se lucreaza cu cianuri de mai multa vreme decat vor sa recunoasca unii. discutia despre cianuri si (mai ales) cererea de statistici si studii numai dinspre o parte, este extrem de neproductiva si nefolositoare. statistic vorbind dintr-o productie anuala de cianuri de 100%, in industria extractiva aurifera se folosesc 23%. unde sunt restul de 77% (altundeva decat in ginși, medicamente si chiar produse alimentare), de ce nu se face galagie despre cum sunt administrate si aceste cantitati? odata ca mare parte sunt folosite in industria farmaceutica – si de acolo vin bani grei la onegeuri sa taca. a doua este cea cu interesul poarta fesul. interesele lui Soros nu sunt interesele Romaniei. n-am vazut nici un militant eco sa faca ceva in ultimii 22 de ani, sa vina cu o solutie pentru ecologizarea metalelor grele care se curg in Aries dupa ce apa de ploaie spala toate galeriile abandonate. in afara de fan fest si tavaleala cu bere, n-am vazut nimic. pe mine ma intereseaza zona sub potentialul ei de dezvoltare. ma intereseaza ca redeventa incasata de stat (de care sa beneficiez si eu) sa fie cat mai mare, sa nu se vanda degeaba atata aur – oricum, de 2000 de ani (de la badia Traian) numai necazuri ne-a adus. ma intereseaza ce alte metale sunt pe acolo si cum vor fi exploatate in interesul cetatenilor Romaniei – nu sa fie furgasite, cum a furgasit la vremea lui Paturiciu creanta din Libia si s-a facut mare om de afaceri. asa ca afirmatiile colegului din material ma intereseaza ca si comentariu, nu ca si articol stiintific, sa fac analiza pe text cu el. discutia este despre cum un oengeu de confrati maghiari impreuna cu un alt confrate maghiar aflat la butoanle ministerului Mediului au reusit sa protejeze pasari taman in aria cu aur. nu despre cianuri, nu despre statistici samd.
Eu întrebam despre riscurile folosirii cianurilor, cu exemplul din 2000: http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/642880.stm . Dacă există argumente care susțin afirmația că pericolul folosirii cianurilor pentru oameni este inexistent, aș vrea să le știu și eu. Nu e vorba de analiză pe text, ci de un răspuns simplu.
Multumesc.
cianurile nu pot fi sanatoase – ca orice lucru in exces. pana si ginșii pe care-i purtam contin in ei tehnologie cu cianuri. si eu tot nu inteleg de ce restul cianurilor (peste 70% din productia anuala de cianuri) nu intra in veci in discutie – acele cianuri unde se duc cand se duc? Multumesc 😀
Eu mă refer la cianura de sodiu NaCN și la cianura de potasiu KCN care sunt folosite în procesul de extracție a aurului. Cele două substanțe sunt extrem de toxice, fiind printre cele mai puternice otrăvuri cunoscute de om (doza letală fiind de 0,2 sau 0,3 grame!). Pentru această ”calitate” cele două substanțe au fost folosite ca mijloc sigur de suicid.
Desigur că există și alte forme de cianuri http://en.wikipedia.org/wiki/Cyanide, însă nici una nu este atât de otrăvitoare precum cele două.
Deci?
deci la cele doua ma refer si eu. cele care din pacate se folosesc atat in industria extractiva aurifera, cat si in cea farmaceutica, alimentara samd – in proportiile amintite. deci, unde se duc restul de cianuri cand se duca dupa folosire? unde-s oengeurile?
Nu conteaza, Jean boxeaza… Oi vrea sa dea socoteala marile concerne farmaceutice?!
Ma facusi sa ma rad… 🙂 🙂 🙂
Dar vaccinurile testate pe copiii africani, de ce nu oripileaza ong-urile de la noi?
Dar experimentele nucleare?
Dar crimele din nush ce zona controlata de o mare putere a lumii?
Interesul poarta fesul 🙂
http://fanu.wordpress.com/2012/04/22/unde-ne-este-romania-frati-romani-a-ajuns-tagma-jefuitorilor-sa-infesteze-tara/
România are trebui să-și negocieze resursele naturale cu marile puteri europene. Să pretindă multe alte investiții de capital în plus. Să nu și le dea contra unor mici comisioane primite de politicieni.
cu acest punct de vedere sunt total de acord.
Nu dati voi Rosia, las’ca venim noi la putere si-o dam noi! Pai comision luati?
Daca nu sunteti de tot rasul, daca luati – de ce voi si nu noi?
Nu va fie frica. Incet-incet cea mai mare parte a populatiei active se scurge peste hotare, alimentand deficitul cronic din marii si micii UE, ce mai ramane acasa e suficient pentru o economie bazata pe exploatarea resurselor si atat. Super mecanizare, super automatizare, agricultura si minerit super eficiente. In vreme ce viitorilor pensionari nu va avea cine sa le returneze pensia. Iar grosul din exploatarea resurselor va merge la noii patroni. Cam asta e rezultatul contrarevolutiei (romane) in direct! Cam degeaba ne mai strofocam! A trecut ceasul al 12-lea, nu vi se pare? Zarurile au fost cam demult aruncate!