Cum de se mai afirmă în politică și tineri cu activităţi dubioase? (Ghici, cumătrocrație, de ce?)

de Ștefan Ciocan (powered by Sare’ n Ochi)

Mihai Boldea şi-a luat un mic concediu şi a plecat să se relaxeze undeva în Egipt, departe de lunga mână a legii din România. De fapt mâna legii din Mioriţa Land este pe cât de scurtă pe atât de înceată. Altfel nu putea să scape deputatul infractor. Până la urmă cred că procurorilor nu le rămâne decât să-i ureze „concediu plăcut” lui Boldea în speranţa că se va întoarce acasă după ce va ronţăii bănuţii agonisiţi cu atâta „trudă” în perioada în care şi-a tras imunitate de parlamentar (de altfel, mă trage de mână colegul Victor Lungu, toți marii noștri fugari interlopi au fost prinși numai după ce li s-a terminat banii cu care fugiseră: Niculae, Popa, Vlas șamd – nici un minut mai târziu sau maai devreme). Cazul Boldea este unul tipic pentru modul de operare al politicienilor din România. Sunt convins că pe holurile Parlamentului şi prin sediile partidelor zburdă liberi mulţi Boldea. Dar hoţul neprins, negustor cinstit se numeşte! Cel mai trist este că acest deputat (aruncat în politica înaltă pe barba PDL – Toadere, Toadere, cum mai știai tu să faci gât contra lui Emil Boc, dar cum ai promovat tu muhaiaua și-acum taci pitit în iarbă!) are doar 36 de ani. Adică vine dintr-o generaţie care ar trebui să garanteze schimbarea în bine a României. Scandalul iscat de dosarul penal deschis pe numele tânărului deputat infractor naşte o întrebare legitimă. De ce intră tinerii în politică? Sau mai degrabă Cum de se mai afirmă în politică și tineri cu activităţi dubioase? În primul rând sunt convins că orice tânăr politician are un model la care se raportează. Majoritatea tinerilor intră în politică pentru că vor să facă bani. Într-o ţară în care marile averi nu se pot face (și nici nu s-au făcut altfel) decât prin accesul la banul public şi imunitatea garantată de apartenenţa la cercurile puterii, este firesc ca junii din partide să-şi dorească să fie la masa bogaţilor. Ce văd ei în jur, odată intraţi în politică? Nişte seniori care au direct sau prin interpuşi nenumărate contracte cu statul. Nişte lideri de partid care dispun de posturile din administraţia publică ca de statul de funcţii din propriul SRL. Nişte directori de firme de stat care mulg până la epuizare bugetul companiilor aduse în pragul falimentului. Organe de control, numite politic, care-şi folosesc funcţia publică pentru a-şi rotunji veniturile proprii şi ale partidului. Tinerii politicieni învaţă „de mici” să stea la masa seniorilor atunci când se împarte „prada”. Să care cu umilinţă geanta „bătrânului” politician dar să-i trateze cu aroganţă şi superioritate pe „cei mai mici” decât el. Junele se bucură când este trimis la mare, în vacanţă, pe banii alocaţi copiilor săraci şi mai mult i se pare că acesta este un drept al său, o recompensă că a lipit afişele în poziţie corectă. Asta este, din păcate pentru viitorul României, „şeptelul” politicii. Un tânăr de bună credinţă care ar intra într-un asemenea mediu are două şanse. Ori să plece scârbit şi să nu mai treacă vreodată nici măcar printr-o secţie de votare, sau să încerce să schimbe ceva şi să sfârşească prin a fi eliminat de un sistem corupt şi murdar în care nu au loc oamenii de bună credinţă. Privesc în „ograda” politicii din România (cu exemplele la îndemână de la mine din județ) şi îmi dau seama că lucrurile nu pot să stea altfel. Liberalii au dat un lung şir de tineri începând cu fostul vice primar al Devei, Cosmin Costa, unul dintre principalii beneficiari ai lucrărilor (atribuite prin încredinţare directă) din oraşul pe care-l administra. Omul care scoate bani din câinii comunitari. Tiberiu Balint şi Bogdan Ţâmpău alţi doi juni liberali care s-au dedulcit la banul public scriind proiecte pentru administraţiile locale care nu au fost niciodată finanţate. Şi lista galbenă poate continua. Nici PDL nu stă foarte rău la capitolul tineri de „succes” în afaceri cu statul. Fostul şef al tinerilor democrat-liberali Cristian Grigoraş a pus mâna pe bani frumoşi cât a fost director la Direcţia Judeţeană de Tineret şi Sport, prin contracte încheiate între propria-i firmă şi instituţia publică pe care o conducea. O perioadă s-a făcut mare vâlvă în partid despre afacerile acestuia apoi cineva a prins bine batista pe ţambal. Nici echipa de tineri a deputatului Viorel Arion nu iese din tiparele „omului politic mioritic”. Şeful de cabinet parlamentar s-a lăfăit în vacanţă la mare pe banii alocaţi de stat tinerilor fără posibilităţi materiale. Un alt june, Nicolae Balosin, a ajuns director la o companie de stat la puţin timp după ce a absolvit facultatea. (Câţi tineri, neimplicaţi politic au şansa de a face o facultate după 15 ani de la absolvirea liceului şi să ajungă în câteva luni directori?).

PS: Am găsit o declaraţie politică din 24 februarie 2009, în care Boldea vorbea nu numai despre (țineți-vă de tastatură să nu cădeți de pe scaun!) cum este să fii “De profesie: interlop”, dar și despre cum scapă ei, interlopii, de mâna legii autohtone pentru că este scurtată “din pricina unui viciu de procedură al procurorilor”. Vă redau in integrum declarația pentru a realiza până unde se poate merge cu duplicitatea:

  • “De profesie: interlop
    Asistăm cu toţii, de ceva vreme, la o nouă reorganizare a grupurilor mafiote şi mai ales a domeniului lor de activitate. Nu e vorba nicidecum de faptul că ele ar fi lovite de criză, ci că afacerile mărunte de care se ocupau până acum nu le mai satisfac orgoliile. Dacă până acum, infracţionalitatea organizată a acestora se traducea fie în furtul din buzunar al chenzinei, al rufelor de pe balcon sau a oglinzii retrovizoare de la maşină, fie al exploatării sclavagiste a cerşetorilor de la metrou sau de la colţul intersecţiei, odată întorşi de la “specializările” din Occident, infractorii români şi-au schimbat domeniul de acţiune în sectoare mult mai profitabile.
    Vând, astfel, stupefiante şi arme, spală bani, fac trafic cu copilele noastre de 14 ani, fură maşini de lux pentru a cere apoi răscumpărarea, finanţează şi şantajează oameni politici şi oameni de afaceri, cer taxe de “protecţie” a afacerilor de cartier şi chiar a luxoaselor magazine din mall-urile bucureştene. Arma lor este una singură şi sigură: teroarea. Sabia ninja a lui Fane, zis Spoitoru’, e acum demodată, locul ei fiind luat de armele de foc. Nici un om de bună-credinţă nu mai poate gândi o afacere profitabilă dacă nu se interesează, înainte de toate, în raza de acţiune a cărui clan are de gând să plătească taxe: Preda? Pietroi? Cămătaru? Şi nu e vorba de taxele către stat, ci taxele plătite pentru prosperitatea acestor suborganizări sociale: clanuri, clănuleţe, găşti sau familii.
    Stau şi mă întreb pe ce se bazează acţiunea nestingherită a acestora. În primul rând, pe inacţiunea instituţiilor abilitate ale statului: poliţia şi procuratura. Nu cred că este vreun membru al acestor clanuri mafiote care să nu fi trecut măcar o dată prin secţiile de poliţie, iar, pentru cei mai mulţi, cazierul judiciar e mai mare decât pomelnicul preoţilor în zi de sărbătoare.
    Evident că soluţia în exterminarea acestui tip de criminalitate organizată o ştim cu toţii, însă mereu amânăm aplicarea ei. E vorba, în primul rând, de o mult mai mare putere şi libertate de acţiune acordată ofiţerilor poliţiei române, care, batjocoriţi zilnic de aceste reziduuri ale societăţii, nu pot practic reacţiona. Poliţiştii români trebuie ajutaţi şi din punct de vedere al resurselor, dar şi legal-procedural. Un al doilea aspect priveşte profesionalismul şi celeritatea anchetării cazurilor de către procurorii români care au această misiune. Degeaba se pun în mişcare toate resursele poliţiei române, dacă, din pricina unui viciu de procedură al procurorilor, infractorul este imediat eliberat. Ca exemplu, vă aduc situaţia neplăcută petrecută în weekend, când protagonistul scandalului de la Plaza România, Eugen Preda, a stârnit un imens scandal legat de “taxa de protecţie”, deşi numai anul trecut el fusese anchetat pentru ultraj şi tentativă de omor.
    Stimaţi colegi,
    Nu cred că trebuie să aşteptăm momentul în care clanurile mafiote să ceară chiar Parlamentului României “taxă de protecţie”.
Reclame
Acest articol a fost publicat în Țara bizonului liniștit și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Cum de se mai afirmă în politică și tineri cu activităţi dubioase? (Ghici, cumătrocrație, de ce?)

  1. bogdanawo zice:

    Păi scrie bine boldea. El vorbeşte, doar, din proprie experienţă, nu?

  2. bogdanawo zice:

    Ia uitaţi-vă şi la dobitocul ăsta de lucian mara, a cărui firmă, Sepia Foto & Design, are în portofoliul de clienţi, Primăria Deva.. De ce? Pentru că tac-su-i prieten cu dobitocul ăla de mircia, primaru’ galben din Deva..
    Iată:
    Portofoliu clienţi: http://www.sepiart.ro/publicitate/clienti.html
    Activitate firma lu’ peşte prăjit care n-are angajaţi şi e mereu în pierdere, deşi se laudă cu fel de fel de proiecte: http://www.firme.info/sepia-foto-design-srl-cui17109496/
    Iar aici, iată dobitocu’, care, înainte de alegerile de la sfârşitul lui 2009, îl înjura pe Băsescu peste tot pe unde apuca, de exemplu, până şi pe site-ul de mârleală noi2.ro, preluat de neogen.ro.

  3. theo- nona zice:

    e clar , omul spune, dece sä cearä altzi taxä de protectzie, s-o
    luäm noi tot. un mafiot ce era sigur de el. se credea irezistibil
    si arogant ca nästase.

    • Sare'n Ochi zice:

      acum se cere cica acasa. cred ca l-a speriat Basescu bine, sau trage de timp. acum este in Kenia, zilele trecute se dadea in Congo.

    • bogdanawo zice:

      Apropos de năstase.. Cum îşi permite jegul ăla să apară la tv şi să spună că va candida?!? Io nu-nţeleg, a făcut recurs, n-a făcut? Alea 15 zile în care avea dreptul să facă recurs au cam trecut de multă vreme.. Nu trebuia, acum, să candideze la fetiţa anului la Rahova?

  4. valabill zice:

    Despre coruptie au vorbit la modul profesionist pana acum doi politicieni in Romania: D-na Monica Macovei care ne-a expus punctul de vedere al domniei sale si Adrian Severin care ne-a facut cunoscuta opinia PSD in acest domeniu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.