Încerc să fiu cât mai clar:

• legea electorală va fi modificată. Să nu ne lăsăm înșelați de aparenta liniște pe tema asta. E liniște numai pentru că PDL și UDMR, UNPR nu s-au înțeles încă.
• vremea votului proporțional și a scorului național s-a încheiat. Dacă va exista vreo “redistribuire” sau vreun mecanism de “compensare”, acesta nu va funcționa în favoarea partidelor, ci a candidaților. Curtea Constituțională a României s-a opus încă din 2007 unei liste naționale nevotate.

Mai este posibilă modificarea legii 35/2008? Că “hrebenciucii” aciuați prin Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) s-au apucat, fără să le ceară legea, ci numai obligațiile față de binefăcători, să „actualizeze delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerile parlamentare”. Și, firește, „limitele acestora nu au fost modificate”. Adicătelea, care va să zică, coane Iancule, să moară Zoițica, votăm tot pe zonele aranjate în beneficiu personal, în 2008, de către PNL + PSD? N-aș prea crede – șobolanii combinagii s-au grăbit să acționeze că le cam expiră mandatul. Și Uniunea Soluții Lipsă ar veni să ne pună în fața faptului împlinit, cum s-ar zice – să poată să-l întrebe insidios Gâdea, răspopitul Varanului securist pe Che Gragara aflat chipurile în vizită oficială la Washington: “oficialii americani știau de tentativa Puterii de a modifica toată legislația electorală?” Maskirovka, tavariși, maskirovka kaghebistă – ăștia ne cred chiar proști cu scenariile lor demne de Mosfilm?

Zice @Cetățean: Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție care funcționează în baza Legii 286/203. Această Autoritate a apărut în 2003, însă legea ei de funcținare și prevederile s-au aplicat începând cu 2004. Ia să vedem cine asigură Conducerea.

• (3) Autoritatea Electorala Permanenta este condusa de un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit prin hotarare comuna a Senatului si a Camerei Deputatilor dintre personalitatile cu pregatire si experienta in domeniul juridic sau administrativ. (4) Presedintele este ajutat de 2 vicepresedinti, cu rang de subsecretar de stat, unul numit de Presedintele Romaniei, iar celalalt de primul-ministru. (5) Presedintele si vicepresedintii nu pot fi membri ai unui partid politic. (6) Mandatul presedintelui si mandatele vicepresedintilor Autoritatii Electorale Permanente sunt de cate 8 ani si pot fi reinnoite.

Deci Președintele este numit de Parlament în 2004, pentru 8 ani. Ce supriză: Președinte numit de un Parlament plin de membri PSD pentru un mandat gigantic de 8 ani, care depășește mandatul de 4 ani al Parlamentului. Parcă am mai văzut undeva manevra asta cu PSD numind în diferite funcții indivizi care să le asigure moștenirea în caz că ei pierd conducerea după 2004. Ceea ce s-a și întâmplat. Dar să vedem cine sunt băieții deștepți de la AEP (care instituție este la mâna/îndemâna/mendrele și cheremul lui Viorel Hrebenciuc, Adrian Năstase și Ion Ilici Iliescu): “Cum întâmpină Autoritatea Electorală Permanentă anticipatele, pregătirea alegerilor? Înainte de a afla sau nu răspunsul la întrebare, să vedem cine din AEP ar trebui să coordoneze acest spinos demers. În primul rând, președintele instituției, în persoana fostului senator PSD de Bacău, Octavian Opriș. Domnia sa este de profesie recomandat de Viorel Hrebenciuc, altminteri jurist, numit la conducerea AEP in aprilie-mai 2004. În al doilea rând, vicepreședinții: experimentatul Ionel Fleșariu, numit prin decizia lui Adrian Năstase și profesorul universitar Alexandru Radu, politolog, care ne asigură ca a acces la funcție pe drumul clasic, acela cu CV-ul trimis și cu așteptarea răspunsului (numit prin decret prezidențial de Ion Iliescu, ca să nu lungim). Așadar [avem în funcțiune] o Autoritate Electorală Permanentă a cărei conducere a fost numită de structurile de vârf ale PSD. Mai departe, trebuie precizat faptul că, taman în contextul anticipatelor, președintele și cei doi „vice“ au aceleași tangențe în a colabora profesional ca Soarele cu Luna. Alexandru Radu și Ionel Fleșariu au cerut chiar o comisie parlamentară de anchetă care să verifice modul de desfășurare a activității AEP. „Principala problemă, spun ei, este refuzul sistematic al președintelui Opriș de a colabora cu noi, toate deciziile fiind luate fără informarea și consultarea noastră“. Supărarea data din 2005 – de atunci le-o mai fi trecut, mai ales că, între timp, a mai rămas “la datorie” doar Opriș, vicepreședinți fiind alții.

Bun: Opriș Octavian a fost numit prin Hotărârea Parlamentului nr. 12 din 13 mai 2004. Mandatul său expiră – nasol, de unde și graba și spumele “spontane” din piețe și amenințările cu dezghețul din primăvară! – pe 13 mai 2012. Văzând kaghebilicii că nu-i ajută vremea și vremurile, au pornit o nouă fază a Maskirovkăi: o vizită de trei lulele, trei surcele a lui Che Gargara la Washington – de unde, prin intermediul Antenelor turnătorului cu patalama de la Justiție Dan FELIX Voiculescu, să planteze niște să mânță de scandal și îndoială (vezi ce scriam mai sus, plus bonusurile triumfaliste de pe burtiera deversoarelor de dejecții securistice: “CNN a transmis imagini de la proteste. Puterea de la Washington știe ca actuala putere stă rău în sondaje” șamd), cuplată cu tentativa șefului AEP care s-a grăbit să actualizeze colegiile degeaba. Omul lui Hrebenciuc a încercat să mențină viabil sistemul pus la cale în 2008 – sistem care ni –ia dat ca “legitimi” în Parlament de pe locurile 2 și 3 pe alde Călin Popescu Trădătoriceanu și pe alde Crizel Antenescu.

Numai că avem Decizia Curții Constituționale a României nr. 51/2012 în care se enunță, cu titlul de executoriu/inacatabilitate (sper că nu mi-am scrântit degetele pe tastatură), necesitatea modificarii legii 35/2008. Decizia este valabilă pentru toată lumea, fără excepție, deci inclusiv pentru sluga lui Hrebenciuc de la șefia AEP. Sluga lui Hrebenciuc aflată încă la șefia AEP poate spune că legea 35/2008 cere ca redesenarea colegiilor să nu se facă mai târziu de 12 luni înainte de alegeri, însa CCR a enunțat/decretat că legea în sine trebuie modificată în părțile esențiale și că trebuie să fie dezbătută în Parlament. Așa că, după ce va veni noua lege, dacă așa va prevedea ea, AEP va fi obligată să retraseze colegiile ținând cont de norma de reprezentare și, eventual, de referendumul validat de voința populară în 2009 (nu mai mult de 300 de aleși).

Având în vedere că în luna mai, dacă i se fâsâie Uniunii Soluții Lipsă și scenariul cu dezghețul, se schimbă structura de conducere a AEP, @Cetățean pune pariu că așa-zisa Opoziție va veni la vot și va încearca să-și impună un Președinte (facând tot posibilul, așa cum au încercat să-l impună pe Valer Dorneanu la CCR). De unde și portițele deschise mai nou pe tema “Opoziția s-ar întoarce în Parlament dacă…”.

Referințe:

• @Cetățean: AEP-ul lui Hrebenciuc mai incearca o ultima zbatere. Insa legea 35/2008 se va modifica pentru ca asa a zis CCR. Iar ce zice CCR e valabil si pentru AEP. Asa cum Curtea Constitutionala a retinut prin Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010, actuala reglementare a sistemului electoral romanesc prezinta o serie de imperfectiuni, acolo aratate si, ca atare, se impune o reconsiderare a acesteia din perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2012, care sa asigure, sub toate aspectele, organizarea si desfasurarea unor alegeri democratice in Romania. In aceasta privinta, Curtea retine ca trebuie, in primul rand, sa se porneasca de la realitatile economice, politice si sociale ale tarii, de la rolul partidelor politice in procesul electoral, de la necesitatea rationalizarii Parlamentului si, in final, sa fie reglementat un tip de scrutin corespunzator concluziilor desprinse si care sa aiba corespondent in tipurile de scrutin care se regasesc in majoritatea statelor europene. Curtea constata ca este necesara o reexaminare de ansamblu a Legii nr. 35/2008, care a fost modificata la doua luni de la adoptarea de catre Parlament prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 409 din 30 mai 2008, si la 5 luni de la adoptare prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008. Prin aceasta din urma ordonanta au fost aduse 92 de modificari si completari legii, in conditiile in care legea adoptata initial de Parlament cu respectarea art. 75 si art. 76 alin. (1) din Constitutie cuprindea 76 de articole si o anexa referitoare la circumscriptiile electorale. In cadrul preocuparilor de revizuire a legislatiei electorale, o atentie sporita trebuie acordata posibilitatii cetatenilor romani cu drept de vot care domiciliaza in strainatate de a-si exercita dreptul de vot, in cadrul unei proceduri speciale, care sa se desfasoare in corelare cu orele oficiale ale Romaniei intre care se desfasoara procesul de votare. De altfel, cu privire la sistemul electoral, Curtea a evidentiat, prin Hotararea nr. 39 din 14 decembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 924 din 30 decembrie 2009, necesitatea ca intreaga legislatie electorala referitoare la alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, a Presedintelui Romaniei, alegerile pentru Parlamentul European, precum si la alegerea autoritatilor administratiei publice locale sa fie reexaminata, urmand a fi concentrata intr-un cod electoral, ale carui dispozitii comune si speciale sa asigure, in concordanta cu principiile constitutionale, organizarea unui scrutin democratic, corect si transparent. Curtea subliniaza ca reglementarea sistemului electoral trebuie sa se faca, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constitutie, prin lege organica adoptata in cadrul dezbaterilor parlamentare, cu respectarea interdictiei prevazute la art. 115 alin. (6) din Legea fundamentala si cu respectarea documentelor internationale care stabilesc principiile fundamentale ale unor alegeri democratice. ”Ceea ce am făcut noi a fost o actualizare. O redesenare a colegiilor nu se mai poate face decât prin modificarea legii 35/2008, care prevede că acest lucru se poate face cu cel puțin 12 luni înainte. Este prea târziu, nu avem rezulatele finale ale recensământului populației realizat anul trecut (…) O redesenare a colegiilor se face dacă există o variațiune a populației la nivel național de 10%”, a declarat Muhuleț pentru Evz. Mihulet stie ca daca se modifica legea 35/2008 ce a facut AEP nu are nici o valoare. El spera sa nu se modifice legea, insa legea va fi modificata, fie si numai pentru ca existind o decizie a CCR, decizia trebuie sa produca urmari iar Parlamentul trebuie sa voteze noua lege. Cunosc un caz cind o autoritate a statului nu a respectat o decizie anterioara a CCR si CCR a intervenit: Decizia 1222 din 12 noiembrie 2008 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Presedintele Romaniei, pe de o parte, si puterea judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte: “Curtea Constitutionala constata ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei, pe de o parte, si puterea judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, in sensul art. 146 lit. e) din Constitutie si al practicii instantei de contencios constitutional in materie, produs in conditiile neluarii in considerare de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 384 din 4 mai 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 451 din 24 mai 2006, precum si a dispozitiilor legale in vigoare”. CCR a decis ca decizia Sandeilor de la ICCJ nu ii este opozabila Presedintelui si ca, pe romaneste, Sandeii sa isi bage decizia undeva, Presedintele nu poate fi obligat sa tina seama de ea.