43 de răspunsuri la Ei, uite, Papandreou nu poa’ să ude canapeaua!

1. Evanghelista zice:

   noiembrie 5, 2011 la 8:29 am

   WOW, s-a bagat sa-si dea cu presupusul si Biserica Ortodoxa Greaca! Un lucru bun este ca a decis sa se separe financiar de stat – niste milogi mai putin, cred eu. In rest, vorbe! Chiar daca zguduitoare si numai bune de mers la suflet „educat” de credincios grec, de-ala care se-mghesuie ca si la noi sa-si toceasca buzele de moaste si icoane, si cu asta si-au epuizat credinta…
   Eu am primit mesajul prin mail, vi-l dau cu copy-paste. E prea lung pentru a fi o diversiune, este clar mesaj scos de sub pana de vladica citita. Nici nu vreau sa-mi inchipui cam ce impact are in casele grecilor si cam cum ar arata un referendum dupa citirea acestei scrisori:
   „CĂTRE POPOR”
   enciclică a Sfântului Sinod al Bisericii Greciei
   Ierarhia Bisericii Greciei, care s-a întrunit în şedinţă ordinară pe 5-8 octombrie 2010, simte nevoia să se adreseze creştinilor săi, poporului lui Dumnezeu, dar şi fiecărui om bine intenţionat, pentru a vorbi pe limba adevărului şi a dragostei.
   Zilele pe care le trăim sunt grele şi critice. Trecem ca ţară printr-o criză economică cumplită care creează multora nesiguranţă şi teamă. Nu ştim ce ne aşteaptă în ziua de mâine. Ţara noastră se pare că nu mai este liberă, ci în fapt este administrată de creditorii noştri. Ştim că mulţi dintre voi aşteptaţi de la Biserica ce vă păstoreşte să vorbească şi să ia poziţie asupra evenimentelor la care suntem martori.
   Este adevărat că ceea ce se întâmplă în patria noastră este inedit şi cutremurător. Criza duhovnicească, socială şi economică merge mână în mână cu răsturnarea întregii firi. Este vorba de încercarea dezrădăcinării şi distrugerii temeiurilor multor tradiţii care până acum erau considerate de la sine înţelese pentru viaţa din spaţiul nostru. Din punct de vedere social se operează o răsturnare a datelor şi a drepturilor, desigur cu un argument evident: măsurile acestea le cer creditorii noştri. Declarăm de aceea că suntem o ţară sub ocupaţie şi că executăm poruncile conducătorilor-debitorilor noştri. Întrebarea care se naşte este dacă solicitărilor lor privesc doar chestiunile economice şi de asigurări sau vizează şi fizionomia duhovnicească şi culturală a patriei noastre.
   În faţa acestei situaţii orice om raţional se întreabă: de ce nu am luat mai devreme toate aceste măsuri drastice, care astăzi sunt caracterizate drept necesare. De ce nu am schimbat la timpul lor toate aceste patogenii ale societăţii şi ale economiei pe care azi le realizăm în un mod brutal? Persoanele de pe scena politică din ţara noastră sunt, de decenii, aceiaşi. Cum au socotit atunci costul politic, ştiind că conduc ţara la catastrofă, iar azi ei se simt în siguranţă, pentru că acţionează de pe poziţia celor care dau porunci? Au loc răsturnări radicale pentru care altădată se revolta întreaga Grecie, iar azi ele se impun aproape fără împotriviri.
   Criza noastră economică, în cuvinte foarte simple, se datorează diferenţei dintre producţie şi consum. Între ritmul lent al producţiei pe care îl atingem şi nivelul ridicat de viaţă cu care ne-am învăţat să trăim. Când ceea ce se consumă este mult mai mare decât ceea ce se produce, atunci balanţa economică înclină spre partea cheltuielilor. Ţara noastră, pentru a face faţă, este nevoită să se împrumute cu speranţa că balanţa perturbată se va reechilibra. Atunci când însă nu se întâmplă acest lucru şi debitorii cer returnarea împrumuturilor plus dobândă, se ajunge la criză şi la faliment. Criza economică care chinuie şi domină ţara noastră nu este însă decât vârful iceberg-ului. Este urmarea şi rodul unei alte crize, a celei duhovniceşti. Disproporţia dintre producţie şi consum prezintă însă nu doar o dimensiune economică, ci în primul rând este un fapt duhovnicesc. Este indiciul crizei duhovniceşti, care priveşte atât conducerea ţării, cât şi poporul. O conducere care nu a putut să aibă o atitudine responsabilă faţă de popor, care nu a putut sau nu a vrut să vorbească pe limba adevărului, care a promovat modele eronate, care a cultivat relaţiile clientelare, numai şi numai pentru că a avut ca scop deţinerea puterii. O conducere care în practică se vădeşte că a subminat interesele reale ale ţării şi ale poporului.
   Şi pe de altă parte, un popor, adică noi, care ne-am purtat iresponsabil. Ne-am lăsat pradă bunăstării, îmbogăţirii facile şi traiului bun, ne-am dedat câştigului uşor şi înşelăciunii. Nu ne-am pus problema adevărului lucrurilor. Revendicarea arbitrară a drepturilor de către bresle şi grupuri sociale, cu o desăvârşită nepăsare faţă de coeziunea socială, au contribuit în mare măsură la situaţia de astăzi.
   Esenţa crizei duhovniceşti este absenţa sensului vieţii şi încarcerarea omului în prezentul rectiliniu, adică în instinctul lui egoist. Un prezent fără viitor, fără perspectivă. Un prezent condamnat la plictis şi monotonie. Viaţa a devenit un interval de timp între două date, a naşterii şi a îngropării, cu un interval necunoscut între ele.
   Într-o asemenea perspectivă, deşertăciunea se ia la întrecere cu iraţionalul şi lupta o câştigă totdeauna tragicul. Când te adresezi tinerilor şi îi întrebi: „de ce iei droguri, fiule?” şi îţi răspund: „spuneţi-mi dumneavoastră de ce să nu iau? Nu sper nimic, nu aştept nimic, singura mea bucurie este atunci când înfig injecţia şi călătoresc (în alte lumi)”; sau atunci când atragi atenţia unui tânăr că luând droguri va muri, iar el îţi răspunde cu un zâmbet tragic: „nu înţelegeţi că eu iau droguri, ca să trăiesc”, atunci înţelegi cât de incredibil de adevărate şi de potrivite în tragismul lor sunt cuvintele de mai sus. În loc deci de sens al vieţii noi am urmărit bunăstarea, traiul bun, puterea economică. Când însă nu există altă perspectivă de viaţă în afară de consum, când puterea economică şi demonstrarea ei ostentativă devine singurul mod al recunoaşterii sociale, atunci diferenţierea de restul lumii este singurul drum de viaţă, pentru că altfel,dacă nu eşti imoral, eşti prost. Aşa au gândit şi au făptuit mulţi, aşa am ajuns la diferenţierea şi de putere, dar şi de poziţie în poporul nostru. Întrebarea – dilema lui Dostoievski „libertate sau fericire?” o trăim în tot tragicul ei. Am ales bunăstarea contrafăcută şi am pierdut Libertatea persoanei noastre, am pierdut Libertatea ţării noastre. Astăzi omul în mod justificat tremură mai degrabă „oare nu cumva i se vor micşora veniturile?”, dar nu se nelinişteşte pentru deficienţele educaţiei care îi privesc pe copiii săi şi nu se îngrijorează de înjosirea persoanei umane. Aceasta deci este esenţa adevăratei crize şi sursa crizei economice pe care atât de nemilos o exploatează actualii „negustori de popoare”.
   În Sinodul Ierarhiei, noi, părinţii voştri duhovniceşti, ne-am făcut autocritica, am dorit să ne confruntăm cu responsabilităţile noastre şi să cercetăm care este partea noastră de vină în prezenta criză. Ştim că uneori v-am mâhnit, v-am smintit chiar. Nu am reacţionat direct şi la momentul potrivit faţă de atitudini care v-au rănit. Negustorii distrugerii relaţiei dintre popor şi Biserica sa care îl păstoreşte au exploatat îndeajuns şi în mod pragmatic scandalurile fabricate şi au încercat să destrame încrederea dumneavoastră în Biserică.
   Dorim să vă spunem că Biserica are antidotul consumului ca mod de viaţă şi acesta este asceza. Şi dacă consumul este sfârşitul, pentru că este o viaţă fără sens, asceza este drumul, pentru că conduce la o viaţă cu sens. Asceza nu este privarea de plăcere, ci îmbogăţirea vieţii cu sens. Este antrenamentul sportivului care îl conduce la competiţie şi la medalie, iar această medalie este viaţa care biruieşte moartea, viaţa care se îmbogăţeşte cu dragoste. Asceza este drumul libertăţii, împotriva sclaviei inutilului care astăzi ne înjoseşte.
   Ne nelinişteşte situaţia Educaţiei noastre, pentru că sistemul educaţional actual se raportează la elev nu ca la o persoană, ci ca la un calculator electronic şi singurul lucru pe care îl face este să îl „încarce” cu materie, neinteresându-se de întreaga sa personalitate şi de aceea copiii noştri cu îndreptăţire se împotrivesc. De aceea suntem neliniştiţi în privinţa proiectului Noului Liceu care se pregăteşte. Manualele şcolare se scriu, într-adevăr, cu răspunderea guvernului, dar conţinutul lor îl vizează şi pe ultimul cetăţean grec, care aşteaptă de la Biserica sa să îi facă cunoscut cu putere şi glasul său smerit.
   Înţelegem că toate parohiile noastre trebuie să devină spaţii ospitaliere pentru tinerii noştri, aşa cum sunt deja destule dintre ele, în care mulţi tineri găsesc refugiu în căutarea lor după sens şi speranţă.
   Ştim că cereţi de la noi, păstorii voştri, o Biserică eroică, cu vigoare, care să aibă cuvânt profetic, cuvânt pentru tânărul contemporan, nu o Biserică secularizată, ci una sfinţită şi sfinţitoare, o Biserică liberă şi care să păstorească cu putere. O Biserică care nu se teme să ia poziţie faţă de sistemul viclean al acestei lumi, indiferent dacă împotrivirea conduce la prigoană şi martiriu.
   Biserica este singurul organism care poate să stea nemijlocit alături de om şi să îl sprijine. Biserică însă suntem cu toţii şi aceasta este puterea noastră şi puterea ei. La unitatea dintre păstori şi popor ţintesc negustorii de popoare şi încearcă să o submineze. Ei ştiu că dacă vor „pierde” păstorul, cu uşurinţă se vor risipi oile şi le vor supune. Istoria ne învaţă că acolo unde Dumnezeu a fost luptat, scopul final era omul şi înjosirea lui. Întruparea lui Dumnezeu este cea mai mare recunoaştere a persoanei umane. Biserica nu se opune guvernării, ci acelora care exploatând guvernarea şi ascunzându-se în spatele puterii lucrează să vă priveze de speranţă. Aduceţi-vă aminte că pentru mulţi specialişti în economie, prezenta criză este fabricată, este o criză care urmăreşte controlul mondial de către puteri care nu sunt iubitoare de oameni.
   Biserica lui Hristos are cuvânt pentru actuala situaţie, pentru că nu a încetat să fie şi trup al lumii, parte a istoriei. Nu poate să îngăduie nici nu fel de nedreptate, dar este datoare să arate disponibilitate pentru mărturisire şi martiriu. Ştim că oamenii de lângă noi suferă de foame, se află în sărăcie, se sufocă economic, deznădejdea de multe ori stăpâneşte inima lor. Cunoaştem acest lucru, pentru că prima lor oprire în căutarea speranţei este Biserica din zona lor, parohia lor. Scopul şi lupta noastră este ca fiecare parohie să devină centrul de unde activitatea pastorală a bisericii locale să îmbrăţişeze întreaga societate locală respectivă.
   Decizia noastră este să creăm un observator al problemelor sociale cu scopul de a urmări îndeaproape şi de a preîntâmpina metodic problemele pe care le creează prezenta criză. Scopul nostru este să dezvoltăm lucrarea de asistenţă socială a fiecărei parohii, în aşa fel încât să nu mai existe nici măcar un om care să nu aibă o farfurie de mâncare. Cunoaşteţi şi dumneavoastră că în această privinţă Biserica realizează o lucrare uriaşă. Cunoaşteţi acest lucru, pentru că mulţi dintre dumneavoastră sprijiniţi voluntar acest efort al parohiei voastre şi îl susţineţi economic. Vă chemăm să staţi aproape fiecare de parohia voastră, ca să ne confruntăm împreună cu aceste momente grele.
   Poporul nostru a trecut şi altă dată prin sărăcie şi foame, dar a îndurat şi a biruit, pentru că atunci avea perspective. Noi toţi putem să ajutăm pe unul şi unul pe mulţi. Dumnezeu nu ne-a dat duh de frică, ci de putere şi de dragoste. Cu acest duh, adunaţi-va în jurul marii noastre familii, Biserica, scoţând la iveală greşelile noastre, căutând sensul vieţii în dragoste, vom ieşi din acest ceas greu.
   Ierarhia Bisericii Greciei

   Răspunde
   • Sare'n Ochi zice:

     noiembrie 5, 2011 la 10:42 am

     vorba dumneavoastra: niste milogi mai putin la bugetul statului. poate ia si BOR exemplu 😀

     Răspunde
     • Culai zice:

       noiembrie 5, 2011 la 6:00 pm

       JUUUST!
       Mai ales, că şi-au reapropriat nişte averi (Greceşti!) secularizare de Cuzaaa!
       E cineva să-i strângă de de de … guşă?

       Răspunde
   • ribelalu zice:

     noiembrie 5, 2011 la 1:42 pm

     Este o mare deosebire intre Biserica Ortodoxa Greaca si BOR. Cunosc de la sursa diferentele avand legaturi apropiate atat cu preoti ortodocsi romani cat si cu preoti din Grecia de origine romana.
     In Romania situatia preotilor (indiferent de confesiune este urmatoarea)”
     Preotii sunt platiti PARTIAL de la buget. Chiar daca pe hartie au sa zicem 2000 de lei, de la stat „primesc” doar minimum pe economie. Am pus „primesc” intre ghilimele deoarece doar semneaza statul de plata pentru ei, banii fiind retinuti pentru contributiile la bugetul statului, la bugetul asigurarilor sociale si alte taxe. De fapt statul nu contribuie cu nimic la veniturile preotilor, ce da dintr-un buzunar baga la loc in alt buzunar. Diferenta dintre salariul minim pe economie si salariul din acte este incasata de preot din „fondurile proprii” ale parohiilor (taxe de nunti, inmormantari, concesiuni de locuri de morminte, liturghii etc).
     Referitor strict la preotii ortodocsi, de cele mai multe ori vin cu bani „de acasa” intrucat episcopiile si patriarhia le baga pe gat tot felul de prostii: ziare nevandabile, tot felul de carti care au sau nu (in general nu) cu biserica, obiecte de cult la preturi exorbitante, lumanarile pentru care BOR are monopol, baxuri de vin bisericesc la pret de vin de Bordeaux, Porto. Pe langa acestea li se impune ca parohiile sa contribuie „benevol” la diferitele catedrale episcopale si patriarhale care apar ca ciupercile dupa ploaie.
     In rest preotii ortodocsi romani, in afara de interdictia de a face politica, pot duce o viata absolut normala.
     Pentru ca tot vorbim de religie, Un caz strigator la cer este situatia noii catedrale episcopale de la Curtea de Arges care se construieste la nici 100 de metri, in aceeasi curte cu biserica manastarii Curtea de Arges, una dintre cele mai cunoscute, frumoase, admirate si cantate in balade. Practic, Prea Sfintitul Episcop Calinic Argeseanul este atat de megaloman incat vrea sa-l eclipseze si sa-l depaseasca chiar pe Neagoe Basarab, ctitorul celeilalte biserrci. Diferenta dintre ei este ca Neagoe Basarab si-a sacrificat intreaga avere personala pentru a-si indeplini visul iar Calinic o face din bani de la buget, din „dijmele” aplicate parohiilor din episcopie si din evaziunea fiscala practicata la greu de firmele episcopiei (celebra este situatia de la hotelul episcopiei unde desi existau tarife afisate la receptie si in meniurile la resturant, pe bonurile fiscale scria cat se poate de mare „DONATIE”)
     Ca in multe alte domenii, si in cazul preotilor ortodocsi exista tendinta de a fi bagati toti la granada. Situatia este cu totul diferita, majoritatea preotilor si in primul rand cei tineri si de la tara o duc la fel ca majoritatea populatiei. Exista totusi o categorie privilegiata constituita in primul rand din preotii din parohiile de la oras care in general sunt milionari. Iar peste toti sunt ierarhii BOR care desi au statut de calugari, sunt stat in stat si traiesc intr-un lux exorbitant si au un tupeu si o nesimtire inimaginabila.
     Primul lucru care trebuie facut, pentru normalizarea situatiei, este impozitarea afacerilor bisericii cu toate riscurile politice care decurg din asta.
     Revin in urmatorul comentariu cu situatia clerului grecesc.

     Răspunde
     • Evanghelista zice:

       noiembrie 5, 2011 la 1:49 pm

       Poate d-aia s-o fi gandit si popa asta sa introduca reforma-n tintirim:
       http://www.evz.ro/detalii/stiri/la-mort-ca-la-nunta-nu-coroane-ci-plicuri-952651.html
       un preot din Cluj vrea plicuri cu bani în loc de coroane cu flori! Un preot din Cluj Napoca schimbă regulile de la înmormântări: în loc de coroane cu flori, mai bine un plic cu bani şi condoleanţe. Preotul Ioan Roman spune că banii sunt mai utili. Un preot din Cluj Napoca le-a pus gând rău vânzătorilor de flori şi de coroane pentru înmormântări.Preotul Ioan Roman, parohul Bisericii din cartierul Someşeni, a lipit în mai multe scări de bloc, anunţul Adunării Parohiale, prin care cei care vor mai participa la funeralii să nu mai ofere coroane de flori, ci bani. În plus, banii trebuie puşi într-un plic, alături de un mesaj de condoleanţe pentru familia celui răposat. Preotul Ioan Roman spune că decizia îi aparţine şi că cei din Adunarea Parohială nu au făcut altceva decât să îi asculte rugăminţile. “În conformitate cu hotărârea Adunării Parohiale din data de 01.01.2011, la înmormântarea din Parohia ortodoxă Someşeni cei apropiaţi familiei nu vor mai aduce coroane! Un plic cu câteva cuvinte de condoleanţe şi o sumă de bani reprezentând contravaloarea unei coroane de flori – va fi cel mai adecvat mod de a fi alături de familie”, se arată în mesajul care a fost lipit peste tot în cartierul Someşeni, chiar şi pe uşa bisericii.
       

       Răspunde
       • ribelalu zice:

         noiembrie 5, 2011 la 2:47 pm

         Era exact dupa revelion acolo…lumea era inca „vesela” :D.
         Totusi, preotul respectiv are dreptate. Sunt bani aruncati, bani care daca ar fi donati familiei indoliate ar ajuta-o mai mult.

         Răspunde
       • Culai zice:

         noiembrie 5, 2011 la 6:01 pm

         DE-PLO-RA-BIL!

         Răspunde
       • Sare'n Ochi zice:

         noiembrie 5, 2011 la 7:32 pm

         🙂 Popa Roman, ex-penetecedistul, ex-liberalul de Cluj. un original.

         Răspunde
     • ribelalu zice:

       noiembrie 5, 2011 la 2:32 pm

       Revin cu cateva precizari vis-a-vis de „salarizarea preotilor de la stat” care seamana mai mult cu celebrul banc de la Radio Erevan:
       „- nu i s-a dat ci i s-a luat si nu o Volga ci o bicicleta”
       Salarizarea protilor este o struto-camila. Preotii sunt considerati bugetari si sunt platiti conform grilelor in vigoare. Nu mai stiu acum care e situatia sporurilor de vechime dar ele existau pe vremuri. Dar desi pe hartie au salarii decente de la stat primesc salariul minim pe economie care este, daca nu ma insel, 544 de lei. Diferenta trebuie sa si-o asigure din incasrile parohiei.
       In schimb parohiile sunt considerate unitati economice (SRL-uri daca vreti) avand cod fiscal etc. Din aceasta cauza nu se platesc la stat numai contributiile angajatului ci si cele ale angajatorului. Asa ca de cele mai multe ori ceea ce da statul nu ajunge nici pentru plata contributiilor la stat, diferenta fiind platita tot din liturghii si lumanari.
       Pe langa aceasta exista si controlul financiar intern al episcopiilor. Astfel, in fiecare an bugetul fiecarei parohii este luat la puricat de un revizor contabil. Am cunoscut cativa si sunt niste spagari de prima clasa. Trebuie sa fi foarte „talentat” sau sa ai destule pile la episcopie pentru ca cheltuielile bagate pe parohie sa fie acceptate de catre revizorul contabil. De cele mai multe ori, proaspetii preoti, lipsiti de experienta, sunt „rupti in doua” de acesti revizori care le „scot” cheltuielile si ii scot datori vanduti catre episcopie. iar la BOR ordinele si ierarhia sunt mai dure decat in armata. In armata macar exista un regulament si legile in vigoare. La BOR nu exista nimic.
       De aceea, o tendinta fireasca a fiecarui preot este sa „construiasca sau sa faca ceva” pentru biserica sau parohie. Asa, in complicitate cu pictorul sau constructorul, isi mai poate „trage” o parte din bani. Drama este cand este numit un preot nou intr-o parohie unde fostul preot a cam „facut” el totul :D.

       Răspunde
       • ribelalu zice:

         noiembrie 5, 2011 la 2:42 pm

         Un singur lucru mai e de spus referitor la salarizarea preotilor. Pana in jurul anului 2000 preotii nu au primit niciodata un leu de la buget ca salariu. In schimb toate celelalte dari trebuiau platite INTEGRAL din fonduri proprii. Salariul minim primit de 544 de lei reprezinta totusi un ajutor pentru marea lor majoritate si in primul rand pentru preotii tineri, de la tara, care pastoresc parohii cu maxim 100 de familii amarate si care trebuie sa-si construiasca si biserica (este greu sa construiesti un cotet in ziua de azi dar ditamai biserica). Iar cand cei pastoriti sunt saraci, atunci si preotul lor nu este departe, ca nivel de trai, fata de ei. Din pacate, cunoscute si generalizate sunt cazurile preotilor bogati, tupeisti si nesimtiti. La fel ca la medici, la fel ca la unii profesori samd.

         Răspunde
         • Sare'n Ochi zice:

           noiembrie 5, 2011 la 7:25 pm

           da’ documentat esti Coane 🙂
           oricum, ma intreb, din vocatie raman preoti unii? ca eu am cunoscut tineri ce isi doreau sa fie preoti dar n-aveau nici o vocatie.
           preoti ca si Arsenie Boca (si sunt destui) ii respect si sunt impresionati de munca lor. dar pentru preoti ca ex-Patriarhul (zis si Buldozeristul), sau ca actualul (nota info la Securitate), nu am nici un respect.

           Răspunde
           • ribelalu zice:

             noiembrie 5, 2011 la 7:54 pm

             nici eu nu am niciun respect pentru niciunul dintre ierarhii BOR. si nici pentru majoritatea preotilor de la oras si multi dintre cei de la tara. insa din cei care mai raman sunt destui care au ramas preoti din vocatie.

             Răspunde
   • ribelalu zice:

     noiembrie 5, 2011 la 2:03 pm

     Preotii greci au cu totul alt regim.
     In primul rand sunt platiti INTEGRAL din fondurile publice locale. Insa acestea sunt singurele venituri pe care le pot obtine. In rest, fondurile parohiilor sunt gestionate de un consiliu parohial din care, de obicei, fac parte „elitele” locale: preotul in primul rand, primarul, membrii in consiliul local, seful politiei etc. Preotul nu mai pune mana pe niciun eurocent din toate taxele incasate de parohie.
     In schimb, spre deosebire de Romania, indiferent ca se duce la meci, la plaja, la taverna preotul este obligat sa poarte intotdeauna reverenda bisericeasca. Daca un preot este recunoscut si este fotografiat, filmat ca nu poarta tinuta preoteasca iar aceste dovezi ajung la ierahii lui bisericesti, in proprtie de 99,9% este hirotonisit (raspopit) imediat.
     Cei care au fost in Grecia poate au observat cu uimire cum calugari stau la taverna, isi beau frape-ul, berea si fumeaza fara nicio grija. Clerul grecesc se poate comporta absolut normal, ca orice persoana, singura conditie fiind sa poarte uniforma bisericeasca.
     O alta deosebire pe care am observat-o este faptul ca in bisericile grecesti totul este „la liber”. De exemplu lumanarile sunt cu autoservire si exista o cutie de donatii. Daca vrei platesti, daca nu vrei, nu lasi nimic. Manastirile au in schimb alt regim. Acolo toate chiciurile se vand pe bani grei, la preturi si de 5 ori mai mari fata de pretul cu care le poti cumpara din alta parte. De exemplu la Meteora. Asta pentru ca manastirile se autogospodaresc si nu sunt in grija consiliilor locale.
     Mai exista Republica Monahala Sf. Athos care are regim de autonomie interna si acolo statul grec nu intervine deloc.
     Comparand toate acestea se poate observa un lucru: situatia cea mai grea o au tot preotii de rand din Romania (am uitat sa spun ca ultima gaselnita a BOR este ca unii preoti sa primeasca parohie fara biserica construita, sa-si construiasca biserica si sa-si asigure toata salarizarea din „fonduri proprii” ale parohiilor iar situatia asta se intampla prin catune uitate de lume, unde mai traiesc cateva zeci de babe chioare si mosi cu un picior in groapa). O situatie normala o au preotii greci si sute de avantaje de toate felurile au inaltii prelati romani, lucru care a devenit firesc in Romania pentru „elitele” din toate domeniile. Acestia au devenit „stat in stat” si extrem de greu situatia se va normaliza vreodata.

     Răspunde
     • ribelalu zice:

       noiembrie 5, 2011 la 3:31 pm

       enjoy 😀

       Răspunde
       • Sare'n Ochi zice:

         noiembrie 5, 2011 la 7:20 pm

         🙂 astea-s tari de tot. al dracu’ hooligan, le da cu afurisenii la dusmani?

         Răspunde
         • ribelalu zice:

           noiembrie 5, 2011 la 8:17 pm

           Din imaginile de mai sus se remarca urmatoarele lucruri:
           – Ambii preoti sunt totusi oameni si se comporta ca niste oameni. Au fotbalul ca placere si nu trebuie sa se ascunda.
           – Preotul mai in varsta („vedeta”) desi este din Salonic (al doilea oras ca marime al Greciei) are o masina obisnuita, compacta. Uitati-va ce masini au preotii de la noi.
           – In tribune un tanar ii saruta mana preotului. NU O FACE LA MISTO! Preotii din Grecia sunt respectati in primul rand pentru ca ei slujesc comunitatea (nu comunitatea ii slujeste pe ei), traiesc impreuna cu comunitatea, merg la carciuma cu enoriasii dupa slujba de duminica, se implica (chiar si la fotbal) in treburile comunitatii. In Grecia, daca un preot s-ar comporta ca cei din Romania ar ramane imediat somer.
           – Referitor la comunicatul din primul comentariu. Observ ca multi au dat un raspuns fugar gen : „mai putini milogi”. Mai cititi-l odata. In afara de putinele paragrafe cand se vorbeste de chestiuni bisericesti, acel comunicat ii bate la cur pe Soviani, Ionel Danca, si alti „analisti economici” precum si pe majoritatea politicienilor de la noi. In acel comunicat se spune lucrurilor pe nume. Ganditi-va ca acel comunicat s-a citit ca predica in toate bisericile din Grecia, iar in Grecia majoritatea populatiei merge duminica la biserica. Daca cetatenii obisnuiti nu cred Guvernul, de data asta Biserica le spune ca banii primiti sunt nemeritati si economia greaca nu poate sustine nivelul de trai nemeritat al grecilor. Faceti diferenta intre indemnurile si invatamintele facute de Biserica Greaca si ceea ce predica BOR: „dati bani pentru Catedrala Neamului si Catedralele Episcopale”.
           Vi-l inchipuiti pe Prea Fericitul Daniel facand ce a facut Biserica Greaca? Daniel vrea ca in 7 ani sa termine Catedrala din Bucuresti iar Guvernul sa pompeze acolo bani cu nemiluita. Sagrada Familia (care are dimensiuni asemanatoare) se construieste de 100 de ani si se autofonanteaza.

           Răspunde
2. Nae Camionagiul zice:

   noiembrie 5, 2011 la 9:16 am

   În capul lui Ponta e un haos mai mare decât în Grecia! Zarghitul acesta, mai da mult din gura aia prin care-i rasufla capul prost?
   http://www.evz.ro/detalii/stiri/in-capul-lui-ponta-e-un-haos-mai-mare-decat-in-grecia-952659.html
   Adversar al referendumului la noi acasă, liderul PSD, Victor Ponta a devenit partizanul plebiscitului din Grecia. Socialistul Georgios Papandreou l-a lăsat însă în offsaid pe omologul său român. Premierul Greciei, socialistul Georgios Papandreou, a părut, pentru o zi, că este dispus să joace cu funcţia pe masă, anunţând un referendum pe tema planului de salvare oferit de UE. Suficient pentru ca un alt socialist de pe meleagurile noastre, Victor Ponta să se grăbească să aducă elogii “prietenului” său grec. n 2009, liderul PSD se opunea unui alt plebiscit, cel propus pentru revizuirea Constituţiei. Grăbit, Victor Ponta s-a apucat să scrie pe blog că este un suporter al premierului Greciei şi că este de acord cu decizia privind organizarea referendumului. La doar câteva ore după postarea laudativă “Bravo Papandreou!”, pe fondul presiunilor internaţionale, al criticilor propriilor colegi de partid, dar şi de teama pierderii Puterii, premierul Greciei a făcut un mare pas înapoi. A anunţat că propune negocieri cu opoziţia conservatoare pentru adoptarea noului pachet de asis tenţă financiară.Plebiscitul a fost anulat, Europa a răsuflat uşurată, iar simţul de autoconservare al premierului grec ar putea servi la crearea unui guvern de uniune naţională.

   Răspunde
   • Acidutzu zice:

     noiembrie 5, 2011 la 12:14 pm

     Asta nu stie decat sa se joace de-a suspendacii si romanii.

     Răspunde
   • Never More zice:

     noiembrie 5, 2011 la 12:42 pm

     Tonta da din gura neintrebat: „Victor Ponta, a povestit ce a discutat, vineri, cu delegatia FMI, si de ce, din punctul de vedere al partidului sau, Mircea Geoana a facut vizita din SUA in vacanta proprie. Apreciind ca starea tarii este la fel de rea ca inainte de ’89 („Un asemenea dezastru nu am mai avut de pe vremea altui jucator, dinainte de ’89”), Ponta a explicat ca intalnirea cu FMI a fost fructuoasa si nu necesita prezenta co-presedintelui USL, Crin Antonescu.”
     http://www.ziare.com/victor-ponta/presedinte-psd/ponta-despre-discutia-cu-fmi-alegerile-din-2012-si-vizita-lui-geoana-in-sua-1131772
     Auzi, cica celalalt clown nu s-a trezit sa vina la intalnirea cu Femeiul; pai, dupa alegeri, ramaneti ca pana acuma: unul da din gura aiurea, celalalt doarme pana la 14,30 si vorbeste neintrebat neintrebat in drum spre coafor.

     Răspunde
   • Hera zice:

     noiembrie 5, 2011 la 12:47 pm

     Prin tot ce spune, V Ponta demonstreaza ca nu pricepe mai nimic, nimic – e total alaturea cu drumul. Inteligenta si logica micutului politician sunt evident sub medie, orgoliul insa nemasurat.
     Remarcabila, memorabila, fraza : „nu a participat domnul Antonescu; dupa alegeri, cand voi fi prim-ministru si Antonescu presedinte, nu este treaba presedintelui sa incheie acorduri guvernamentale… ”
     Dupa care alegeri, mai copile intarziat ? cele din 2012 sau cele din 2014 ?
     S-a dus oare marele Paracios la intalnire sa incheie acordururi cu FMI-ul, ca un PM virtual ce se afla ? Se vede treaba ca habar n-are nici cum si de catre cine se decide un astfel de acord, nici cum se negociaza. El se vede incheind acorduri …

     Mai zice fostul viitor PM :
     „E clar in ce ne batem la anul: nu ne vom bate in programe economice, intrucat de la domnul Boc nu am auzit niciun program, nu am ce sa critic”.
     Ca nu prea are idee V Ponta ce-i aia un program, a dovedit-o cu prisosinta, dar acum recunoaste pe fata ca nu in programe se va bate USL, ci in pachete si-n vorbe !
     Da-i inainte, stimabile !

     Răspunde
3. Nae Camionagiul zice:

   noiembrie 5, 2011 la 10:39 am

   Fara nici o rautate 🙂
   

   Răspunde
   • Sare'n Ochi zice:

     noiembrie 5, 2011 la 10:41 am

     🙂 ce-nseamna sa te maimutaresti!
     ar trebui careva sa le-o trimita cuplului comic Antonescu – Ponta (care respecta referendumul nefacut din Grecia – cica „asta, da, respect fata de popor!” -, dar nu le respecta pe cele doua facute in Romania! romanii nu sunt popor in capul lipsit de creier al acestor doi maimutoi politici)

     Răspunde
4. Acidutzu zice:

   noiembrie 5, 2011 la 12:07 pm

   Seful opozitiei din Grecia (de dreapta) solicita din nou alegeri anticipate:
   http://www.hotnews.ro/stiri-international-10615401-grecia-seful-opozitiei-dreapta-solicita-alegeri-anticipate.htm
   Fireste, alegerile anticipate cerute de opozitie „ar fi o catastrofa”, sustine acelasi premier care a fost cat pe ce sa arunce intreaga Europa in aer. Acum sunt prioritare „problemele practice” care se vor ivi in acest caz, cum ar fi inchiderea parlamentului pentru cateva saptamani din cauza campaniei electorale, intr-un moment in care trebuie votate o serie de legi, pentru a valida acordul european sau bugetul pe 2012.

   Răspunde
5. Doru` cu motoru` zice:

   noiembrie 5, 2011 la 12:49 pm

   ..Daca in cazul lui Geoana,ne-a trecut glontul pe langa ureche,si am zis ca mai rau nu se poate,vin tolomacii astia si ne arata ca se poate ! Ma gandesc cu placere la faptul ca declaratiile celor doi candidati ( eterni,sper) vor fi aduse la cunostinta sefilor de guverne din Germania,Franta,Olanda. Iar pe cai nevazute,dar foarte reale, vor primi un cat toate zilele,pentru functiile pe care deja le reclama ( parerea lor). Logic,Ponta demonstreaza ca este doar un iepure, iar Antonescu,spre ciuda foarte multora ce tin cu PNL ul,vrea neaparat sa-l bage in Internationala Socialista! Apropo de floricica asta ofilita,eu,in nemernicia mea,il inteleg ca se vrea presedinte; pai ce este mai confortabil,ca iesind din biroul unde muncesti sa intri in dormitorul tau !!!!
   IAR PENTRU GUGUSTIUCII DE LA GUVERNARE :http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-10613902-dezbaterea-bloggerilor-acordul-fmi-reprezinta-mai-degraba-esenta-nu-face-ceva-incurajand-non-actiunea-guvernamentala-hazardul-moral-care-exista-jurul-deciziilor-politice.htm

   Răspunde
   • Sare'n Ochi zice:

     noiembrie 5, 2011 la 12:58 pm

     acesta este un adevar: „Noi am trecut prin criza cu FMI de mana. La un moment dat FMI va pleca iar noi vom ramane fara sa fi invatat ceva”.
     restul mai trebuie sa le citesc sa ma pot pronunta – acuma-s in drum spre distractie la padure 🙂

     Răspunde
6. Doru` cu motoru` zice:

   noiembrie 5, 2011 la 12:51 pm

   cuvant lipsa : unfriendly ( rand 5)

   Răspunde
   • Sare'n Ochi zice:

     noiembrie 5, 2011 la 1:01 pm

     🙂 daca lipseste unde cred eu, atunci le-ar sta prietenos acolo unde gandesc eu ca le-ar sta acel cuvant lipsa (dar as folosi „o” in fata nu „un” – ca daca-i vorba despre „sut”, acela-i un pas inainte; ori daca-i vorba despre ce le doresc eu, atunci sa fie cat mai multa…)

     Răspunde
     • Doru` cu motoru` zice:

       noiembrie 5, 2011 la 1:42 pm

       ,, pădureală” plăcută !

       Răspunde
       • Sare'n Ochi zice:

         noiembrie 5, 2011 la 7:33 pm

         🙂 fuse si se duse. dar o iau de la capat maine – ca cica-i vreme frumoasa.

         Răspunde
7. cristimed zice:

   noiembrie 5, 2011 la 2:26 pm

   Salutare si’ntrebare… Are importanta ca vorbim de 14 salarii (sau de 15 sau 18 etc)? Importanta este valoarea salariilor, venitul anual si nu numarul de salarii…

   Natiunile n-au pornit niciodata debla un zero absolut in niciun domeniu, pentru a le putea compara si judeca in felul asta… Sigur ca nemtii sunt mai „harnici” dar au si cu ce sa fie harnici. Si, coincidenta naibii, iarasi natiunile mici sunt lenese iar cele mari sunt harnicute. Grecia, Portugalia, pana si celtica Irlanda put de leneveala, pe cand nemtii, anglii si acanii sunt furnicute. Nu cred ca in aceasta clasificare sade vreun adevar.

   Răspunde
   • Sare'n Ochi zice:

     noiembrie 5, 2011 la 7:31 pm

     exista chiar in corpul materialului informatia cu privire la venitul anual al grecilor. important este faptul ca pe langa acest venit, majoritatea aveau afaceri particulare in turism din care afaceri nu raportau fiscului decat ce doreau muschii lor. lenea/respectil fata de munca tine de educatie. educatia nemtilor s-a facut cu bata si chitantierul. la fel si a englezilor. englezii sunt o natiune mai mica decat francezii dar cu mult mai disciplinati in munca (nu vorbesc despre imigranti). francezii sunt cu mult mai „puturosi” decat englezii oricum am lua-o. la fel si italienii. in schimb, am remarcat ca, indiferent de nationalitate, in locuri unde munca este respectata la adevarata ei valoare, toti oamenii devin extrem de harnici si constienti de valoarea lor. deci, eu zic ca gradul de puturosenie il da nu marimea natiunii cat capacitatea politicienilor acesteia de a fura, a da legi cretine si a functionarilor de a le aplica dupa ureche sau in beneficiu personal.

     Răspunde
     • cristimed zice:

       noiembrie 5, 2011 la 8:36 pm

       Cu tot respectul, etichetarile lenes harnic sunt rudimentare…
       Este vorba mai degraba de puterea financiara politica si militara care iti faciliteaza drumul catre dezvoltare. Englezii au ajuns mari nu din pricina harniciei ci din accesul la resursele mondiale din perioada colonizarii. Si ca tot veni vorba de englezi… Iti reamintesti ca acum doua-trei saptamani un ministru englez a fost fortat sa demisioneze din cauza unui mare scandal de coruptie??? Faptul ca isi dau demisia nu ii absolva de fapta. Si-a dat demisia ca a dost prins nu dintr-o constiinta inalta… Si, apropo, crd ca englezii sunt mai numerosi sau egali cu francezi, deci hu sunt mai mici…

       Munca este respectata si la noi. Aminteste-ti ce spune Eminescu despre munca in scrierile lui politice… Si banuiesc ca ai si tu bunici de care sunt sigur ca ai numai vorbe de bine. Daca ar fi trecut Stalin si prin Anglia vreo jumate de secol nu cred ca englezii ar mai fi fost ceea ce crezi tu despre ei azi… Repet, nu cred in asemenea etichetari, nu exista popoare lenese sau harnice, exista doar conditiile istorice si economice care difera de la o zona la alta. Popoarele nu concureaza ca in tenis sa zicem, in lupta dreapta. Ca vorba ta, dintr-un alt articol, de aia exista serviciile alea secrete sa-i mai ajute pe unii si sa-i ridice pe altii…

       Răspunde
       • Sare'n Ochi zice:

         noiembrie 5, 2011 la 9:27 pm

         da. uite aici citat din scrierile politice ale lui Eminescu:

         Despre poziția prostului: “pleac-ai noștri, vin ai noștri”…

         Răspunde
       • Sare'n Ochi zice:

         noiembrie 6, 2011 la 7:32 am

         În luna iunie a acestui an, presa germană vuia: tocmai aflase că în Grecia e rentabil să fii mort, întrucât îţi primeşti pensia ca şi cum încă ai respira.
         http://www.adevarul.ro/grigore_cartianu/Pensia_lui_Arhimede_7_585011500.html

         Răspunde
       • Nae Camionagiul zice:

         noiembrie 6, 2011 la 7:38 am

         Etichetele sunt rudimentare, dar eticheteaza staei de fapt existente. Chiar vorbim despre un popor de smecheri – asta scria chiar si conationalul lor in cartea Zorba Grecul. Iar faptul ca sunt hoti o demonstreaza nu numai cel de-al 14-lea salariu, ci si cea de-a 13-a pensie! Si modul in care o incasau pana si persoanele decedate! „Atunci au apărut şi primele cifre. Fuseseră descoperite 4.500 de persoane decedate, dar care continuau să-şi primească banii lunar, cu mare regularitate. Ba, pe deasupra, încasau şi cea de-a 13-a pensie, ca tot omul venerabil. Sigur că banii nu-i luau chiar distinşii decedaţi, pentru că le-ar fi fost mai greu, dacă nu chiar imposibil, dar se găsea cineva prin familie să-şi umple teşchereaua.”
         Spuneti-le unor nemti din banii carora s-au platit si aceste pensii ca injuraturile lor sunt rudimentare 🙂

         Răspunde
         • Sare'n Ochi zice:

           noiembrie 6, 2011 la 8:23 am

           😀 Nae,
           tu uiti ca grecii au inventat Campiile Elizee – unde se distrau mortii altfel decat in Hades (cred ca era echivalentul Raiului). si mai uiti ca le puneau bani de drum mortilor, sa-i poata trece luntrasul peste fluviul mortii. asa ca nici un grec n-a furat, numai a respectat legea din stramosi – sa aiba si mortul cate ceva pe lumea cealalta.

           Răspunde
8. Radu zice:

   noiembrie 5, 2011 la 4:44 pm

   Mare-i grădina UE, dar ar ramâne prea mare de ar ieşi grecul din ea. Blonda buhăită, cinstită dar cam lărgită, Cuana Evropa vrea pe Zorba. Măcar încă o tură.

   Răspunde
   • Culai zice:

     noiembrie 5, 2011 la 6:06 pm

     Domnu’Radule, Vitiazule!
     Cine are Nevoie de UE… să-şi pună Oliţa subt pat, ca pe vremuri.

     În rest, Ue, nu va ajunge niciodat’Sueimerica, deşi Uncle Sam aiasta preconiza…

     Răspunde
     • Radu zice:

       noiembrie 6, 2011 la 12:40 pm

       Dom’ Culai, boierule!
       Lasa betia de cuvinte pe pagina proprie si ochelarii tii schimba cu unii mai buni. Iata UE se pregateste crizata, xsata, si imbatranita asa cum este ea sa-si reia rolul de nucleu al civilizatiei. Si asta are sa se faca mai bine decat in SUA pentru ca UE are lipsa un S. In SUA, statele alea sunt doar judete in care se vorbeste si se scuipa in aceais limba. Li se spala capul pe dinauntru cu diversitatea, dar ei sunt toti la fel. In UE diversitatea este reala si nu porneste de la individ ci de la natii. Varietas delectat.

       Răspunde
   • Sare'n Ochi zice:

     noiembrie 5, 2011 la 7:36 pm

     dupa ce-si rezova bufeurile financiare (specifice menopauzei), sunt convins ca batrana Doamna ar mai sta o tura sa fie rapita de Zeus 🙂

     Răspunde
9. Bascaliosul zice:

   noiembrie 5, 2011 la 9:22 pm

   „trebuie să remarcăm că Victoraş pare să aibă două capete: unul cu care face politică internă şi altul cu care face politică externă. Ca la mulţi siamezi, cele două capete sunt mai mereu în conflict. Ultimul prilej de gâlceavă? Tocmai referendumul ăsta. Anul trecut, capul de interne al lui Ponta trâmbiţa: „Nu sunt de acord cu un referendum pentru revizuirea Constituţiei!”. Pentru ca anul ăsta, cel de externe să exclame, înfuriat: „Trebuie sancţionată ipocrizia guvernelor occidentale. Cum adică, să nu ai voie să-ţi consulţi poporul?”. Cum i-ai spus, domnule Ponta, ipocrizie? Spre binele lui, preşedintele PSD ar face bine să-şi pună de acord capetele alea, înainte să iasă din casă, fiindcă, dacă ele se mai ciondănesc mult, unul zicând ceva, celălalt contrazicându-l în secunda doi, riscă bietul Victoraş să şi le pe piardă pe amândouă şi s-alege praful de bicefalia lui…”
   http://www.reportervirtual.ro/2011/11/cele-doua-capete-ale-siamezului-ponta.html

   Răspunde
10. ribelalu zice:

    noiembrie 5, 2011 la 10:36 pm

    Coane, bag-o si pe-asta:
    8 miliarde de euro platite pensii persoanelor decedate ( de fapt incasate de rudele lor) in Grecia in ultimul deceniu.
    http://www.adevarul.ro/grigore_cartianu/Pensia_lui_Arhimede_7_585011500.html

    Răspunde
    • Sare'n Ochi zice:

      noiembrie 6, 2011 la 7:40 am

      😀
      minunate informatii. multumesc, coane. le-am pus in material.

      Răspunde

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.