de Ștefan Ciocan
Reforma profundă a societăţii româneşti este frânată tocmai de către clasa politică. Am fost şocat să aud din gura mai multor parlamentari ai puterii, critici dure la adresa ministrului Daniel Funeriu după Bacalaureat. “Să vină el în colegiu să ceară votul părinţilor al căror copii au picat Bacalaureatul!” Era reproşul parlamentarilor, speriaţi că în urma curăţeniei din şcoli nu vor mai prinde un mandat de somn în Cameră sau Senat. Confortul şi interesul personal al majorităţii politicienilor, fie ei de la putere sau din opoziţie, primează în raport cu normalizarea vieţii din România. Toată lumea ştie că respectarea legilor în ţara noastră este facultativă, şi că sancţiunile aplicate unor fraieri care nu ştiu să se protejeze, sunt cu titlu de excepţie. Toată lumea recunoaşte că există corupţie. Dar până acum dosarele de mare corupţie, finalizate cu condamnări, pot fi numărate pe degetele de la o singură mână. Poliţiştii trăiesc într-o simbioză perfectă cu infractorii, iar justiţia se comportă ca o maşină de spălat pentru “borfaşii” cu “onoarea” „pătată” atunci când îi mai “calcă” oamenii legii (nu-i bai, vine câte o “bîrsancă” sau vreun “costiniu” din familia “săndeilor” să le-o “repereze”). Asta este România în care oamenii cinstiţi primesc lesne calificativul de fraieri în timp ce infractorii sunt adevărate exemple de “oameni de succes”.
Un prim efect al atitudinii iresponsabile a angajaților (numiților) în instituţile care ar trebui să aplice legea în România se regăseşte în atitudinea celor îmbogățiți peste noapte din activtăţi infracţionale, care sfidează de la înălţimea palatelor şi din viteza limuzinelor “chiușasă” (cai frumoși), oamenii care încearcă să trăiască cinstit. Constat cu îngrijorare că majoritari în infracțiuni criminale cu implicații transfrontaliere sunt minoritarii țigani – și că minoritatea se transformă în majoritate prin copierea atitudii acesteia de către restul infractorilor români, indiferent de etnie sau poziție socială.
În ce privește problema ţiganilor nu se va rezolva prin programe scumpe şi incoerente de integrare a lor în societate. Pentru că în România, şi mai nou în întreaga Europă, se confruntă două culturi. Una a principiilor morale, a onoarei şi muncii cinstite promovată de statele europene şi alta tribală, a supunerii numai în fața unor legi proprii, ale apartenenței la clan și omertei. Hoția, câştigul fără muncă, s-au impus ușor în România prin țigănirea/pervertirea moravurilor. Pentru contracararea năravurilor ţigăneşti, la care aderă tot mai mulți concetățeni, transformânu-le în moravuri, este nevoie de voinţă politică, cu atât mai mult cu cât, aşa cum arată statisticile, în câţiva zeci de ani România se va scrie cu doi de “R”. Şi primul pas ar fi impunerea respectării cu stricteţe şi fără discriminare a legilor. Ceea ce nu prea convine clasei politice. Pentru că odată un ţigan întrebat cu ce bani şi-a construit palatul şi ce impozite a plătit în ultimii ani, există riscul ca şi politicianul să fie întrebat acelaşi lucru. Aşa că mai bine să-şi facă ţiganul palate din banii furaţi de prin Occident cât timp îşi poate face şi politicianul vile cu banii furaţi din buzunarele contribuabilului român.
În aceste condiţii, România împinsă din spate de Uniunea Europeană şi de criza economică, are două posibilităţi dar numai o singură şansă. Ori ne transformăm într-un stat ţigănesc în care fiecare fură cum şi cât îl taie capul, iar oamenii cinstiţi devin sclavi pe moşiile hoţilor, ori aplicăm legile cu stricteţe şi avem astfel şansa să devenim civilizați.
România s-a mai confruntat cu situații de extremism, în care cetățenii exasperați de lipsa de reacție a autorităților (sau chiar complicitatea acestora) s-au hotărât să aplice singuri legea. Cazul Hădăreni nu este atât de departe în timp și nu este cazul să se repete. Căci mi-e teamă că, în lipsa unei viziuni politice înspre obligarea tuturor de a respecta legile în mod egal, în România există șanse pentru a reapare mişcări extremiste îndreptate împotriva acestei minorităţi sub pretextul că membri acesteia sfidează orice normă de convieţuire socială. Pericolul care pândeşte România este cu atât mai mare cu cât întreaga ordine mondială este se pare în schimbare, iar perioadele de criză sunt propice naşterii mişcărilor extremiste. Dacă nimeni nu vrea să-și asume vina pentru lipsa de viziune a actualei clase politice, se vor găsi alți politicieni care să încerce să profite de situație pentru a impune vinovați.
Salut Sare’
Super articol! Un adevarat semnal de alarma. O atitudine civica perfecta!
🙂 o zi buna @Theo,
macar atitudini civice pe subiecte de proximitate sa avem…
„Ori ne transformăm într-un stat ţigănesc în care fiecare fură cum şi cât îl taie capul, iar oamenii cinstiţi devin sclavi pe moşiile hoţilor, ori aplicăm legile cu stricteţe şi avem astfel şansa să devenim civilizați.”
… Mi-e teamă că – neoficial – chiar ast-am ajuns!
Şi-n pofida celor vreo nu mai ştiu câte poliţii, jandarmerii şi mascaţi superdotaţi. La care nu adaug nici sepepeurile, nici securityurile puse pe roate de orice ofiţeraş reformat.
Cum să nu regreţi siguranţa cetăţeanului român de altă dată. păzit doar de vardistul din colţul străzii, chiar în vremi de război, chiar şi ani după…
asta datorita faptului ca naravurile unora s-au transformat in moravurile tuturor. pentru asta trebuie sa multumim sistemului corupt pe de o parte si ediotorilor TEMBELIZIUNILOR care ne prezinta drept „eroi financiari” niste simpli borfasi precum Gigi Becali (de exemplu).
Foarte bun articolul ! Are ochi cineva să vadă și urechi să audă ?
Justiția e oarbă în continuare : http://cristidanilet.wordpress.com/2011/10/30/obiectiv-politic-imediat-acaparati-justitia/#comment-18673
nu numai ca este oarba, dar sistemul corupe. iar daca nu corupe, inseamna ca isi selecteaza la varf numai virtiuali coruptibili. daca ai timp, intra dupa-amiaza pe blogul lui Theo, pe Politeia. este un autor @cetatean, care scrie al 12-lea episod pe tema sandeilor din justitie. ti-l recomand.
Voi intra pentru că de aseară tema aceasta m-a prins iar.
Te aștept pe la mine :
http://dictaturajustitiei.wordpress.com/2011/10/30/un-comentariu-pe-care-nu-cred-ca-l-va-posta-domnul-judecator-cristi-danilet-de-la-csm/#comment-4793
Tot ce mai pot adauga la acest articol ar fi ca am impresia ca la noi justitia nu e oarba, e doar legata la ochi, astfel ca mai „trage” cu cîte un ochi, anume cu cel in dreptul caruia strinsoarea e mai slaba.
Pingback: Un comentariu pe care nu cred că-l va posta domnul judecător Cristi Danileț de la CSM « Dictatura justitiei
Apel din Cuba: Free El Sexto Now!
http://vasilegogea.wordpress.com/2011/10/31/apel-din-cuba-free-el-sexto-now/
Multumesc!
Eu multumesc pentru alaturare!
niciodată România nu se va scrie cu doi „R”.
pentru că unul va fi furat, cu siguranță.
Nu prea inteleg ce satisfactie va provoaca textul acesta, care-i o-nsiruire de platitudini, cind nu de false probleme. Genul asta de „protest” face mai mult rau decit bine, ba chiar numai rau caci bine nici n-ar avea cum, plecind de la premisele de la care pleaca. Aici, ar fi utila acribia lui Duralex – sa le ia el la puricat si sa le demonteze pe rind. Doar ca si Duralex e-ncintat de text, caz in care nu-l mai analizeaza, e de-ajuns sa-l aplaude.
Eu semnalez doua chestii:
– impartirea intre oameni cinstiti si hoti e falsa, toti traim in, intru si prin coruptie. Desfid pe oricine-afirma ca el nu participa la acte de coruptie, ca el e nevinovat, cu sufletul curat. Dar tin cont de eventualitatea ca oricine acela nu-si da seama ca actul de coruptie se-ntinde de la banalul bacsis, la mita (spaga) guvernamentala, politica. Ca pur si simplu a vota Stinga sau Dreapta e a participa la actele de coruptie ale celor care le preprezinta public, si sa le cautionezi prin vot. E o realitate ca toate parlamentele Romaniei postdecembriste au fost atit de corupte incit au votat legi hotesti, a caror aplicare s-a-ntors in beneficiul clicii careia li se asociasera. Iar toti presedintii postdecembristi sint complici la coruptie si jaf al avutiei publice, prin simplul gest al promulgarii legilor respective.
Sa fie foarte clar: Nici unul din miliardarii si multimilionarii de azi – imbogatiti peste noapte – nu ajungea la statutul care-l face azi inviolabil, fara complicitatea directa, masiva, interesata, a celor animind institutiile statului. Becali ori Patriciu – tot un drac, doar ca la alt nivel, cu alti banditi in rol de impingatori. Corect mi se pare a spune ca unul il face posibil pe celalalt, obligatoriu, dupa vechiul principiu do ut des (da ca sa-ti dau).
De altfel, asta-i situatia generala in „fostul lagar socialist”, unde diferentierea in functie de nivelul si forta coruptiei tine cont de „falia istorica” despartind Europa Centrala de Balcani si Est.
Ipotetic, am fi fost mai bine clasati daca Guvernul Roman – rezultat in urma alegerilor din 1991 – n-ar fi fost rasturnat prin lovitura de stat a lui Iliescu; si nu din cauza minerilor lui Cozma ci pentru ca Europa ar fi intrat mai devreme-n economia noastra ca-n brinza, remodelind-o „mai sanatos” poate;
– tiganirea e o falsa problema. Cum si rolul tiganilor in cresterea nivelului coruptiei. Eu zic sa fim multumiti ca tiganii s-au multumit cu putin, ca nu i-a dus capul sa vrea sa ajunga petromiliardari ori investitori strategici. De altfel, n-avem decit sa analizam componenta etnica a guvernarior pentru a vedea ca rolul tiganilor in Daciada Lacomiei a fost modest.
Nu altfel stau lucurile cu starea de infractionalitate produsa cu violenta. In ciuda mediatizarii aparent bezmetice, nu conflictele intraetnice ori interetnice sint generatoare de violenta. E adevarat ca, pentru a masura corect, trebuie definita violenta. O definim, o identificam si tragem linie – citi tigani, citi romani. Faceti asta si veti avea o uriasa surpriza. Cum a avut-o si Ceausescu, in anii ‘980, cind o analiza serioasa a Militiei i-a arata ca infractionalitatea din Bucuresti se datora, in principal, moldovenilor adusi pe santierele metroului, Casei Poporului si Centrului Civic, iar nu tiganilor raspinditi in cartiere-dormitor.
Adevarata problema este destramarea autoritatii statului – „fireasca”, in conditiile inexistentei respectului pentru lege. Contrar parerii unora, insanatosirea climatului moral-social nu poate veni decit „de Sus”. Ce vedem noi la altii – cu societatea civila si tot felul de actiuni de strada – e intr-o lume obisnuita sa tina cont de parerea „simplului cetatean”. Iar „de Sus” trebuie sa vina atit legi drepte cit si exemplul de a fi respectate.
Fiindca tot m-a deconspirat unul pe-aici c-am combatut la Cotidianul, am sa amintesc cum m-am despartit de Guvernul Tariceanu, oricit as fi condamnat actiunea detabilizatoare a lui Basescu, din acea vreme. Am intrebat daca exista macar un ministru liberal care plateste toate tgaxele.
cand aveti dreptate, aveti si va dau dreptate – indiferent de cei care va contesta. modul in care v-ati inceput acest comentariu nu va face cinste deloc. sper ca referirea la „platitudini” tine doar de o anumita stare mai proasta pe care o parcurgeti azi – altfel este o rautate gratuita prin care va si pozitionati (tot gratuit) in pozitia de superioritate depreciativa fata de cel care a scris textul. datorita acestui gest (tine de vanitate, un pacat capital) restul argumentatiei nu poate fi urmarita fara o anumita doza de ranchiuna. v-ati bruiat mesajul ulterior care contine si afirmatii de bun simt pe care nici macar prezntul material plin de „platitudini” nu le infirma.
chestiunile cu bun/rau alb/negru s-au mai discutat pe acest blog si s-au facut diferentierile de nuante pana la mai putin, mai mult, inclusiv cele despre gri-uri. autorul isi exprima un punct de vedere in tusele necesare accentuarii pozitiei sale – se numeste opinie. sunt sau nu de acord cu o opinie, o combat sau o aprob pornind de la argumente nu de la clasificari. calsificand v-ati declasificat. considerati acest text al meu drept o mustrare scrisa. multumesc.
sorry, eu n-am deloc căderea de a identifica și combate nici platitudinile, nici falsele probleme.
am mai citit o dată articolul.
ici și colo, nu-s chiar de acord cu ceva.
iar când termin îl aplaud iar, fără rezerve.
în rest, un gând bun și dumneavoastră, și autorului articolului, și deținătorului blogului, și tuturor celor care citesc această pagină web.
Sa va dau un exemplu de ce-nseamna sa nu participi la coruptie generalizata. Am cumparat o masinuta second hand, adusa din Germania, careia-i trebuia „omologarea” RAR. Era prima mea experienta de acest fel, pina acum am luat doar masini gata omologate. Am fost instruit cum „e mersul” – ce bancnote pe parbriz si in mapa cu acte. La RAR Suceava, liniste ca la biserica – in maximum o ora, ai cam rezolvat problema. Eu am rezolvat-o in 3 zile fiindca n-am respectat regulile – m-au plimbat oamenii aia pina si-au dat seama ca aveau de aface cu un nesimtit care nu stia mersu’. Cel mai tare mi-a placut un mester de pe-acolo, care avea o figura chiar jignita ca nu-i dadeam ce i se cuvenea fiindca mi-a citit „fumul”. Recunoc ca-n a treia zi eram gata sa ma conformez, fiindca nu mai intelegea nimeni cum dracu’ fac altii de se descurca instant, iar eu nu. Ei, daca-mi pocnea maseaua sa-nmatriculez masinuta, mai faceam eu pe nebunul ori dadeam dreptu’ si-o rezolvam „normal”?
am mai citit despre acest lucru. este de admirat. exact de asemenea atitudine este nevoie. intr-adevar, comoditatea este primul filtru al coruptiei. am un prieten intr-un loc, mai intai sun – nu ma duc sa verific cum stau lucrurile. de ce? pentru ca asa am fost formatat de catre sistem. dar acest gen de „coruptie semi-vinovata” nu are nici in clin nici in maneca cu transformarea naravurilor in naravuri. poate ar fi fost mai indicat sa-si fi inceput Stefan Ciocan materialul pornind de la ce anume l-a declansat. a parcurs jumatate de Ungarie in spatele unei limuzine pline de tigani. cat a tinut Ungaria au respectat baietii fiecare lege si fiecare indicator rutier – inclusiv cele de limitare la 30 de km la ora prin anumite localitati. cum au intrat pe teritoriul Romaniei, cum au bagat talpa si s-au pierdut in zare. adica legea este una in Ungaria si alta in Romania – unde este locul comun?
am fost de acord cu el si eu am avut parte de asemenea experiente, inclusiv cu cetateni straini veniti pe teritoriul Romaniei. un amic austriac din tata-n fiu, in Romania isi permite sa umble cu masina baut pulbere la volan, de exemplu. asa ca uite, din pacate, exista exemple de tiganire a moravurilor.
sare-n ochi: Imi pare rau de deranjul pricinuit, nu m-asteptam la atita sensibilitate. Eu am proprietatea termenilor, asa ca „platitudine” e corect spus (cam tot pe-acolo ar fi fost „locuri comune”, deci nimic vexatoriu caci toti le folosim, altfel nu ne-am putea intelege). Banuiesc ca-i mai mult decit idiosincrazie aici, asa ca n-am sa va mai periclitez relatia cu autorul preferat.
nu este vorba despre „sensibilitate”, ci despre faptul ca in loc sa se produca un dialog, intai se rumega niste nervi. primul paragraf al comentariului nu isi are rostul. aprecierile „literare” nu-si au rostul. „loc comun” suna mai putin vexatoriu decat „platitudine”.
PS: Dupa cum stim amindoi, am venit pe blog in urama mailurior primite de mine, de la dv. Nu le mai trimiteti si scapati de ridicola pretentie de a da avertismente scrise.
venitul pe blog s-a produs ca urmare a agatarii mailului dvs. de catre programul de gestionare al acestuia. am preintampinat aceast „PS” si am dezactivat sectiunea ce va priveste. acest lucru se putea face si la cerere – ceea ce si scrie in mailurile trimise. nu a fost intentia/nu este intentia mea sa va alung de aici. in limitele pastrarii in afara vanitatilor, sunteti binevenit(a) – v-am mai spus acest lucru.
băi fraților,taurul se prinde de coarne, nu încerca să-l mulgi că îți zîmbește.Haidați din nou în stradă, acolo e adresa democrației, în bibliotecă se găsesc numai foi de recensămînt
cu Google Maps se poate?
ca vorbeam ieri despre tiganirea moravurilor:
Şeful Serviciului de Investigaţii Criminale din Urziceni, reţinut de procurori. Poliţiştii, procurorii şi ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie au descins, luni dimineaţă, în 14 locuinţe în Bucureşti şi judeţul Ialomiţa. Anchetatorii au vizat gruparea “Drabi” ai cărei membri se ocupau de cămătărie, furturi şi şantaj. Printre cei reţinuţi se află şi un şef din cadrul Poliţiei Urziceni. Surse apropiate anchetei, au confirmat pentru românialiberă.ro că printre cei reţinuţi se află şi şeful Serviciului de Investigaţii Criminale de la Poliţia Urziceni, fostul şef al Poliţiei Municipiului Urziceni. Procurorii au decis, luni după-amiază, reţinerea mai multor persoane, pentru infracţiuni grave, comise cu violenţă, în perioada 2007-20011. Printre faptele de care sunt acuzaţi se numără violare de domiciliu, lipsire de libertate în mod ilegal, şantaj, distrugere, tentativă de omor, favorizarea infractorului, mărturie mincinoasă, fals în înscrisuri oficiale, furt calificat, atât în forma autoratului, cât şi a complicităţii şi instigării. Aceştia aveau ca principlală preocupare cordarea de ,,împrumuturi cămătăreşti” urmate de acţiuni de extorcare, prin manifestări violente de natură fizică şi psihică asupra părţilor vătămate, susţin procurorii. Conform unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, membriii reţelei au fost cercetaţi în numeroase dosare penale, dar pentru că faptele au fost încadrate în infracţiuni unice, deşi reprezentau acte materiale ale unor infracţiuni de şantaj, în formă continuată au fost soluţionate prin neurmărire penală.
http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/video-seful-serviciului-de-investigatii-criminale-din-urziceni-retinut-de-procurori-243042.html
Dar ce fac autoritatile, institutiile de control, financiar? Se tiganesc si ele?
Cine sunt cei mai bogati tigani din Romania. Cand vine vorba de elita financiar-economica tiganeasca, informatiile se strang anevoios, iar averea lor se cuantifica foarte greu: multe afaceri nu se desfasoara la vedere, altele, cele mai multe, sunt de-a dreptul ilegale. Tiganii se feresc sa declare foarte multe la modul oficial. Refuza recensamantul, declararea copiilor, daramite alte lucruri care le-ar putea impune respectarea legilor in Romania. Din pacate, legislatia, dar mai ales complicitatea autoritatilor, acorda acestei etnii o imagine „smechera”, care deranjeaza romanii, buni contribuabili si care respecta legile fara cracnire. Spre deosebire de tara noastra, in strainatate nu poti detine o avere foarte mare fara sa produci in consecinta, pentru ca impozitele puse pe proprietati cresc exponential, in functie de valoarea acestora. Astfel, am calculat averile in functie de propriile declaratii – le place la nebunie sa se laude -, dar si socotind ceea ce afiseaza, dupa pretul pietei. Astfel, dupa o cercetare de mai bine de sase luni, au iesit in top cei care detin pamant, imobile, dar si aur. Mult aur, informeaza VerticalNews.ro
http://verticalnews.ro/serial-verticalnew-cine-sunt-cei-mai-bogati-tigani-din-romania/