Frank Timiş, de la afaceri cu heroină la speculații cu aur (Bonus: cum s-a lepădat George Soros de “balonul speculativ suprem”)

de Ștefan Ciocan

Cu o avere de 1,65 miliarde de euro, controversatul om de afaceri Frank Timiş a fost desemnat de revista Capital ca fiind cel mai bogat român în anul 2011. El îi lasă-n urmă, să se zbată în averi de numai câteva zeci sau sute de milioane de euro pe Ioan Niculae şi familia Adamescu. În plus, Ion Ţiriac şi Dinu Patriciu nu au mai prins “podiumul”, fiind situaţi pe “rușinoasele” locurile patru şi cinci (să-ți fie rușine, Dinu Patriciu!).

Revenind, cel mai bogat român din acest an, conform clasamentului realizate de revista Capital, este “părintele” controversatelor societăţi care intenţionează să extragă metale preţioase din cadrilaterul aurifer al Munţilor Metaliferi, Roşia Montană Gold Corporation şi Deva Gold.

Cum a păcălit Timiş statul român: Vasile Frank Timiş este un controversat om de afaceri român cu cetăţenie australiană. Acesta s-a lansat în afaceri dubioase înainte de vârsta de 20 de ani, fiind condamnat de două ori în Australia pentru trafic de heroină. Probabil din acest motiv Frank Timiş nu a prezentat niciodată în România un cazier judiciar eliberat de statul al cărui cetăţean este. Înainte de 1997 Frank Timiş a revenit în România şi împreună cu un geolog canadian a pus mâna pe câteva studii importante despre rezervele de minereu aurifer din zona Munţilor Metaliferi. Cu respectivele studii geologice, executate de intreprinderile miniere şi de firmele specializate în prospecţiuni, înainte de 1989, a plecat în Canada unde a obţinut un acord al marilor companii de exploatare auriferă pentru a negocia cu statul român înfinţarea unei societăţi mixte şi concesionarea perimetrelor cu zăcăminte aurifere. Cu studiile făcute de români în “geantă” Timis s-a prezentat la Bucureşti, le-a prezentat ca fiind făcute pe bani grei de canadieni şi şi-a negocoat partea leului dintr-o societate cu capital mixt, controlată de firma sa. Astfel în 1997 a luat fiinţă societatea Euro Gold, actuala Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), cu capital majoritar străin, înfiinţată prin asociere cu Compania minieră de stat „Minvest” SA Deva. Actualmente acţionarii „RMGC” sunt Gabriel Resources – cu 80.46 la sută din totalul acţiunilor, compania minieră de stat Minvest Deva – cu 19.31 la sută din capital şi alţi acţionari minoritari printre care firma abonată la lucrări de închideri de mină şi ecologizări finanţate din fonduri publice, Cartel Bau. În anul 1998, pe baza Legii Minelor exploatarea auriferă de la Roşia Montană a fost încredinţată direct CNCAF “Minvest”. Un an mai târziu prin Hotărârea de Guvern nr. 458, semnată de Radu Berceanu, s-a aprobat licenţa de concesiune nr. 47/1999, întreaga zonă Roşia Montană ajungând la Compania Naţională „Minvest”. În data de 9 octombrie 2000, licenţa de exploatare a fost transferată de la Minvest către Roşia Montană Gold Corporation, unde acţionar majoritar, în proporţie de 80 la sută, era o societate controlată de omul de afaceri Frank Timiş. Acesta a fost momentul în care statul român a pierdut orice control asupra exploatării aurului. Contravaloarea concesiunii, de numai trei milioane de dolari, îi punea în palmă lui Timiş un zăcământ de peste 800 de tone de aur şi 2.000 de tone de argint, cu valoare estimată de 10 miliarde de dolari. Într-un singur an, în perioada 1999-2000, zona exploatată a fost lărgită, în urma analizelor, de la 12, la 22 şi, în final, la 42,8 kilometri pătraţi. Ulterior Frank Timiş şi George Soros (vedeți unde se întâlnesc marile caractere și de ce de mai bine de 10 ani foștii tovarăși își dau la gioale prin diverse fundații, societăți, cetățeni cu barbă de pe VaxPublica, comitete și comiții?) şi-au vândut acţiunile deţinute la Gabriel Resources, lui Beny Steinmetz, un controversat om de afaceri judecat în SUA pentru evaziune fiscală.

Timiş cu ochii pe Săcărâmb: O altă firmă a lui Frank Timiș, International Goldfields, a concesionat o suprafață de peste 2.500 de kilometri pătraţi între oraşele Deva, Lugoj şi Oţelul Roşu. Împreună, suprafeţele controlate de aceste firme, împreună cu ariile controlate de Gabriel Resources şi de European Goldfields, companie care activează în județul Hunedoara, toate controlate de Timiş, totalizează cinci procente din teritoriul României. În 1997, încă înainte de publicarea Legii Minelor a luat fiinţă societatea Deva Gold S.A., printr-o asociere între firma lui Timiş, Castle Europa Ltd., cu 60 la sută, Minvest Deva cu 38,5 la sută şi aceiaşi trei acţionari din RMGC, Cartel Bau S.A., Foricon S.A. şi Comat Trading SA cu câte 1,5 procente. Perimetrele miniere vizate de Timiş sunt Certej-Săcărâmb şi Zlatna-Haneş. În contractul de asociere era prevăzut ca Minvest să transfere societăţii Deva Gold licențele de explorare şi exploatare pentru perimetre pe care societatea le consideră necesare pentru dezvoltarea proiectului. În anul 1998, Gabriel Resources a achiziționat Castle Europa, adăugând astfel alte două proiecte în România. Gabriel a pus astfel mâna şi pe zăcămintele de la Certej – Săcărâmb şi Haneş – Zlatna pe lângă cele de la Roşia Montană şi Bucium. Actualmente Frank Timiş deţine 80 la sută din Deva Gold prin firma Goldfields LTD.

PS: Situația asta îmi amintește de o ipotetică discuție: Brocoli: Eu arăt ca un copăcel! Ciuperca: Eu arăt ca o umbrelă! Mărul: Eu arăt ca o inimă! Banana: Hai să schimbăm subiectul, vă rog! Cine ar putea să-mi identifice personajele din povestirea de mai sus întruchipate de diversele legume, respectiv poame?

Referințe:

Acest articol a fost publicat în Odă Muncii și etichetat , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Frank Timiş, de la afaceri cu heroină la speculații cu aur (Bonus: cum s-a lepădat George Soros de “balonul speculativ suprem”)

  1. vasilegogea zice:

    Am si io o intrebare: da’ cucuruzu’ nu e in ecuatzie?

  2. ribelalu` zice:

    cucuruzul nu stiu dar morcovul este omniprezent

  3. noradamian zice:

    Ziua bună 🙂 Sare, bună postare! Cam târziu, dar măcar am ajuns să aflăm istoria plină de galerii obscure, prin care fel si fel de pofticiosi s-au înfruptat din aurul acestei ţări de-a-lungul vremii. Şi, mai cu seamă pe cei care fac lucrul ăsta acum, sub ochii nostri… 😉

    • Sare'n Ochi zice:

      ziua buna Nora!
      🙂 ti-am zis ca nu sunt inregimentat.
      l-am rugat pe colegul Stefan sa scrie iar eu am facut documentarea.
      este clar ca sunt in joc interese majore (altele decat cele meschine de politician meschin autohton). acum vreo 2 ani eu le-am zis unora de la RMGC (persoane importante, nu spui cine :)) ca sunt convins ca interesul lui Timis si al sponsorilor din umbra nu este sa scoata aurul din pamant, cat sa-l speculeze. aurul scos din pamant are deja o valoare fixata de piata, nu prea mai poti specula cu el cum o poti face cu ceea ce presupui ca vei gasi sub pamant (samd). de aici ar trebui purtate discutiile si vazut ce si cat este partea fiecaruia – nu de la cele doua tabere „pro” si „contra” care de fapt daca le-am cauta la origini am constata ca nici ei nu mai stiu care sunt „pro” si care „contra” (interesele cui reprezinta in teren bautorii de bere de la FinFest – ale lui Soros sau ale lui Timis, in lumina situatie descrise anterior? :)) samd.
      ramane si cum ti-am scris odata pe blog: nimeni nu a facut nimic concret pentru zona in 15-16 ani de discutii pro-si contra. macar pe cei care se dau „ecologisti” sa-i fi vazut ca fac un proiect de canalizare (sa le faca wc in casa oamenilor de acolo, sa le aduca apa potabila) sau un proiect de statie de epurare a apei care se deverseaza in Aries plina de metale grele. nu, traiesc bine pe fundatii sau platforme VaxPublice si se umfla de bere la FinFest si cu asta cica dau copite mortale sistemului. atat de mortale incat „dusmanul” a devenit cel mai bogat roman din lume…

  4. brindusa zice:

    Traseul sinuos servit miliardarului Timis din Blaj a fost prezentat, in nenumarate articole ( si o sinteza demna se intruneste pe acest site), intrebarea care ramane precum un strigat in desert:: De ce statul roman s-a lasat pacalit? Yesmenii statului care au parafat intelegerile ( am fi gentelmeni daca ar fi fost stiinta ca orice „gentelmen agreement-uri” ar fi marcate prin posibile dovezi probatorii?) sunt la fel de „intransigenti” urmand si in prezent , cu sarguinta, directivele FMI
    http://www.rgnpress.ro/categorii/analize-interviuri/1650-inca-o-actiune-de-subminare-a-economiei-nationale-privatizarea-companiei-de-stat-cupru-min-sa-abrud-ce-face-parchetul-dar-csat-ul.html

    ( Privatizarea sa a fost cerută de FMI în octombrie 2010)
    Si….?
    CUI PRODEST?

    • Sare'n Ochi zice:

      🙂 numai cuprul? dar bauxita, exploatarile de caoline din Apuseni si Rodna, minele de calcar (de ani de zile se distrug formatiuni calcaroase unice pe langa Turda – Cheile Turului sunt la pamant) samd?!
      intotdeauna dupa Qui prodest, cand exista o crima, vine si solutia: cherchez la famme :).

  5. brindusa zice:

    „Famme” banuiesc ca e un joc si o radacina usor acronima a termenului infam. 🙂
    Si in pioasa aducere aminte a regretatului Liviu Ciulei :
    „In cheia de citire prezenta, JOCUL se pare ca este folosit intr-un mod mult mai serios decat putem sa gandim”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.